Știri
Știri din categoria Politică
Viktor Orbán își eliberează locul din Parlament pentru a conduce reorganizarea Fidesz, într-o mișcare care mută centrul de greutate al puterii de la legislativ spre conducerea partidului, potrivit Digi24.
Premierul ungar în exercițiu și liderul alianței Fidesz-KDNP a declarat că va renunța la mandatul de parlamentar obținut la recentele alegeri, argumentând că „energia” sa este mai utilă pentru reorganizarea „părții naționale” decât pentru activitatea din Legislativ. Informația este atribuită agenției MTI, citată de Digi24.
Orbán a anunțat că șeful cabinetului său de prim-ministru, Gergely Gulyás, va conduce grupul parlamentar Fidesz. Decizia face parte dintr-o „restructurare radicală” a grupului parlamentar, iar noul grup ar urma să se formeze luni, sub conducerea lui Gulyás, conform declarațiilor lui Orbán într-un videoclip publicat pe Facebook.
Liderul Fidesz a explicat că mandatul câștigat ca lider al listei Fidesz-KDNP este „din punct de vedere tehnic” un loc al partidului, motiv pentru care a decis să renunțe la el.
„Sunt necesar nu în Parlament, ci în reorganizarea părții naționale.”
În același mesaj, Orbán a spus că membrii consiliului de administrație i-au recomandat să-și continue activitatea în fruntea Fidesz, însă a condiționat acest lucru de votul congresului partidului.
„Dacă congresul mă onorează cu încrederea sa, sunt pregătit pentru această sarcină.”
Recomandate
Absența lui Viktor Orbán de la summitul UE din Cipru redeschide discuția despre deblocarea deciziilor privind Ucraina și sancțiunile , după ani în care Budapesta a frânat frecvent consensul, potrivit Bild . La primul summit al șefilor de stat și de guvern din UE după alegerile parlamentare din Ungaria, premierul Poloniei, Donald Tusk, a ironizat influența rusă asociată cu guvernarea lui Orbán. Declarația a fost făcută vineri, la Nicosia, în a doua zi a reuniunii. „Pentru prima dată după ani nu au fost ruși în încăpere, dacă știți ce vreau să spun.” De ce contează: riscul de blocaj în UE, în centrul mizei Orbán este prezentat drept cel mai important aliat din UE al președintelui rus Vladimir Putin, iar poziționarea pro-rusă a guvernului ungar a generat în mod repetat conflicte cu restul statelor membre. În special, Budapesta a blocat sau a întârziat decizii legate de sprijinul pentru Ucraina și de sancțiunile împotriva Rusiei, notează publicația. Contextul imediat este schimbarea de putere de la Budapesta: la alegerile din 12 aprilie, partidul Fidesz a pierdut „clar” în fața partidului Tisza, condus de liderul opoziției, Peter Magyar. Până la instalarea noului guvern, Orbán rămâne în funcție, însă nu participă la reuniunea din Cipru. Suspiciuni privind scurgeri de informații către Moscova Bild relatează că, în martie, au apărut în presă informații potrivit cărora ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto , ar fi transmis către omologul său rus, Serghei Lavrov, conținuturi confidențiale din discuțiile interne ale UE. Conform acestor relatări, Szijjarto ar fi telefonat în mod regulat lui Lavrov în pauzele reuniunilor, pentru a împărtăși „în direct” informații. Nu toți liderii UE salută plecarea lui Orbán Nu toți participanții au împărtășit tonul lui Tusk. Premierul Belgiei, Bart De Wever, a avertizat că există „puțin prea multă euforie” legată de faptul că Orbán nu mai este prezent, descriindu-l drept „un partener dificil”, dar „niciodată un partener imposibil”. După discuțiile despre Ucraina din seara precedentă, liderii UE au pe agendă la Nicosia dezbateri despre viitorul buget al Uniunii și despre războiul din Iran, la care sunt invitați și reprezentanți din Orientul Mijlociu și statele din Golf. [...]
Președintele Nicușor Dan convoacă luni la Cotroceni o discuție tehnică despre PNRR și SAFE , într-un demers care urmărește să țină pe agendă proiectele cu miză economică în plină criză politică, potrivit Economica . Invitația vine după ce șeful statului a semnat demisiile miniștrilor PSD și propunerile de interimari din Guvern. Nicușor Dan spune că își va exercita în continuare rolul de mediator și că i-a chemat pe liderii celor patru partide pro-europene și pe liderul grupului parlamentar al minorităților naționale pentru „o discuție tehnică și aplicată” despre programele majore pentru România, „precum SAFE și PNRR”, mesaj transmis într-o postare pe Facebook. De ce contează: proiectele economice rămân în joc, deși coaliția e în criză Consultările au loc după declanșarea crizei politice, generată de retragerea de către PSD a sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. În acest context, președintele a avut deja miercuri consultări la Palatul Cotroceni cu formațiunile din coaliția de guvernare, iar la final a indicat că reprezentanții acestora și-au afirmat disponibilitatea de cooperare pe proiecte esențiale în perioada următoare: aderarea la OECD, implementarea programelor SAFE și PNRR. În declarația de presă de miercuri seara, Nicușor Dan a insistat că, dincolo de criza politică, „avem instituții ale statului care funcționează” și că „nu se pune în discuție direcția pro-occidentală a României”. Totodată, a afirmat că partidele și minoritățile naționale prezente au exclus „o guvernare cu forțe anti-occidentale, recte AUR”. Ce urmează și care e cadrul Președintele a precizat că discuțiile de la Cotroceni au fost informale, deoarece „la acest moment politic, Constituția nu dă președintelui vreo atribuție, vreun act direct pe care să-l facă”. Noua rundă de consultări, programată luni, este prezentată ca o întâlnire axată pe componenta tehnică a programelor majore, într-un moment în care scena politică este tensionată după decizia PSD de a retrage sprijinul politic pentru prim-ministru. [...]
AUR va depune la începutul lunii mai o moțiune de cenzură , într-un moment în care Guvernul Bolojan funcționează deja sub presiunea unei crize politice declanșate de retragerea PSD din Executiv, potrivit Antena 3 . Miza imediată este una de stabilitate guvernamentală: o moțiune depusă în următoarele săptămâni poate accelera reconfigurarea majorităților din Parlament și poate complica negocierile pentru un guvern minoritar. Anunțul a fost făcut de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , care susține că demersul are „motiv eminamente economic”, acuzând Guvernul că ar fi „incapabil să administreze economia țării” și că ar fi provocat o „criză economică”, conform mesajului publicat pe Facebook și citat de Antena 3. Argumentele economice invocate de AUR Peiu afirmă că România ar fi „singura țară din UE în criză” și „singura țară europeană în care inflația explodează”, iar economia „continuă să scadă”. În sprijinul acestor afirmații, el indică mai mulți indicatori pentru începutul lui 2026, inclusiv scăderi în servicii și industrie. Concret, Peiu citează următoarele evoluții (datele sunt prezentate în articol ca fiind invocate de acesta): în primele două luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut față de perioada similară din 2025 cu 10,7% (serie brută) și cu 7,6% (serie ajustată); în perioada 1 ianuarie–28 februarie 2026, comenzile noi din industria prelucrătoare (piață internă și externă) au scăzut, în termeni nominali, cu 4,2% față de intervalul similar din 2025; în aceeași perioadă, cifra de afaceri din industrie (total) a scăzut, în termeni nominali, cu 3,3% . Peiu pune aceste evoluții pe seama „creșterii aberante a taxelor pe consum (TVA și accize)”, susținând că nivelul de trai „s-a prăbușit”. Contextul politic: Guvernul Bolojan, fără miniștrii PSD Moțiunea anunțată de AUR vine după ce președintele Nicușor Dan a transmis că a semnat demisiile miniștrilor PSD și propunerile de miniștri interimari și că a invitat la consultări, luni, liderii partidelor pro-europene, potrivit informațiilor din articol. Antena 3 mai arată că România a intrat într-o criză politică majoră începând de luni, 20 aprilie, când PSD a decis să retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan și i-a cerut demisia. Premierul a anunțat că nu demisionează, iar PNL i-a acordat mandat să negocieze un guvern minoritar PNL–USR–UDMR și minorități, cu Bolojan în funcția de prim-ministru. Ce urmează Din informațiile prezentate, AUR își programează moțiunea „la începutul lunii mai”, ceea ce suprapune ofensiva parlamentară peste perioada de consultări și negocieri pentru o formulă de guvernare funcțională. Articolul nu oferă detalii despre calendarul exact sau despre susținerea parlamentară pe care AUR ar putea conta pentru adoptarea moțiunii. [...]
Ministrul demisionar al Sănătății, Alexandru Rogobete , spune că a refuzat o reducere de 10% a veniturilor medicilor , iar conflictul pe această temă ar fi dus la deteriorarea relației cu premierul Ilie Bolojan , potrivit Antena 3 . Miza este una bugetară și operațională: o tăiere „contabilă”, în condițiile unui deficit mare de personal, ar fi putut afecta funcționarea sistemului sanitar. Rogobete a declarat că i s-a recomandat fie să taie 10% din veniturile personalului medical, fie să concedieze 10% dintre angajați, pentru „a ne închide pe cifră”. El a susținut că o astfel de măsură ar fi generat „haos” și „destabilizare fără precedent”, invocând un deficit de „aproape 40.000 de persoane” în sistem și faptul că medicii ar fi plătiți pentru gărzi la nivelul anului 2016. „A tăia contabil şi fără sens 10% din salariile personalului medical (...) ar fi creat un haos şi o destabilizare fără precedent a sistemului de sănătate. Şi da, m-am opus, ferm şi vehement şi public (...)” De ce contează: costuri vs. capacitate de funcționare Din perspectiva impactului, episodul indică o tensiune între țintele de economii la buget și riscul de a agrava lipsa de personal din sănătate. Rogobete a argumentat că reducerea veniturilor sau disponibilizările ar fi lovit direct în capacitatea de a asigura servicii medicale, într-un sistem deja subdimensionat. Tot el a afirmat că, dacă „astăzi medicii nu au salariile tăiate”, acest lucru s-ar datora faptului că „doi oameni” și-ar fi pus mandatul pe masă în acel moment, fără a preciza în detaliu cine este al doilea. Cronologia rupturii și efectele administrative invocate Ministrul demisionar a mai spus că problemele de comunicare între Ministerul Sănătății, Parlament și Guvern erau vizibile încă de la finalul anului trecut și că, pe fondul lipsei dialogului, „au început blocajele administrative”, ceea ce ar fi făcut „evident” că este nevoie de „o resetare”, relatează Agerpres, citată de Antena 3. În aceeași conferință de presă, în care și-a prezentat bilanțul celor 10 luni de mandat, Rogobete a adăugat că își dorește, „pe o scară de la 1 la 10”, „ca democrația din România să nu mai stea într-un singur om”. [...]
Incidentul cu drona prăbușită la Galați pune presiune pe accelerarea achizițiilor militare , după ce președintele Nicușor Dan a cerut grăbirea programelor de înzestrare și modernizare, indicând explicit planul de achiziții din SAFE , potrivit Digi24 . Șeful statului a transmis că instituțiile responsabile „au acționat corect și coordonat” și că riscurile au fost reduse prin detonarea controlată a fragmentelor provenite din drona rusească. În mesajul citat de Digi24, Nicușor Dan a insistat că obiectivul prioritar rămâne siguranța cetățenilor și că realitatea războiului de la graniță generează „provocări și vulnerabilități” care trebuie tratate „cu maximă seriozitate”. În același timp, președintele a condamnat Rusia, afirmând că incidentul arată lipsa de respect față de dreptul internațional și pune în pericol siguranța cetățenilor României, stat membru NATO. Nicușor Dan a subliniat că România „nu este parte la acest conflict”, dar că efectele lui se resimt direct, inclusiv prin avarii produse pe teritoriul național. „Condamn ferm comportamentul iresponsabil al Rusiei. Astfel de incidente, precum drona căzută azi noapte la Galați, demonstrează lipsa de respect față de normele de drept internațional, punând în pericol siguranța cetățenilor României, stat membru al NATO. România nu este parte la acest conflict.” De ce contează: prag operațional și argument pentru înzestrare Nicușor Dan a calificat situația drept „primul incident în care proprietăți românești au fost efectiv avariate”, ceea ce, în evaluarea sa, ridică miza și impune tratarea cazului „cu toată seriozitatea”. În acest context, președintele a legat direct incidentul de necesitatea accelerării programelor de înzestrare și modernizare a Armatei, indicând că planul de achiziții din SAFE este „esențial” pentru a răspunde adecvat riscurilor actuale. Mesaj politic: sprijinul pentru Ucraina rămâne „o decizie corectă” În declarația citată, Nicușor Dan a reafirmat că sprijinul acordat Ucrainei „încă din prima zi” a fost și rămâne „o decizie corectă”, în acord cu valorile și interesele României, și a cerut ca acest lucru să fie susținut „de la toate nivelurile statului”, pentru a reduce îndoielile din societate. Totodată, a mulțumit personalului MAI, MApN și SRI pentru intervenție, evacuarea în siguranță a cetățenilor și gestionarea situației. [...]
Guvernul Bolojan cere din nou companiilor de stat să vireze la buget minimum 90% din profit , o decizie care crește veniturile fiscale pe termen scurt, dar reduce resursele rămase la dispoziția firmelor pentru investiții și capitalizare, potrivit Profit . Măsura este transmisă prin mandat către reprezentanții statului în adunările generale ale acționarilor (AGA) sau în consiliile de administrație (CA), după caz, la societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome. Ținta rămâne repartizarea către buget, sub formă de dividende/vărsăminte, a unei cote de minimum 90% din profitul net, în loc de 50%. Confirmarea din piață: Oil Terminal a primit solicitarea Oil Terminal a anunțat că a primit de la Ministerul Energiei — acționar cu 87,7579% din capitalul social — o adresă prin care i se solicită luarea măsurilor necesare pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net realizat în 2025 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat. Compania precizează că solicitarea a fost formulată în baza memorandumului aprobat în ședința de guvern. Ce se schimbă față de cadrul legal și de ce contează Decizia vine în contextul în care OG 64/2001 reglementează repartizarea unei cote de 50% din profitul acestor companii/regii/societăți către bugetul de stat sau bugetul local. Prin mandatul guvernamental, pragul urcă la minimum 90%, ceea ce mută o parte mai mare din câștiguri dinspre companii către buget. Pentru bugetul de stat pe 2026, sunt prevăzute venituri din dividende și vărsăminte la bugetul de stat reprezentând minimum 90% din profitul net al întreprinderilor publice, în cuantum de 8,26 miliarde de lei. Pentru anul trecut, fuseseră prevăzute venituri din dividende tot de 8 miliarde lei. Ce urmează În perioada următoare, deciziile de repartizare a profitului vor fi discutate și votate în AGA/CA, în funcție de structura de guvernanță a fiecărei entități, pe baza mandatului aprobat de Guvern. Profit notează că publicația a relatat anterior că Executivul intenționează să continue această măsură cel puțin până în 2028. [...]
