Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Riscul unui guvern minoritar mută presiunea pe voturile din Parlament și pe PNRR , în condițiile în care președintele Nicușor Dan spune că „toate variantele” sunt în discuție, inclusiv un executiv fără majoritate stabilă, potrivit Agerpres . Șeful statului a afirmat, într-o intervenție la Europa FM, că vede „dorința celor patru partide și a minorităților de a participa la guvernare”, dar a avertizat că un guvern minoritar ar ajunge inevitabil să depindă de sprijin parlamentar punctual, ceea ce deschide „zona de scenarii”. „E posibil să avem un guvern minoritar. Întrebarea este: o va avea sau nu o va avea? Și aici, din nou, intrăm în zona de scenarii.” Miza: stabilitatea politică necesară pentru implementarea PNRR Nicușor Dan a spus că a insistat pentru o „minimă colaborare” între PSD și PNL în privința implementării PNRR, pe care a descris-o drept „extrem de importantă pentru oameni”. În logica declarațiilor sale, fragilizarea sprijinului din Parlament ar putea complica adoptarea deciziilor necesare pentru acest program. Contextul tensiunilor din coaliție și rolul de „mediator” Întrebat când a aflat despre planul PSD, președintele a răspuns că nu își amintește exact, dar că a auzit de „multe luni de zile” discuții și nemulțumiri reciproce între PSD și PNL, plus alte nemulțumiri în interiorul coaliției. Chestionat dacă l-a încurajat pe liderul PSD Sorin Grindeanu să ceară un referendum intern, Nicușor Dan a respins ideea, afirmând că nu este rolul său să dea sfaturi partidelor și că se vede „un mediator” într-o ecuație politică „foarte complicată”. Ce spune despre premierul Ilie Bolojan Președintele a amintit că premierul Ilie Bolojan a declarat public că nu intenționează să demisioneze și a adăugat că îl consideră „un om serios”, care, „de obicei, ce spune, face”. În același cadru, Nicușor Dan a susținut că „nu se poate să guvernăm România fără unii sau fără ceilalți” și că o astfel de construcție politică are „un cost electoral”, motiv pentru care, în viziunea sa, România „are nevoie de un mediator”. [...]

Opoziția mai multor state-cheie din UE blochează practic scenariul unei aderări rapide a Ucrainei și Republicii Moldova , ceea ce menține incertitudinea de reglementare asupra calendarului de extindere și reduce șansele unui „fast-track” până în 2027, potrivit G4Media . Polonia s-a alăturat public grupului de țări care resping ideea unei „scurtături” către aderare, prin declarațiile lui Radosław Sikorski , viceministru, într-un interviu la postul RMF FM. El a spus că Ucraina trebuie să îndeplinească toate condițiile, „așa cum a trebuit și noi”, și a indicat că vor exista capitole dificile de negociere, precum agricultura și transporturile. În același timp, deși liderii UE au aprobat deschiderea negocierilor tehnice în decembrie 2025 și recunosc progresele Chișinăului și Kievului, procesul rămâne condiționat de unanimitate, ceea ce face ca opoziția unor state mari să aibă efect de blocaj. De ce contează: unanimitatea transformă „aderarea accelerată” într-un pariu politic În timp ce Suedia și Danemarca susțin finalizarea negocierilor până la finalul lui 2027, opoziția exprimată de mai multe capitale importante face ca o aderare „fulger” să fie, în acest moment, puțin probabilă. Potrivit informațiilor prezentate, rezervele vizează atât procedura (refuzul unor „scurtături”), cât și implicațiile politice și instituționale ale unei extinderi rapide. Cine se opune și ce argumente invocă Statele menționate ca având rezerve sau opoziție față de un calendar rapid (inclusiv scenarii de aderare parțială sau totală până în 2027) sunt: Ungaria : sub conducerea noului premier Péter Magyar, își menține opoziția față de o aderare rapidă a Ucrainei cât timp aceasta se află în război; Parlamentul ungar a adoptat o moțiune de respingere, argumentând că aderarea unui stat aflat în conflict ar implica direct UE în război. Franța și Germania : se opun „scurtăturilor procedurale” și susțin parcurgerea integrală a reformelor; oficiali din cele două țări invocă riscul de destabilizare a instituțiilor europene și costuri politice interne, pe fondul unei susțineri populare limitate pentru o extindere bruscă. Țările de Jos și Italia : au informat Comisia Europeană că nu susțin modelul „aderare întâi, integrare mai târziu” vehiculat pentru 2027 și cer respectarea parcursului tradițional, bazat pe îndeplinirea strictă a condițiilor. Austria : fostul cancelar Karl Nehammer s-a declarat „categoric” împotriva accelerării, insistând că nu trebuie tratament preferențial pentru Ucraina și Moldova față de statele din Balcanii de Vest, care așteaptă de mai mult timp. Ce urmează Din datele prezentate, negocierile continuă, însă orice calendar „accelerat” rămâne vulnerabil la veto-uri, în condițiile în care decizia finală depinde de unanimitate. În practică, miza se mută pe ritmul reformelor și pe capacitatea UE de a menține un consens politic între statele membre asupra extinderii. [...]