Știri
Știri din categoria Politică
Rareș Bogdan ridică miza fiscală și de investiții în disputa din PNL, acuzându-l pe Ilie Bolojan că ar pregăti, de la 1 ianuarie 2027, impozitarea proprietăților la valoarea de piață și că ar fi blocat investiții străine, într-un context pe care îl descrie drept „abis economic”, potrivit Antena 3.
Europarlamentarul PNL a făcut declarațiile într-o intervenție la Antena 3 CNN, unde a cerut colegilor din partid să „asculte strada” și să susțină formarea unui „Guvern pro-european”. În același timp, el a susținut că demersurile din ultimele săptămâni ar fi produs „un dezastru de imagine” pentru PNL și ar fi prelungit criza politică.
Rareș Bogdan a afirmat că „nucleara” pregătită de Bolojan ar fi impozitarea proprietăților la valoarea de piață, de la 1 ianuarie 2027, și a susținut că o astfel de măsură ar putea împinge unii proprietari în imposibilitatea de plată.
„Din 1 ianuarie, pe programul lui Ilie Bolojan este impozitarea proprietăților la valoarea de piață.”
În aceeași intervenție, el a legat criza politică de efecte economice, vorbind despre „incapacități de plată”, despre „30 de miliarde de euro, bani facturați și neîncasați de companii”, precum și despre imposibilitatea de a face rectificări bugetare, ceea ce „înseamnă blocaje de investiții”. Tot el a invocat dificultăți în HoReCa și a menționat un nivel de „395.000 de șomeri”.
Rareș Bogdan a mai susținut că Ilie Bolojan „a refuzat investiții străine” și că ar fi intrat „în conflict cu SUA”, motiv pentru care „toate investițiile americane în România sunt blocate”. În același registru, el a afirmat că România ar fi ajuns „să piardă din SAFE 11 miliarde”, fără ca materialul să detalieze mecanismul sau o confirmare independentă a acestor afirmații.
„Ilie Bolojan a refuzat investiții străine pentru că a intrat în conflict cu SUA. Toate investițiile americane în România sunt blocate.”
În plan intern, Rareș Bogdan a criticat modul în care PNL ar gestiona comunicarea publică și a atacat conducerea partidului, afirmând că există o „sfidare” față de electorat și că în jurul lui Bolojan ar fi „o sectă”. Totodată, a spus că alegerile anticipate „trebuie evitate” și a menționat că „crede în raționamentul lui Nicușor Dan”.
Materialul nu include o reacție a lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate.
Recomandate
Învestirea Guvernului Mureșan intră la vot cu un deficit de circa 63 de voturi , în condițiile în care PNL, USR și UDMR adună împreună aproximativ 170 de parlamentari, iar pragul necesar este de 233, potrivit Adevărul . În plen, Ilie Bolojan a fost huiduit înainte să ia cuvântul, într-o ședință care decide dacă România iese din criza politică printr-un Executiv cu puteri depline. Parlamentul s-a reunit miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00, pentru votul de învestitură al Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Votul este secret, cu bile, și vizează atât programul de guvernare, cât și lista Cabinetului. Aritmetica parlamentară: majoritatea nu e asigurată Pentru a intra în funcție, Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile. Conform datelor prezentate, PNL, USR și UDMR au împreună aproximativ 170 de parlamentari, în timp ce PSD și AUR au anunțat că nu vor susține Executivul. În aceste condiții, învestirea depinde de voturi suplimentare față de cele ale partidelor care și-au asumat susținerea. Contextul ședinței este prezentat de publicație și în materialele despre votul de învestitură al Guvernului Mureșan , respectiv despre votul asupra programului de guvernare . Mesajul lui Bolojan: reforme, disciplină bugetară și „continuarea drumului” În discurs, Ilie Bolojan a susținut că demiterea guvernului pe care l-a condus nu ar fi avut legătură cu încălcarea programului de guvernare, ci cu încercarea de a duce reformele „până la capăt” și cu oprirea „sifonării banilor publici către rețelele clientelare”. Bolojan a argumentat că, în perioada mandatului său, Executivul ar fi încercat să schimbe direcția economică a României prin reducerea dezechilibrelor și orientarea către investiții, în locul unui model „bazat pe consum din împrumuturi”. A insistat și pe ideea că reforma statului ține de echitate și dezvoltare, nu doar de „contabilitate”, și a avertizat că respingerea unui nou guvern nu elimină problemele țării. Ce urmează Miza imediată este dacă Guvernul Mureșan strânge cele 233 de voturi necesare într-un vot secret, în condițiile în care o parte importantă a opoziției parlamentare a anunțat deja că nu îl susține. În lipsa unei majorități, criza politică rămâne deschisă, iar România continuă fără un Executiv „stabil, cu puteri depline”, așa cum a cerut Bolojan în apelul final către parlamentari. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan avertizează că prelungirea crizei politice erodează încrederea investitorilor , contrazicând poziția președintelui Nicușor Dan potrivit căreia alegerile anticipate „nu sunt o soluție”, relatează Mediafax . Într-o postare pe Facebook, Mureșan susține că „menținerea României într-o criză politică prelungită de teama anticipatelor nu oferă stabilitate cetățenilor sau încredere investitorilor”. El afirmă că „singura soluție certă” pentru încheierea crizei este votarea Guvernului pe care l-a propus, iar „orice altă variantă” ar întoarce România la momentul 5 mai, fără garanția unei alternative rapide. Miza: ieșirea din blocaj și semnalul către economie Deși spune că alegerile anticipate „nu sunt de dorit”, Mureșan insistă că alternativa — prelungirea crizei — are costuri de credibilitate, inclusiv pentru investitorii „care vor să creeze locuri de muncă în România”. În același mesaj, premierul desemnat afirmă că, dacă desemnările anterioare ar fi fost făcute la timp și ar fi eșuat în Parlament, anticipatele „ar fi putut avea loc deja”, iar România ar fi avut „un guvern cu mandat de 4 ani”, concluzionând: „Am pierdut timp prețios”. Disputa politică: cine își asumă guvernarea Mureșan răspunde și apelului președintelui către partide să privească „dincolo de gardul de partid”, susținând că PNL, USR și UDMR și-au asumat deja responsabilitatea guvernării. În schimb, îl acuză pe PSD că pune „interesul partidului înaintea interesului României” și că a declanșat criza „împreună cu AUR”, refuzând acum să ajute la rezolvarea ei. Îndoieli privind „consensul” pe traiectoria financiară Premierul desemnat contestă și afirmația președintelui Nicușor Dan potrivit căreia România își va păstra traiectoria financiară și că ar exista „consens politic” în acest sens. Mureșan spune că „responsabilitatea față de buget nu poate fi garantată prin declarații” și invocă riscul ca derapaje să se repete, făcând referire la un guvern care „a risipit bani publici și a dus deficitul la 9%”. În același context, el indică PNRR și programul SAFE ca exemple de inițiative care ar fi avut inițial consens politic, dar față de care PSD „s-a opus” ulterior. Mureșan afirmă că poate garanta pentru „responsabilitatea” Guvernului propus și a celor trei partide care îl susțin. În final, mesajul său rămâne unul procedural și politic: Parlamentul poate pune capăt crizei „printr-un vot pentru acest Guvern”. [...]
Căderea Guvernului Mureșan deschide opțiunea anticipatelor și pune presiune pe o nominalizare rapidă , iar miza imediată este reducerea incertitudinii politice într-un moment în care costurile de finanțare ale statului cresc, potrivit Mediafax . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus la Digi24 că respingerea în Parlament a cabinetului propus de Siegfried Mureșan nu este „un eșec”, ci finalizarea unei proceduri care, prin repetare, poate duce constituțional la alegeri anticipate. Bolojan a argumentat că, odată ce două propuneri de guvern au ajuns în Parlament și au fost respinse, „se pot organiza alegeri anticipate”, ceea ce ar limita posibilitatea de a prelungi „starea de incertitudine” prin amânarea unei noi nominalizări de premier. „Pârghia” președintelui: nominalizare rapidă sau avertismentul anticipatelor În evaluarea premierului interimar, președintele României are „o pârghie foarte importantă” după acest vot: fie desemnează „cât mai repede posibil” un nou premier, fie convoacă alegeri anticipate. El a descris și o variantă intermediară: președintele să transmită parlamentarilor că următoarea nominalizare ar fi ultima, iar dacă și aceasta cade, va urma declanșarea anticipatelor — un semnal care, în opinia sa, ar putea influența votul în Parlament. Cinci luni de provizorat și riscul economic al prelungirii crizei Bolojan a respins ideea că respingerea guvernului ar fi făcut parte dintr-un plan comun cu președintele Nicușor Dan pentru a crea condițiile anticipatelor, afirmând explicit: „Nu a existat un plan, dar e o procedură normală și cea mai mare greșeală ar fi fost să prelungim această stare de incertitudine.” El a indicat că luni se împlinesc „5 luni de zile de provizorat” și a enumerat presiuni gestionate în această perioadă, de la închiderea unor etape legate de fonduri europene și PNRR, până la secetă, oprirea centralei de la Cernavodă și scumpirea combustibililor, pe fondul crizelor internaționale. Pe componenta financiară, Bolojan a avertizat că, în contextul actual, există „o creștere puternică a costurilor pe împrumuturile” statelor, inclusiv în România, ceea ce se traduce în dobânzi mai mari și o sarcină suplimentară pentru buget. Anticipatele „nu sunt o soluție magică”, dar pot deveni singura ieșire Întrebat despre poziția președintelui Nicușor Dan, care a spus în repetate rânduri că alegerile anticipate nu sunt o soluție în acest moment, Bolojan a afirmat că decizia aparține șefului statului și a nuanțat: anticipatele „nu sunt o soluție magică”, însă, dacă nu se ajunge la o formulă de guvernare, pot deveni „singura” cale de a debloca situația. În ceea ce privește ieșirea din criză fără anticipate, Bolojan a indicat că soluția depinde de președinte, după consultările cu partidele, și a susținut că, din perspectiva centrului-dreapta, votul din Parlament a arătat o limită de susținere: 182 de voturi din 465, pe care a echivalat-o cu „40%”. PNL, a mai spus el, a prezentat „mai multe soluții” și așteaptă propunerea pe care o va face președintele la următoarea rundă de consultări. [...]
PNL avertizează că respingerea Cabinetului Mureșan poate prelungi blocajul politic , iar costul imediat ar fi reluarea negocierilor și menținerea incertitudinii, într-un moment în care Parlamentul are deja pe masă o soluție de guvernare, potrivit G4Media . Dan Motreanu , secretarul general al PNL, spune că votarea noului Executiv condus de premierul desemnat este „soluția concretă” pentru deblocarea crizei și susține că PNL, USR și UDMR și-au asumat public formula de guvernare. În același timp, liderul liberal critică PSD, pe care îl acuză că a participat la demiterea fostului guvern alături de AUR și că refuză acum să susțină varianta propusă de coaliția de centru-dreapta. În logica PNL, un vot negativ în Parlament nu ar produce automat o altă majoritate, ci ar împinge procesul înapoi la o nouă rundă de negocieri și desemnări, cu aceeași întrebare privind asumarea guvernării și a unei majorități „transparente”. „Respingerea acestui Guvern nu produce automat o altă majoritate. Ne poate întoarce, practic, la punctul din care am plecat pe 5 mai: noi negocieri, o nouă desemnare și aceeași întrebare – cine își asumă guvernarea transparent și cu ce majoritate?” Miza votului: guvern cu puteri depline sau prelungirea interimatului Motreanu afirmă că „stabilitatea nu înseamnă prelungirea interimatului”, ci instalarea unui guvern cu puteri depline și o majoritate asumată. El mai susține că România se află de cinci luni într-o „incertitudine politică” și că s-a pierdut deja prea mult timp, inclusiv din cauza parcurgerii lente a procedurilor constituționale. În același mesaj, liderul PNL avertizează că, dacă PSD respinge Cabinetul Mureșan, votul ar ridica o întrebare politică despre obiectivul real al demiterii guvernului anterior: rezolvarea crizei sau obținerea unei formule de putere în care PSD să impună un premier propriu ori să controleze politic guvernarea. Anticipatele, scenariu nedorit, dar folosit ca presiune politică Deși spune că alegerile anticipate „nu reprezintă scenariul pe care ni-l dorim”, Motreanu respinge ideea că teama de anticipate ar trebui să blocheze ieșirea din criză. În plus, el contrazice poziția atribuită în articol lui Nicușor Dan , care ar fi refuzat anticipatele. În argumentația sa, anticipatele ar putea să nu schimbe „radical procentele”, dar ar putea schimba „realitatea politică”, inclusiv prin efecte interne în partide, deoarece alegerile ar genera un mandat nou și ar funcționa ca mecanism de selecție a liderilor. „Anticipatele poate nu vor schimba radical procentele. Dar pot schimba realitatea politică. Alegerile produc un mandat politic nou. Alegerile sunt și un mecanism de selecție internă a liderilor.” Ce urmează, conform declarațiilor citate: votul din Parlament asupra Guvernului Mureșan, pe care Motreanu îl indică drept momentul decisiv pentru a evita reluarea negocierilor și prelungirea incertitudinii politice. [...]
PSD acuză PNL și USR de „dublă măsură” față de CCR , pe fondul discuțiilor despre o posibilă sesizare a Curții Constituționale în cazul unui blocaj politic legat de Guvern și alegeri anticipate, potrivit News . Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete (PSD) a transmis, marți seară, într-un mesaj pe Facebook, că „dubla măsură și ipocrizia au devenit mod de guvernare”, susținând că PNL și USR ar fi contestat legitimitatea CCR după o decizie care l-a vizat pe Dominic Fritz, dar ar intenționa acum să se adreseze Curții împotriva președintelui Nicușor Dan . „Când CCR a declarat constituțională prevederea care îl vizează și pe Dominic Fritz, brusc Curtea Constituțională era «controlată politic» (...) Acum, însă, voi vreți să mergeți împotriva domnului Președinte Nicușor Dan la CCR!” Rogobete afirmă că „statul de drept nu funcționează cu întrerupătorul de la partid” și cere PNL și USR să decidă dacă au sau nu încredere în CCR, criticând ideea că instituțiile ar putea fi considerate legitime sau ilegitime în funcție de interesul politic. Contextul: scenariul unei sesizări la CCR, legat de anticipate În același context, vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat că liberalii sunt pregătiți să depună o sesizare la CCR dacă Guvernul Mureșan este respins în Parlament, iar președintele Nicușor Dan nu convoacă alegerile anticipate. Muraru a mai spus că, atunci când Parlamentul nu mai poate da României un Guvern, soluția democratică este întoarcerea la vot, nu „inventarea la nesfârșit” a unor formule politice. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat luni că este o decizie care va fi luată în conducerile USR-PNL „atunci când va fi momentul”, adăugând că oamenii „s-au săturat de gălăgia asta politică”. [...]
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu riscă să amplifice presiunea publică pe instituțiile judiciare să comunice mai mult din dosar , în condițiile în care președintele UDMR, Kelemen Hunor, cere explicit ca procurorii să explice societății „despre ce bani e vorba” și „despre ce delict este vorba”, potrivit news.ro . Kelemen Hunor a declarat, miercuri, la RFI, că a urmărit „foarte puțin” cazul și că nu cunoaște dosarul, dar spune că are încredere în procurori și în judecătorii Curții de Apel București , care au dispus arestarea preventivă. În același timp, liderul UDMR a reluat acuzația politică potrivit căreia Georgescu ar fi „un produs al fostei Securități”. „Este o luptă între ce a mai rămas din fosta Securitate, inclusiv mentalitatea, cu sistemul politic actual al României.” Miza: comunicarea oficială, pentru a limita escaladarea tensiunilor Întrebat dacă se așteaptă ca sprijinul public pentru Călin Georgescu „să explodeze” și situația „să degenereze”, Kelemen Hunor a spus că nu crede într-un astfel de scenariu, dar a mutat discuția pe o problemă mai largă: educația și felul în care oamenii disting între informații reale și false. În acest context, el a argumentat că instituțiile statului „își fac treaba”, însă ar trebui să comunice, atunci când este posibil, elemente relevante din dosar, astfel încât publicul să înțeleagă faptele investigate, inclusiv componenta financiară. Ce se știe din decizia instanței Potrivit informațiilor prezentate, Curtea de Apel București a decis marți arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului candidat la Președinție Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen. Georgescu este acuzat de înșelăciune în valoare de 1,1 milioane de euro. Kelemen Hunor a mai spus că acceptă faptul că Georgescu are susținători „în foarte multe zone”, dar a adăugat că nu îl consideră „un om liber” și nici „un om care poate să facă pentru România ceva bun”, subliniind din nou că nu comentează dosarul pentru că nu îl cunoaște. [...]
