Știri
Știri din categoria Diverse
Autoritățile americane l-au pus pe Gari Kasparov sub pază specială după ce ar fi fost avertizat că a devenit țintă a serviciilor secrete ruse, într-un dosar care indică o rețea activă de operațiuni împotriva opozanților Kremlinului în SUA și Europa, potrivit Digi24, care citează informații publicate de ziarul spaniol El Mundo.
Miza practică a cazului este una de securitate transfrontalieră: ancheta descrie pregătirea unor asasinate și tentative de recrutare de executanți, iar reacția autorităților americane – inclusiv măsuri de protecție – sugerează că amenințarea este tratată ca una operațională, nu doar retorică.
Surse din anturajul opoziționiștilor, citate de El Mundo, afirmă că serviciile secrete ruse pregăteau asasinarea fostului deputat al Dumei de Stat Ila Ponomarev, precum și a fondatorilor „Forumului Rusiei Libere”, Gari Kasparov și Ivan Tiutrin. Toți locuiesc în străinătate.
Potrivit aceleiași relatări, planul ar fi urmărit asasinarea „unuia sau a doi opozanți” și transmiterea unui mesaj de intimidare către ceilalți.
Conform surselor citate, în vara acestui an autoritățile americane l-au avertizat pe Kasparov că este țintă, iar ulterior acesta a fost plasat sub pază specială pentru prima dată de la emigrarea sa în 2013.
În documentele procuraturii americane, Ponomarev este menționat drept „Victima nr. 1”. Pentru eliminarea sa, executantului i s-ar fi promis 40.000 de dolari. Un cetățean venezuelean recrutat în SUA ar fi supravegheat ținte legate de Ponomarev în Washington, ar fi făcut fotografii și filmări, dar ar fi refuzat să comită asasinatul; ulterior, i s-ar fi cerut să găsească un alt executant.
O a treia victimă ar fi urmat să fie înjunghiată sau stropită cu benzină și incendiată la Vilnius, unde locuiește Tiutrin, despre care se arată că în 2024 era deja sub pază, iar în ultimele luni poliția l-ar fi avertizat din nou.
Totuși, materialele din dosar nu ar permite stabilirea fără echivoc că Tiutrin era persoana vizată în Lituania, notează Digi24. În același context este menționat Ruslan Gabbasov, susținător al independenței Bashkortostanului: în 2025 ar fi găsit un dispozitiv de urmărire în mașină, iar în primăvara lui 2026 autoritățile lituaniene ar fi anunțat dejucarea unei tentative de asasinat asupra sa.
O altă țintă posibilă în SUA ar fi putut fi Vladimir Kara-Murza, eliberat în 2024 dintr-o colonie din Siberia în cadrul unui schimb de deținuți; în trecut, ar fi existat două tentative de otrăvire, potrivit articolului.
Asasinatele ar fi fost pregătite de o rețea numită RIS, descrisă ca fiind legată de serviciile secrete ruse. Potrivit autorităților americane, aceasta ar activa cel puțin din 2024 și s-ar ocupa de atacuri asupra dezertorilor și oponenților Kremlinului, precum și de acțiuni de sabotaj în țări care susțin Ucraina.
În septembrie, Departamentul de Justiție al SUA ar fi formulat acuzații împotriva a cinci presupuşi membri ai rețelei pentru conspirație în scopul finanțării terorismului, iar împotriva a trei dintre aceștia, suplimentar, pentru conspirație în scopul comiterii unei crime la comandă. În structura rețelei ar fi fost incluși, potrivit datelor citate, fostul colonel al serviciilor secrete ruse Iuri Hraimeev, fiul său Kirill (ofițer FSB), precum și Oemis Romagosa Durruti, Yaidel Delgado Suárez și cetățeanul venezuelean Ángel Eduardo Castro; toți ar fi în libertate.
Materialele dosarului ar indica și implicarea familiei Hramiev în operațiuni împotriva opoziționarilor ruși din Europa, precum și pregătirea unor atacuri în Cehia și Lituania.
Recomandate
PNL reduce presiunea pentru o sesizare la CCR și mizează pe o nominalizare rapidă de premier , semnal care poate scurta blocajul politic și limita perioada de „inactivitate” administrativă asociată unui nou ciclu electoral, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că nu ia în calcul sesizarea Curții Constituționale dacă președintele Nicușor Dan nu declanșează alegeri anticipate . Declarația vine după ce Alexandru Muraru, vicepreședinte PNL, afirmase că liberalii ar lua în calcul sesizarea CCR în scenariul în care Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan ar fi respins de Parlament, iar președintele nu ar convoca anticipate. Bolojan a încadrat însă poziția lui Muraru drept una personală. „Colegul care a anunțat asta a făcut un anunț care este un punct de vedere personal. Din punctul meu de vedere, președintele este conștient de situația în care este România, are toate datele și nu va mai lungi această nominalizare”, a spus Bolojan. De ce contează: evitarea anticipatelor ar limita lunile pierdute în logica electorală Bolojan a susținut ideea unei nominalizări rapide de premier și a argumentat că alegerile anticipate tind să prelungească blocajele, prin intrarea instituțiilor și partidelor în „logica electorală”, cu efect de încetinire a deciziilor. „Întotdeauna când sunt alegeri apare o perioadă de inactivitate, să spunem, pentru că se intră în logica electorală. (…) Se pierd câteva luni.” În același registru, el a spus că este de acord cu președintele Nicușor Dan că o rundă de anticipate „făcute acum, la cinci luni de zile” ar prelungi o situație pe care a descris-o drept „foarte complicată”, deși a adăugat că rezultatul anticipatelor este greu de anticipat. Critica privind întârzierea nominalizării Întrebat dacă președintele a tărăgănat deciziile, Bolojan a afirmat că nominalizarea unui premier desemnat ar fi putut fi făcută mai devreme, invocând explicit numele lui Siegfried Mureșan și, alternativ, pe Sorin Grindeanu. „Putea să-l numească, de exemplu, pe Siegfried Mureșan în urmă cu trei luni de zile. Nu se întâmpla nimic.” Ce urmează, potrivit declarațiilor din material Din informațiile prezentate, direcția indicată de Bolojan este accelerarea unei nominalizări de premier, urmând ca după acest pas să fie evaluată „situația”. Materialul nu oferă un calendar concret sau o decizie formală privind declanșarea anticipatelor, ci doar poziționările actorilor politici menționați. [...]
Ucraina extinde folosirea roboților tereștri pe front pentru a reduce pierderile și a accelera logistica , în timp ce pregătește faza a patra a Operațiunii „Vivaldi”, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski spune că sistemele robotizate terestre au fost folosite pentru a limita expunerea militarilor în misiuni, iar direcția este susținută și prin măsuri fiscale care reduc costurile de achiziție. Planul pentru etapa a patra a fost discutat la postul de comandă al Corpului 3 Armată, care conduce operațiunea. Zelenski a afirmat că, în primele trei etape, ofensiva a permis recucerirea a 176 km² de teritoriu, a provocat peste 5.000 de pierderi în rândul forțelor ruse și a dus la capturarea a 250 de soldați ruși, conform datelor prezentate de partea ucraineană. Publicația notează și o evaluare a Atlantic Council , potrivit căreia ofensiva ar fi inversat peste un an de avansuri ale forțelor ruse. Roboți tereștri: de la „lecție” operațională la politică de achiziții Zelenski a prezentat utilizarea sistemelor robotizate terestre drept una dintre principalele lecții ale operațiunii și a indicat că înlocuirea militarilor cu astfel de sisteme, „ori de câte ori este posibil”, este o direcție „extrem de promițătoare”. „Înlocuirea militarilor noștri cu sisteme robotizate terestre, ori de câte ori este posibil, reprezintă în prezent o direcție extrem de promițătoare.” În aprilie, Zelenski ceruse creșterea semnificativă, în 2026, a numărului de sisteme robotizate terestre, cu obiectivul de a reduce „drastic” necesitatea prezenței fizice a soldaților în cele mai periculoase zone ale câmpului de luptă. Măsură fiscală pentru reducerea costurilor și accelerarea livrărilor Parlamentul Ucrainei (Rada Supremă) a adoptat în luna mai o lege care scutește de taxa pe valoarea adăugată tranzacțiile privind furnizarea complexelor robotizate terestre (GRC). Scopul declarat al măsurii este reducerea costurilor de achiziție și accelerarea livrărilor către unitățile de pe front. Până la 9 iunie, armata ucraineană efectuase deja peste 50.000 de misiuni logistice și de evacuare cu ajutorul acestor complexe, iar numărul este așteptat să crească până la finalul anului, pe fondul priorității de a proteja viețile militarilor. Ce urmărește Kievul în Donețk și ce urmează Printre obiectivele declarate ale Operațiunii „Vivaldi” se numără respingerea forțelor ruse, contracararea tacticilor de infiltrare și întreruperea liniilor de aprovizionare, cu regiunea Donețk ca zonă principală vizată. În paralel, Zelenski a discutat cu comandanții unităților implicate despre nevoi precum artileria și sprijinul financiar pentru militari și s-a întâlnit, potrivit aceleiași relatări, și cu militari ai Regimentului 21 Separat Kraken de Sisteme fără Pilot. Discuțiile au inclus extinderea capabilităților fără pilot, dotarea echipajelor și distribuirea „e-points”, un sistem de puncte acordate unităților pentru rezultate confirmate, utilizabile ulterior pentru obținerea de drone și alte echipamente. [...]
Rusia ridică miza de risc pentru industria europeană de apărare după ce Maria Zaharova , purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe , a spus că fabricile din Europa care produc arme pentru Ucraina sunt „ținte militare” pentru Moscova, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută într-o conferință de presă, în contextul în care Zaharova a susținut că statele europene ar fi „implicate direct” în conflict prin sprijinul militar acordat Ucrainei, iar acest lucru ar întârzia găsirea unei soluții la război. Ce a spus Zaharova și care este mesajul către companii Oficialul rus a afirmat că uzinele de armament din țările europene care produc pentru Ucraina ar trebui considerate „ținte militare potențiale” și a avertizat că acestea nu ar trebui să pornească de la ideea că sunt în siguranță doar pentru că se află în afara teritoriului ucrainean. „Fabricile de armament din țările europene care produc arme pentru Ucraina reprezintă ținte militare potențiale pentru Rusia, și nu trebuie să se considere că fabricile militare situate în afara teritoriului ucrainean, care produc arme pentru regimul de la Kiev, vor fi în siguranță. Oricine crede acest lucru se înșală.” În aceeași intervenție, Zaharova a legat explicit „deschiderea de fabrici de armament și de întreprinderi mixte” de ideea că Europa ar depăși nivelul de „ajutor” și ar intra într-o implicare „pe deplin” în conflict. Contextul imediat: discuția despre o posibilă fabrică în Polonia Zaharova a răspuns unei întrebări despre „aparenta disponibilitate” a Poloniei de a găzdui o fabrică pentru producția de rachete de interceptare Patriot destinate Ucrainei, conform relatării preluate de Digi24 de la Reuters. În paralel, NATO și mai multe țări europene susțin că vor continua sprijinul pentru Ucraina, inclusiv pentru a respinge forțele ruse și pentru a doborî drone și rachete. De ce contează: risc operațional și de securitate pentru lanțurile de producție Mesajul Moscovei mută presiunea de pe front și pe infrastructura industrială din UE implicată în producția și livrarea de armament către Ucraina. În termeni practici, o astfel de poziționare poate amplifica riscurile percepute pentru: continuitatea producției în fabricile care lucrează pentru Ucraina; planurile de extindere a capacităților (inclusiv proiecte noi sau „întreprinderi mixte”); securitatea fizică a activelor și a personalului, în funcție de evoluțiile din teren. Articolul nu oferă detalii despre măsuri concrete sau ținte specifice și nici despre un calendar al unor acțiuni, astfel că rămâne, în acest stadiu, la nivel de declarație politică. [...]
Cei 26 km Suplacu de Barcău–Chiribiș ar urma să se deschidă la 1 decembrie , un pas cu impact operațional direct pentru traficul din zona de graniță dintre județele Sălaj și Bihor, după un proiect început acum două decenii și blocat repetat. Informația apare în Digi24 , care citează anunțul secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma. Potrivit lui Cosma, lucrările pe sectorul Suplacu de Barcău–Chiribiș „au depășit borna de 90%”, iar obiectivul este ca de Ziua Națională să se poată circula pe autostradă între cele două puncte. Ce mai lipsește pe șantier, potrivit Ministerului Transporturilor În postarea citată, oficialul arată că pe 20 dintre cei 26 de kilometri a fost deja așternut „asfaltul final de uzură”, iar constructorul se concentrează pe lucrările rămase, în special în: apropiere de Suplacu de Barcău, inclusiv în zona fostului câmp de sonde petroliere; zona viaductului de 1,8 kilometri peste lacul de acumulare Suplacu de Barcău; finalizarea ultimelor două pasaje peste autostradă; umpluturi de pământ și așternerea asfaltului final. De ce contează: un tronson cu istoric de blocaje și reluări Miza anunțului este că sectorul are „o istorie lungă și complicată”, fiind început de compania americană Bechtel și afectat ulterior de „contracte reziliate” și „licitații anulate”, conform aceleiași surse. Cosma susține că, după „două decenii de așteptare”, autoritățile nu își mai permit întârzieri. Digi24 notează că deschiderea este planificată „în acest an”, cu termenul indicat de oficial: 1 decembrie. Dacă acest calendar se menține, tronsonul ar trece din zona promisiunilor recurente în utilizare efectivă, cu efect imediat asupra mobilității rutiere în regiune. [...]
Nominalizarea unui nou premier luni mută decizia deblocării bugetului 2027 și a rectificării în următoarele zile , după ce Parlamentul nu a reușit să strângă o majoritate pentru învestirea Guvernului Mureșan , potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la consultări la Cotroceni luni, iar luni după-amiază va face o nouă propunere de prim-ministru. Șeful statului a vorbit la Praga despre „un nou eșec” al Parlamentului de a constitui o majoritate în jurul unui guvern și i-a mulțumit lui Siegfried Mureșan pentru asumarea candidaturii, menționând că acesta a venit „cu un program de guvernare” și „cu formulă de guvern”. „În aceste condiții, voi convoca partidele la Cotroceni luni pentru consultări, iar luni după-amiază voi nominaliza o propunere de prim-ministru.” De ce contează: blocajul politic apasă pe agenda fiscal-bugetară În același context, Nicușor Dan le-a cerut partidelor „să lase fiecare de la ele” pentru a ajunge la un consens, indicând că miza imediată este formarea unei majorități funcționale, nu escaladarea către alegeri anticipate. Totodată, președintele a transmis un mesaj către partenerii externi, legând explicit criza politică de credibilitatea financiară a României. „Vreau să-i asigur pe români și pe partenerii noștri că vom păstra direcția pro-occidentală și că vom respecta angajamentele financiare pe care le-am luat.” Context: Guvernul Mureșan a picat la vot, anticipatele rămân o opțiune constituțională Guvernul Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR, nu a obținut cele 233 de voturi necesare pentru învestitură, astfel că urmează o nouă nominalizare de la Cotroceni. Digi24 notează că, după votul de miercuri, sunt întrunite condițiile prevăzute de Constituție pentru dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate, însă Nicușor Dan a subliniat în mai multe rânduri că nu își dorește acest scenariu. Din partea PNL, Siegfried Mureșan a spus că formațiunile care au susținut propunerea au venit „cu o soluție” pentru încheierea crizei, iar acum așteaptă „care sunt următorii pași”. Între timp, liderul PSD Sorin Grindeanu i-a cerut președintelui consultări „cât mai repede” și a reiterat că PSD este pregătit să își asume guvernarea. El a invocat și presiunea calendarului bugetar: „Toți ochii sunt pe noi, avem o rectificare de făcut și un buget de pregătit pentru 2027.” Ce urmează Următorul reper este ziua de luni: consultările de la Cotroceni și, ulterior, nominalizarea unei noi propuneri de prim-ministru. Dacă partidele nu ajung la o formulă care să treacă de votul Parlamentului, rămâne deschisă, cel puțin teoretic, opțiunea alegerilor anticipate, deși președintele a indicat că nu o urmărește. [...]
Amânarea consultărilor pentru desemnarea premierului până luni prelungește incertitudinea politică , iar reacția din online indică o presiune publică în creștere asupra președintelui Nicușor Dan , într-un moment în care formarea guvernului rămâne blocată, potrivit Digi24 . Șeful statului este criticat pentru două decizii: amânarea consultărilor pentru desemnarea unui nou prim-ministru și refuzul repetat de a dizolva Parlamentul. În postarea de pe Facebook în care a publicat textul declarației sale de presă, Nicușor Dan a vorbit despre „un eșec al Parlamentului” de a instala un nou guvern și a anunțat consultări luni, urmate de nominalizarea unui premier în aceeași zi, după-amiază. Într-o oră, postarea a strâns peste 4.500 de comentarii, despre care Digi24 notează că au fost toate negative. O parte dintre mesaje îi cer președintelui să își asume responsabilitatea pentru prelungirea crizei și să declanșeze alegeri anticipate, iar altele îl acuză că ar favoriza PSD sau AUR, cerându-i explicit să nu desemneze un premier din partea acestor partide. Ce a spus președintele și ce urmează Nicușor Dan, aflat în Cehia, a declarat miercuri seară că „a fost un nou eșec” al Parlamentului de a forma o majoritate pentru guvern și i-a mulțumit lui Siegfried Mureșan pentru tentativa de a construi o formulă guvernamentală, care însă nu a trecut de vot. În același mesaj, președintele a cerut partidelor să folosească intervalul până luni pentru ședințe interne și pentru a veni „cu soluții” care să poată trece, insistând asupra ideii de consens. De ce contează: semnal de tensiune publică într-o criză prelungită Valul de reacții negative vine pe fondul unei crize politice care, din perspectiva comentariilor citate, este percepută ca fiind prelungită prin lipsa unei decizii rapide privind desemnarea premierului și prin excluderea dizolvării Parlamentului. În plan practic, următorul reper anunțat este ziua de luni, când sunt programate consultările la Cotroceni și nominalizarea unei propuneri de prim-ministru. [...]
