Știri
Știri din categoria Diverse
Mesajul de „calm” transmis de șeful NATO reduce presiunea pentru măsuri de urgență, dar menține linia de descurajare potrivit Digi24, care citează Reuters. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că nu există o amenințare iminentă dinspre Rusia la adresa teritoriului Alianței și că evaluarea riscului „este neschimbată” față de acum trei săptămâni, trei luni sau un an.
Rutte a indicat că un semnal practic al unei intenții ruse de a acționa împotriva unui stat NATO ar fi o consolidare militară, menționând explicit Finlanda, o țară baltică, Polonia sau „orice altă țară NATO”.
Oficialul a insistat asupra caracterului defensiv al Alianței și a cerut Rusiei să renunțe la amenințările nucleare.
„Cred că cea mai bună modalitate de a trata această chestiune este de a exista puțin calm aici, de partea NATO. Ne putem permite un pic de calm, dar și un pic de asigurare că vom continua ceea ce facem.”
În același context, Rutte a mai afirmat că Statele Unite vor rămâne implicate în apărarea convențională și nucleară a Europei.
Pe fondul acestor declarații, Kremlinul a confirmat că Rusia a transmis NATO avertismente de natură nucleară privind riscurile unei eventuale încercări de izolare a exclavei Kaliningrad, pentru a reaminti „capetelor înfierbântate” din Europa prevederile politicii Moscovei în astfel de situații.
Într-un document consultat de Reuters, Moscova ar fi avertizat că ar fi pregătită să recurgă la arme nucleare dacă NATO ar încerca să taie accesul Rusiei la Kaliningrad, exclavă la Marea Baltică situată între Polonia și Lituania. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a confirmat transmiterea unui document informal către Alianță, fără a-i face public conținutul.
Recomandate
Rusia a transmis NATO că ar putea folosi arme nucleare dacă Alianța ar încerca să izoleze exclava Kaliningrad , un mesaj care ridică miza de securitate în regiunea Mării Baltice și amplifică riscul de escaladare militară în Europa, potrivit Digi24 . Kremlinul a confirmat că Moscova a transmis avertismente „de natură nucleară” către NATO, printr-un document consultat de Reuters, în care Rusia susține că ar recurge la arme nucleare dacă i-ar fi tăiat accesul către Kaliningrad, teritoriu rusesc la Marea Baltică, situat între Polonia și Lituania. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a justificat demersul ca pe o reamintire a politicii oficiale a Rusiei, invocând necesitatea de a tempera „capetele înfierbântate” din Europa, în contextul scenariilor privind izolarea exclavei. Ce conține avertismentul și de ce contează În document, Rusia acuză NATO că urmează o „direcție periculoasă și nesăbuită”, care ar crește riscul unui conflict armat direct. Textul mai susține că, într-un asemenea scenariu, Rusia ar putea lovi „chiar de la începutul conflictului” „centre de decizie” din state membre ale Alianței. Avertismentul este formulat într-un „non-paper” – un document informal în jargon diplomatic – în care Moscova afirmă explicit că ar folosi „întregul arsenal”, inclusiv arme nucleare, pentru a-și apăra teritoriul dacă statele NATO ar încerca să izoleze Kaliningradul de restul Rusiei. Reacția NATO și semnalele din teren Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a confirmat primirea documentului, fără a-i face public conținutul. Ea a precizat că NATO a transmis un răspuns în care arată că Alianța este defensivă și că activitățile și exercițiile sale nu reprezintă un risc pentru Rusia, condamnând „amenințarea cu forța”, inclusiv „retorica nucleară iresponsabilă”, și cerând Rusiei să înceteze războiul „neprovocat” din Ucraina. În paralel, ambasadele Rusiei din cel puțin trei țări europene au emis în ultimele trei zile declarații în care acuză NATO de escaladare prin exerciții militare și scenarii legate de Kaliningrad. Potrivit acestor declarații, Rusia susține că nu intenționează să atace state NATO, dar avertizează că orice agresiune în Kaliningrad ar primi „cel mai puternic răspuns posibil”. Un înalt oficial european din domeniul apărării a apreciat că este „prima dată de la încheierea Războiului Rece ” când Rusia amenință „în acest mod”, calificând situația drept „serioasă”. Separat, un diplomat NATO a descris scrisoarea drept o încercare de intimidare, susținând că răspunsul Alianței rămâne „ferm și responsabil” și că sprijinul pentru Ucraina nu va fi descurajat. [...]
Traian Băsescu cere verificarea finanțării AUR și a cheltuirii banilor partidului , susținând că un control financiar ar putea scoate la iveală nereguli, potrivit Digi24 . Fostul președinte leagă subiectul de „baia de bani” în care „s-ar scălda” liderul AUR, George Simion , și de modul în care formațiunea își finanțează activitatea publică. În intervenția de miercuri seară la B1, Băsescu a estimat că AUR ar obține „undeva între 30 și 35%” la eventuale alegeri anticipate și a spus că nu exclude un rezultat „chiar sub 30%”. În opinia sa, partidul „și-a atins limitele” și ar urma să intre pe un trend de scădere. Suspiciuni privind cheltuirea fondurilor și „petrecerile câmpenești” Băsescu a indicat două direcții în care, spune el, ar trebui urmărită finanțarea și utilizarea banilor: evenimentele de tip „petreceri câmpenești”, despre care afirmă că ar fi generat sume importante strânse de George Simion; cheltuieli către televiziuni, despre care susține că ar fi finanțate „cu toți banii de la buget”. „Ar trebui să începem să ne uităm mai atent la baia de bani în care se scaldă Simion (...) Mă tem că s-ar putea să fie multe probleme când se va intra în contabilitatea partidului AUR”, a declarat Traian Băsescu. „Momentul Georgescu”, văzut ca vârf de amplitudine pentru AUR Fostul președinte a mai afirmat că „momentul arestării lui Georgescu” ar fi reprezentat punctul de maximă amplitudine pentru AUR, de la care formațiunea ar începe să scadă „începând să fie cântăriți la adevărata lor greutate”. În același context, Digi24 notează că AUR este pe primul loc în intențiile de vot pentru alegerile parlamentare, urmat de PSD, PNL și USR, conform unui sondaj Avangarde publicat vineri. [...]
Traian Băsescu spune că respingerea anticipatelor a influențat votul din Parlament , sugerând că mesajele repetate ale președintelui Nicușor Dan împotriva alegerilor anticipate i-au „încurajat” pe unii parlamentari să nu susțină Cabinetul propus de Siegfried Mureșan, potrivit Digi24 . Fostul președinte afirmă că semnalul transmis de șeful statului – că nu este de acord cu anticipatele – ar fi redus costul politic pentru parlamentarii care se temeau că își pierd mandatul, determinându-i să nu voteze guvernul. Declarațiile au fost făcute într-o intervenție la B1, relatată de News.ro. „Cel mai puternic semnal dat de domnul preşedinte Dan acum, cu ocazia dezbaterilor legate de Guvernul Mureşan , a fost acela că nu este de acord cu anticipatele, ceea ce a stimulat pe toţi cei care ar fi avut dubii că rămân fără scaun în Parlament, i-a stimulat să nu voteze Guvernul Mureşan.” De la rezerve la susținerea anticipatelor Băsescu spune că, până „de curând”, nu a fost adeptul alegerilor anticipate, invocând dificultatea mecanismului și durata mare a procedurii. În actualul context, însă, susține că anticipate ar putea deveni singura ieșire. „Nici eu nu am fost, până de curând, adeptul soluţiei cu alegerile anticipate, tocmai datorită dificultăților mecanismului şi a timpului îndelungat. Dar este evident că nu avem altă soluţie (...) decât prin noi alegeri.” Totodată, fostul șef al statului afirmă că îi este „greu” să înțeleagă de ce președintele Nicușor Dan nu susține această variantă. Ce urmează după eșecul Guvernului Mureșan Președintele Nicușor Dan a anunțat noi consultări cu partidele, luni, la Cotroceni, și a precizat că luni după-amiază va face o nouă desemnare de premier. Șeful statului le-a cerut partidelor ca până atunci să își organizeze ședințe interne și să vină cu soluții care pot trece de Parlament. Guvernul propus de Siegfried Mureșan a fost respins miercuri, obținând 182 de voturi favorabile, sub pragul necesar de 233, astfel că nu a putut fi învestit. [...]
PNL reduce presiunea pentru o sesizare la CCR și mizează pe o nominalizare rapidă de premier , semnal care poate scurta blocajul politic și limita perioada de „inactivitate” administrativă asociată unui nou ciclu electoral, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că nu ia în calcul sesizarea Curții Constituționale dacă președintele Nicușor Dan nu declanșează alegeri anticipate . Declarația vine după ce Alexandru Muraru, vicepreședinte PNL, afirmase că liberalii ar lua în calcul sesizarea CCR în scenariul în care Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan ar fi respins de Parlament, iar președintele nu ar convoca anticipate. Bolojan a încadrat însă poziția lui Muraru drept una personală. „Colegul care a anunțat asta a făcut un anunț care este un punct de vedere personal. Din punctul meu de vedere, președintele este conștient de situația în care este România, are toate datele și nu va mai lungi această nominalizare”, a spus Bolojan. De ce contează: evitarea anticipatelor ar limita lunile pierdute în logica electorală Bolojan a susținut ideea unei nominalizări rapide de premier și a argumentat că alegerile anticipate tind să prelungească blocajele, prin intrarea instituțiilor și partidelor în „logica electorală”, cu efect de încetinire a deciziilor. „Întotdeauna când sunt alegeri apare o perioadă de inactivitate, să spunem, pentru că se intră în logica electorală. (…) Se pierd câteva luni.” În același registru, el a spus că este de acord cu președintele Nicușor Dan că o rundă de anticipate „făcute acum, la cinci luni de zile” ar prelungi o situație pe care a descris-o drept „foarte complicată”, deși a adăugat că rezultatul anticipatelor este greu de anticipat. Critica privind întârzierea nominalizării Întrebat dacă președintele a tărăgănat deciziile, Bolojan a afirmat că nominalizarea unui premier desemnat ar fi putut fi făcută mai devreme, invocând explicit numele lui Siegfried Mureșan și, alternativ, pe Sorin Grindeanu. „Putea să-l numească, de exemplu, pe Siegfried Mureșan în urmă cu trei luni de zile. Nu se întâmpla nimic.” Ce urmează, potrivit declarațiilor din material Din informațiile prezentate, direcția indicată de Bolojan este accelerarea unei nominalizări de premier, urmând ca după acest pas să fie evaluată „situația”. Materialul nu oferă un calendar concret sau o decizie formală privind declanșarea anticipatelor, ci doar poziționările actorilor politici menționați. [...]
Ucraina extinde folosirea roboților tereștri pe front pentru a reduce pierderile și a accelera logistica , în timp ce pregătește faza a patra a Operațiunii „Vivaldi”, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski spune că sistemele robotizate terestre au fost folosite pentru a limita expunerea militarilor în misiuni, iar direcția este susținută și prin măsuri fiscale care reduc costurile de achiziție. Planul pentru etapa a patra a fost discutat la postul de comandă al Corpului 3 Armată, care conduce operațiunea. Zelenski a afirmat că, în primele trei etape, ofensiva a permis recucerirea a 176 km² de teritoriu, a provocat peste 5.000 de pierderi în rândul forțelor ruse și a dus la capturarea a 250 de soldați ruși, conform datelor prezentate de partea ucraineană. Publicația notează și o evaluare a Atlantic Council , potrivit căreia ofensiva ar fi inversat peste un an de avansuri ale forțelor ruse. Roboți tereștri: de la „lecție” operațională la politică de achiziții Zelenski a prezentat utilizarea sistemelor robotizate terestre drept una dintre principalele lecții ale operațiunii și a indicat că înlocuirea militarilor cu astfel de sisteme, „ori de câte ori este posibil”, este o direcție „extrem de promițătoare”. „Înlocuirea militarilor noștri cu sisteme robotizate terestre, ori de câte ori este posibil, reprezintă în prezent o direcție extrem de promițătoare.” În aprilie, Zelenski ceruse creșterea semnificativă, în 2026, a numărului de sisteme robotizate terestre, cu obiectivul de a reduce „drastic” necesitatea prezenței fizice a soldaților în cele mai periculoase zone ale câmpului de luptă. Măsură fiscală pentru reducerea costurilor și accelerarea livrărilor Parlamentul Ucrainei (Rada Supremă) a adoptat în luna mai o lege care scutește de taxa pe valoarea adăugată tranzacțiile privind furnizarea complexelor robotizate terestre (GRC). Scopul declarat al măsurii este reducerea costurilor de achiziție și accelerarea livrărilor către unitățile de pe front. Până la 9 iunie, armata ucraineană efectuase deja peste 50.000 de misiuni logistice și de evacuare cu ajutorul acestor complexe, iar numărul este așteptat să crească până la finalul anului, pe fondul priorității de a proteja viețile militarilor. Ce urmărește Kievul în Donețk și ce urmează Printre obiectivele declarate ale Operațiunii „Vivaldi” se numără respingerea forțelor ruse, contracararea tacticilor de infiltrare și întreruperea liniilor de aprovizionare, cu regiunea Donețk ca zonă principală vizată. În paralel, Zelenski a discutat cu comandanții unităților implicate despre nevoi precum artileria și sprijinul financiar pentru militari și s-a întâlnit, potrivit aceleiași relatări, și cu militari ai Regimentului 21 Separat Kraken de Sisteme fără Pilot. Discuțiile au inclus extinderea capabilităților fără pilot, dotarea echipajelor și distribuirea „e-points”, un sistem de puncte acordate unităților pentru rezultate confirmate, utilizabile ulterior pentru obținerea de drone și alte echipamente. [...]
Rusia ridică miza de risc pentru industria europeană de apărare după ce Maria Zaharova , purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe , a spus că fabricile din Europa care produc arme pentru Ucraina sunt „ținte militare” pentru Moscova, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută într-o conferință de presă, în contextul în care Zaharova a susținut că statele europene ar fi „implicate direct” în conflict prin sprijinul militar acordat Ucrainei, iar acest lucru ar întârzia găsirea unei soluții la război. Ce a spus Zaharova și care este mesajul către companii Oficialul rus a afirmat că uzinele de armament din țările europene care produc pentru Ucraina ar trebui considerate „ținte militare potențiale” și a avertizat că acestea nu ar trebui să pornească de la ideea că sunt în siguranță doar pentru că se află în afara teritoriului ucrainean. „Fabricile de armament din țările europene care produc arme pentru Ucraina reprezintă ținte militare potențiale pentru Rusia, și nu trebuie să se considere că fabricile militare situate în afara teritoriului ucrainean, care produc arme pentru regimul de la Kiev, vor fi în siguranță. Oricine crede acest lucru se înșală.” În aceeași intervenție, Zaharova a legat explicit „deschiderea de fabrici de armament și de întreprinderi mixte” de ideea că Europa ar depăși nivelul de „ajutor” și ar intra într-o implicare „pe deplin” în conflict. Contextul imediat: discuția despre o posibilă fabrică în Polonia Zaharova a răspuns unei întrebări despre „aparenta disponibilitate” a Poloniei de a găzdui o fabrică pentru producția de rachete de interceptare Patriot destinate Ucrainei, conform relatării preluate de Digi24 de la Reuters. În paralel, NATO și mai multe țări europene susțin că vor continua sprijinul pentru Ucraina, inclusiv pentru a respinge forțele ruse și pentru a doborî drone și rachete. De ce contează: risc operațional și de securitate pentru lanțurile de producție Mesajul Moscovei mută presiunea de pe front și pe infrastructura industrială din UE implicată în producția și livrarea de armament către Ucraina. În termeni practici, o astfel de poziționare poate amplifica riscurile percepute pentru: continuitatea producției în fabricile care lucrează pentru Ucraina; planurile de extindere a capacităților (inclusiv proiecte noi sau „întreprinderi mixte”); securitatea fizică a activelor și a personalului, în funcție de evoluțiile din teren. Articolul nu oferă detalii despre măsuri concrete sau ținte specifice și nici despre un calendar al unor acțiuni, astfel că rămâne, în acest stadiu, la nivel de declarație politică. [...]
