Știri
Știri din categoria Diverse
PNL spune că merge la negocieri pentru majoritate doar cu un dialog „civilizat”, iar Ilie Bolojan avertizează că atacurile din Parlament subminează încrederea necesară formării unui guvern, potrivit Digi24.
Premierul interimar și președintele PNL afirmă, într-o declarație exclusivă pentru Digi24, că liberalii vor participa la discuții dacă Sorin Grindeanu îi va invita la negocieri pentru formarea unei majorități. În același timp, Bolojan critică tonul folosit de social-democrați în Parlament și spune că este „dificil” să construiești încredere când, cu doar câteva ore înainte, au existat „atacuri și jigniri”.
„Da, ne ducem. (...) să avem un dialog civilizat, așa cum eu, în calitate de senator, am cu toate partidele (...) am avut o relație civilizată și de bună colaborare.”
Bolojan susține că România are nevoie de dialog politic și respinge escaladarea retoricii, pe care o leagă direct de capacitatea partidelor de a negocia funcțional.
„Cred că românii nu au nevoie astăzi de orgolii, n-au nevoie de fraze sforăitoare (...) de jigniri de cea mai joasă speță. Ce au nevoie sunt atitudini normale.”
El spune că atacurile publice fac mai greu de construit o relație de încredere între partidele care ar urma să stea la masa negocierilor.
„Dar e foarte greu să ai încredere în oameni care te înjură cu două ore înainte și după aceea vor să ai un dialog bazat pe respect, pe înțelegere.”
Întrebat despre dialogul avut cu Sorin Grindeanu înaintea votului de învestitură, Bolojan afirmă că discuția a fost „civilizată”, dar pune în contrast acest ton cu comportamentul din dezbaterea din Parlament, unde spune că au existat „jigniri impardonabile”, inclusiv la adresa lui Siegfried Mureșan.
„Am avut o discuție civilizată. (...) E greu să construiești încredere în formula asta (...)”
Bolojan mai precizează că nu relatează conținutul discuțiilor private, invocând „bunul-simț”, și reia ideea că PNL va participa la negocieri dacă există o invitație oficială, în condițiile unui dialog bazat pe respect.
Recomandate
PNL reduce presiunea pentru o sesizare la CCR și mizează pe o nominalizare rapidă de premier , semnal care poate scurta blocajul politic și limita perioada de „inactivitate” administrativă asociată unui nou ciclu electoral, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că nu ia în calcul sesizarea Curții Constituționale dacă președintele Nicușor Dan nu declanșează alegeri anticipate . Declarația vine după ce Alexandru Muraru, vicepreședinte PNL, afirmase că liberalii ar lua în calcul sesizarea CCR în scenariul în care Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan ar fi respins de Parlament, iar președintele nu ar convoca anticipate. Bolojan a încadrat însă poziția lui Muraru drept una personală. „Colegul care a anunțat asta a făcut un anunț care este un punct de vedere personal. Din punctul meu de vedere, președintele este conștient de situația în care este România, are toate datele și nu va mai lungi această nominalizare”, a spus Bolojan. De ce contează: evitarea anticipatelor ar limita lunile pierdute în logica electorală Bolojan a susținut ideea unei nominalizări rapide de premier și a argumentat că alegerile anticipate tind să prelungească blocajele, prin intrarea instituțiilor și partidelor în „logica electorală”, cu efect de încetinire a deciziilor. „Întotdeauna când sunt alegeri apare o perioadă de inactivitate, să spunem, pentru că se intră în logica electorală. (…) Se pierd câteva luni.” În același registru, el a spus că este de acord cu președintele Nicușor Dan că o rundă de anticipate „făcute acum, la cinci luni de zile” ar prelungi o situație pe care a descris-o drept „foarte complicată”, deși a adăugat că rezultatul anticipatelor este greu de anticipat. Critica privind întârzierea nominalizării Întrebat dacă președintele a tărăgănat deciziile, Bolojan a afirmat că nominalizarea unui premier desemnat ar fi putut fi făcută mai devreme, invocând explicit numele lui Siegfried Mureșan și, alternativ, pe Sorin Grindeanu. „Putea să-l numească, de exemplu, pe Siegfried Mureșan în urmă cu trei luni de zile. Nu se întâmpla nimic.” Ce urmează, potrivit declarațiilor din material Din informațiile prezentate, direcția indicată de Bolojan este accelerarea unei nominalizări de premier, urmând ca după acest pas să fie evaluată „situația”. Materialul nu oferă un calendar concret sau o decizie formală privind declanșarea anticipatelor, ci doar poziționările actorilor politici menționați. [...]
PSD anunță că votează împotriva Guvernului propus de Siegfried Mureșan, prelungind incertitudinea politică , într-un moment în care miza este formarea rapidă a unei majorități capabile să deblocheze deciziile economice și administrative, potrivit Wall-Street . Mesajul a fost transmis de Sorin Grindeanu , președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, în plenul reunit al Parlamentului. Grindeanu a susținut că „de 150 de zile țara este complet blocată” și a acuzat PNL și USR că ar fi prioritizat „privilegiile” în detrimentul economiei și al „vieții oamenilor”. În aceeași intervenție, liderul PSD a caracterizat executivul propus drept „un guvern Bolojan reșapat” și a criticat programul de guvernare, despre care a afirmat că ar fi „scris cu inteligență artificială”. De ce contează: riscul de prelungire a blocajului decizional Dincolo de disputa politică, respingerea unei formule guvernamentale menține presiunea pe funcționarea instituțiilor și pe capacitatea statului de a lua decizii într-un calendar deja întârziat. Grindeanu a afirmat că guvernul propus „nu a avut niciodată șansa să facă o majoritate” și l-a descris drept „guvern marionetă”. Totodată, liderul PSD a declarat că partidul nu a fost impresionat de „amenințările” lui Mureșan și că social-democrații vor vota doar un guvern „care ține cu România”. Acuzații legate de fonduri europene și energie În discurs, Grindeanu a acuzat USR și pe Mureșan că ar fi semnat „scrisori pentru suspendarea fondurilor europene pentru România” și a legat PNRR de închiderea centralelor pe cărbune, susținând că astfel România ar fi ajuns să plătească „cel mai mare preț la energie din Europa”. De asemenea, a invocat blocarea finalizării unor hidrocentrale și un vot „împotriva fermierilor români” în Parlamentul European. Ce urmează Senatul și Camera Deputaților s-au reunit în ședință comună pentru învestirea Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Materialul nu oferă detalii despre pașii instituționali următori după vot sau despre un calendar alternativ de formare a unui nou executiv. [...]
Parlamentul votează azi învestirea Guvernului Mureșan, iar respingerea ar prelungi blocajul decizional potrivit Digi24 , în condițiile în care PSD și AUR au anunțat că nu susțin cabinetul propus, iar existența unei majorități rămâne incertă. Votul este programat să aibă loc astăzi, începând cu ora 13:00, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. Înaintea votului, premierul desemnat Siegfried Mureșan va avea un discurs, cu un timp maxim de 30 de minute. Din punct de vedere procedural, dezbaterile sunt limitate la 40 de minute, cu timpi de intervenție alocați pe grupuri parlamentare. Repartizarea comunicată include, între altele: PSD (11 minute), AUR (8), PNL (7), USR (5), UDMR (3), plus intervenții mai scurte pentru alte grupuri și pentru neafiliați. Majoritatea este sub semnul întrebării Digi24 notează că Guvernul propus de Siegfried Mureșan este susținut de PNL, USR și UDMR, însă PSD și AUR nu îl vor vota. În acest context, rămâne de văzut dacă se strânge o majoritate pentru învestitură. Pe fondul incertitudinii, liderul UDMR, Kelemen Hunor, este citat cu o estimare pesimistă privind numărul de voturi, afirmând că nu vede voturi „dincolo de 170, 171”. Separat, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat la Digi24 că se așteaptă la o diferență de „peste 60 de voturi” față de pragul necesar de 233 de voturi. Mesaje politice înainte de vot și scenarii după Președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să pună capăt crizei politice, menționând totodată că nu ia în calcul declanșarea alegerilor anticipate , conform informațiilor prezentate de Digi24. În PNL, purtătorul de cuvânt Ionel Bogdan a declarat că partidul a propus „un Guvern competent” și că, dacă nu va fi învestit, liberalii „vor aștepta propunerea președintelui”. El a mai spus că nu există încă o decizie concretă în PNL privind o eventuală sesizare a Curții Constituționale, în scenariul în care președintele nu ar dizolva Parlamentul după un eșec al învestiturii. La rândul său, Siegfried Mureșan a transmis că va merge în Parlament pentru a-și susține propunerea, după ce președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, i-ar fi cerut „în repetate rânduri” să își depună mandatul de premier desemnat. În paralel, Digi24 consemnează că în PSD se fac deja calcule pentru o nouă majoritate, înainte ca votul de învestitură să înceapă. [...]
Amânarea consultărilor pentru desemnarea premierului până luni prelungește incertitudinea politică , iar reacția din online indică o presiune publică în creștere asupra președintelui Nicușor Dan , într-un moment în care formarea guvernului rămâne blocată, potrivit Digi24 . Șeful statului este criticat pentru două decizii: amânarea consultărilor pentru desemnarea unui nou prim-ministru și refuzul repetat de a dizolva Parlamentul. În postarea de pe Facebook în care a publicat textul declarației sale de presă, Nicușor Dan a vorbit despre „un eșec al Parlamentului” de a instala un nou guvern și a anunțat consultări luni, urmate de nominalizarea unui premier în aceeași zi, după-amiază. Într-o oră, postarea a strâns peste 4.500 de comentarii, despre care Digi24 notează că au fost toate negative. O parte dintre mesaje îi cer președintelui să își asume responsabilitatea pentru prelungirea crizei și să declanșeze alegeri anticipate, iar altele îl acuză că ar favoriza PSD sau AUR, cerându-i explicit să nu desemneze un premier din partea acestor partide. Ce a spus președintele și ce urmează Nicușor Dan, aflat în Cehia, a declarat miercuri seară că „a fost un nou eșec” al Parlamentului de a forma o majoritate pentru guvern și i-a mulțumit lui Siegfried Mureșan pentru tentativa de a construi o formulă guvernamentală, care însă nu a trecut de vot. În același mesaj, președintele a cerut partidelor să folosească intervalul până luni pentru ședințe interne și pentru a veni „cu soluții” care să poată trece, insistând asupra ideii de consens. De ce contează: semnal de tensiune publică într-o criză prelungită Valul de reacții negative vine pe fondul unei crize politice care, din perspectiva comentariilor citate, este percepută ca fiind prelungită prin lipsa unei decizii rapide privind desemnarea premierului și prin excluderea dizolvării Parlamentului. În plan practic, următorul reper anunțat este ziua de luni, când sunt programate consultările la Cotroceni și nominalizarea unei propuneri de prim-ministru. [...]
Ucraina extinde folosirea roboților tereștri pe front pentru a reduce pierderile și a accelera logistica , în timp ce pregătește faza a patra a Operațiunii „Vivaldi”, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski spune că sistemele robotizate terestre au fost folosite pentru a limita expunerea militarilor în misiuni, iar direcția este susținută și prin măsuri fiscale care reduc costurile de achiziție. Planul pentru etapa a patra a fost discutat la postul de comandă al Corpului 3 Armată, care conduce operațiunea. Zelenski a afirmat că, în primele trei etape, ofensiva a permis recucerirea a 176 km² de teritoriu, a provocat peste 5.000 de pierderi în rândul forțelor ruse și a dus la capturarea a 250 de soldați ruși, conform datelor prezentate de partea ucraineană. Publicația notează și o evaluare a Atlantic Council , potrivit căreia ofensiva ar fi inversat peste un an de avansuri ale forțelor ruse. Roboți tereștri: de la „lecție” operațională la politică de achiziții Zelenski a prezentat utilizarea sistemelor robotizate terestre drept una dintre principalele lecții ale operațiunii și a indicat că înlocuirea militarilor cu astfel de sisteme, „ori de câte ori este posibil”, este o direcție „extrem de promițătoare”. „Înlocuirea militarilor noștri cu sisteme robotizate terestre, ori de câte ori este posibil, reprezintă în prezent o direcție extrem de promițătoare.” În aprilie, Zelenski ceruse creșterea semnificativă, în 2026, a numărului de sisteme robotizate terestre, cu obiectivul de a reduce „drastic” necesitatea prezenței fizice a soldaților în cele mai periculoase zone ale câmpului de luptă. Măsură fiscală pentru reducerea costurilor și accelerarea livrărilor Parlamentul Ucrainei (Rada Supremă) a adoptat în luna mai o lege care scutește de taxa pe valoarea adăugată tranzacțiile privind furnizarea complexelor robotizate terestre (GRC). Scopul declarat al măsurii este reducerea costurilor de achiziție și accelerarea livrărilor către unitățile de pe front. Până la 9 iunie, armata ucraineană efectuase deja peste 50.000 de misiuni logistice și de evacuare cu ajutorul acestor complexe, iar numărul este așteptat să crească până la finalul anului, pe fondul priorității de a proteja viețile militarilor. Ce urmărește Kievul în Donețk și ce urmează Printre obiectivele declarate ale Operațiunii „Vivaldi” se numără respingerea forțelor ruse, contracararea tacticilor de infiltrare și întreruperea liniilor de aprovizionare, cu regiunea Donețk ca zonă principală vizată. În paralel, Zelenski a discutat cu comandanții unităților implicate despre nevoi precum artileria și sprijinul financiar pentru militari și s-a întâlnit, potrivit aceleiași relatări, și cu militari ai Regimentului 21 Separat Kraken de Sisteme fără Pilot. Discuțiile au inclus extinderea capabilităților fără pilot, dotarea echipajelor și distribuirea „e-points”, un sistem de puncte acordate unităților pentru rezultate confirmate, utilizabile ulterior pentru obținerea de drone și alte echipamente. [...]
Rusia ridică miza de risc pentru industria europeană de apărare după ce Maria Zaharova , purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe , a spus că fabricile din Europa care produc arme pentru Ucraina sunt „ținte militare” pentru Moscova, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută într-o conferință de presă, în contextul în care Zaharova a susținut că statele europene ar fi „implicate direct” în conflict prin sprijinul militar acordat Ucrainei, iar acest lucru ar întârzia găsirea unei soluții la război. Ce a spus Zaharova și care este mesajul către companii Oficialul rus a afirmat că uzinele de armament din țările europene care produc pentru Ucraina ar trebui considerate „ținte militare potențiale” și a avertizat că acestea nu ar trebui să pornească de la ideea că sunt în siguranță doar pentru că se află în afara teritoriului ucrainean. „Fabricile de armament din țările europene care produc arme pentru Ucraina reprezintă ținte militare potențiale pentru Rusia, și nu trebuie să se considere că fabricile militare situate în afara teritoriului ucrainean, care produc arme pentru regimul de la Kiev, vor fi în siguranță. Oricine crede acest lucru se înșală.” În aceeași intervenție, Zaharova a legat explicit „deschiderea de fabrici de armament și de întreprinderi mixte” de ideea că Europa ar depăși nivelul de „ajutor” și ar intra într-o implicare „pe deplin” în conflict. Contextul imediat: discuția despre o posibilă fabrică în Polonia Zaharova a răspuns unei întrebări despre „aparenta disponibilitate” a Poloniei de a găzdui o fabrică pentru producția de rachete de interceptare Patriot destinate Ucrainei, conform relatării preluate de Digi24 de la Reuters. În paralel, NATO și mai multe țări europene susțin că vor continua sprijinul pentru Ucraina, inclusiv pentru a respinge forțele ruse și pentru a doborî drone și rachete. De ce contează: risc operațional și de securitate pentru lanțurile de producție Mesajul Moscovei mută presiunea de pe front și pe infrastructura industrială din UE implicată în producția și livrarea de armament către Ucraina. În termeni practici, o astfel de poziționare poate amplifica riscurile percepute pentru: continuitatea producției în fabricile care lucrează pentru Ucraina; planurile de extindere a capacităților (inclusiv proiecte noi sau „întreprinderi mixte”); securitatea fizică a activelor și a personalului, în funcție de evoluțiile din teren. Articolul nu oferă detalii despre măsuri concrete sau ținte specifice și nici despre un calendar al unor acțiuni, astfel că rămâne, în acest stadiu, la nivel de declarație politică. [...]
