Știri
Știri din categoria Apărare
SUA își întăresc blocada navală asupra Iranului în Strâmtoarea Ormuz, mizând pe distrugătoare „înarmate până în dinți” și pe supravegherea activă a oricărei nave care ar încerca să sprijine Teheranul, potrivit HotNews. Mesajul transmis de la Pentagon este unul operațional: controlul traficului maritim ar urma să fie aplicat inclusiv în apele teritoriale iraniene, dar și în apele internaționale.
Generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme al armatei americane, a spus într-o conferință de presă că SUA vor urmări „în mod activ” orice navă sub pavilion iranian sau orice navă care încearcă să ofere sprijin material Iranului, menționând explicit navele din „Flota Neagră” care transportă petrol iranian. În paralel, Caine a afirmat că armata americană este „gata să reia operațiuni militare de amploare practic în orice moment”.
Potrivit declarațiilor prezentate, peste 10.000 de marinari, pușcași marini și piloți ar executa misiunile legate de blocadă, alături de „peste o duzină de nave” și „zeci de avioane de luptă”.
Blocada navală asupra porturilor iraniene a fost dispusă de președintele american Donald Trump după eșuarea negocierilor de pace din weekendul trecut de la Islamabad, iar instituirea ei a fost indicată pentru luni, la ora 17:00 (ora României). Comandamentul Central al SUA a susținut că nicio navă nu a străpuns până atunci liniile de blocadă, însă termenii exacți și modul de aplicare „rămân neclari”, conform informațiilor din articol.
Dan Caine a afirmat că, pe 13 aprilie, la mai puțin de trei ore de la instituirea blocadei, au existat încercări de a o străpunge, iar de la începutul blocadei 13 nave ar fi fost obligate să se întoarcă. El a descris mecanismul de descurajare ca o combinație între un distrugător aflat în strâmtoare și puterea aeriană a portavionului USS Abraham Lincoln.
În același briefing, Caine a spus că distrugătoare din clasa Arleigh Burke — pe care le-a numit „mașinile de curse” ale Marinei SUA — patrulează deja în Strâmtoarea Ormuz. El le-a descris drept nave „înarmate până în dinți”, cu un arsenal care include rachete sol-aer, rachete de croazieră pentru atac terestru, rachete antinavă, rachete antisubmarin, torpile, tunuri navale de 5 inci, sisteme de război electronic și elicoptere la bord.
Între SUA și Iran este în vigoare un armistițiu care urmează să expire pe 22 aprilie, fără ca părțile să fi convenit o prelungire „clară”. Caine a susținut că eforturile din cadrul „Operațiunii Epic Fury” — denumirea americană a conflictului cu Iranul — au creat condițiile necesare pentru armistițiu.
În aceeași conferință, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a avertizat că forțele SUA din Orientul Mijlociu sunt pregătite să reia operațiunile de luptă dacă Iranul nu încheie un acord de pace.
„Dar dacă Iran alege prost, vor avea o blocadă și bombe lansate asupra infrastructurii, inclusiv asupra celei energetice”, a avertizat Pete Hegseth.
În pofida afirmațiilor oficialilor americani, date de transport maritim citate de Reuters indică faptul că un al doilea superpetrolier supus sancțiunilor SUA a intrat în Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz. Petrolierul „RHN” (VLCC – Transportator Foarte Mare de Țiței) ar fi intrat miercuri, conform datelor LSEG și Kpler, având o capacitate de 2 milioane de barili de petrol; destinația nu era clară imediat. Cu o zi înainte, VLCC-ul „Alicia”, sancționat de SUA, ar fi traversat strâmtoarea și s-ar îndrepta spre Irak, potrivit datelor Kpler.
Ambele petroliere au transportat petrol iranian în ultimii ani, conform datelor Kpler.
Recomandate
MApN spune că drona care a lovit un bloc din Galați este un Geran-2 rusesc , iar detaliile tehnice publicate acum întăresc linia de atribuire folosită și în cazurile anterioare de la granița de est, potrivit Digi24 . Miza operațională: raportul descrie explicit tipul de muniție și modul de funcționare, elemente relevante pentru evaluarea riscului și pentru calibrarea măsurilor de apărare aeriană. Ministerul Apărării arată că a fost vorba despre o dronă kamikaze (cu întrebuințare unică), de fabricație rusească, cu o încărcătură de luptă de tip High-Explosive (exploziv puternic) de aproximativ 30 kg, care a explodat la impact. Instituția precizează că probele găsite la fața locului sunt „identice din punct de vedere structural și funcțional” cu resturi recuperate în incidente anterioare. Ce conține raportul tehnic: elemente de identificare și capabilități În sinteza transmisă, MApN indică următoarele caracteristici ale obiectului: tip: UAS (sistem aerian fără pilot, adică dronă); model: Geran-2, cu inscripții în chirilică, inclusiv „ГЕРАНЬ 2” (parțial lizibil); structură: resturi de fuselaj și aripi cu fibră de carbon și inscripții chirilice; propulsie: motor termic tip „boxer”, cu 4 pistoane, răcit cu aer, în 2 timpi, cu elice; electronice: indicii privind utilizarea unui sistem GNSS (navigație prin satelit) de tip „Kometa”, descris ca permițând localizarea simultană a sistemelor satelitare; control: servomotor electronic pentru control și menținere pe traiectorie; muniție: încărcătură HE de aproximativ 30 kg (echivalent TNT), detonată la impact. De ce contează: legarea incidentului de un tipar repetitiv MApN afirmă că probele de la Galați corespund cu cele atribuite Federației Ruse în incidente anterioare în care ar fi fost folosite UAS de tip Geran-2, enumerate de instituție: Chilia Veche (Tulcea) și Ceatalchioi (Tulcea) la 17.01.2025, Galați la 28.02.2025, Grindu (Tulcea) la 13.02.2025, Galați la 25.04.2026 și Luncavița (Tulcea) la 26.04.2026. În raportarea MApN, această continuitate a „semnăturii” tehnice este elementul central care susține atribuirea și ridică nivelul de alertă operațională pentru zona de frontieră. Traseu și momentul detectării, potrivit MApN Instituția mai precizează că ținta a fost identificată inițial la ora 01:46, în spațiul aerian al Ucrainei, la aproximativ 19 kilometri de frontiera României, la circa 10 kilometri est de localitatea Reni. [...]
Volodimir Zelenski susține că Rusia folosește dronele care ajung în România ca să testeze reacția NATO , într-un context în care Bucureștiul a confirmat oficial originea rusească a dronei care a lovit un bloc din Galați, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute duminică, 31 mai, într-un interviu, la două zile după incidentul din Galați. Zelenski a reacționat și după ce președintele României, Nicușor Dan , a publicat imagini și date tehnice care indică faptul că drona prăbușită este de fabricație rusească, mesaj pe care liderul ucrainean l-a redistribuit. „Mulţumesc pentru claritate, dragă Nicuşor Dan. Faptele sunt cel mai bun leac împotriva minciunilor lui Putin şi demonstrează că manipulările Rusiei nu ţin.” „Rusia testează apărarea antiaeriană a NATO”, spune Zelenski Președintele Ucrainei afirmă că armata ucraineană încearcă să intercepteze toate dronele rusești, inclusiv pe cele care se îndreaptă spre teritoriul unor state vecine, dar că nu reușește întotdeauna. În aceste situații, spune el, Ucraina își informează partenerii și încearcă să ofere asistență, într-un interviu acordat CBS News. Zelenski susține că pătrunderea dronelor în spațiul aerian al unor țări precum România, Moldova, Polonia sau statele baltice nu este accidentală, ci parte dintr-o strategie de presiune asupra statelor care sprijină Ucraina și de evaluare a capacității de reacție a Alianței Nord-Atlantice. „Rusia folosește drone pentru a pune presiune pe țările NATO și pentru a evalua reacția. Acesta este semnalul lor tipic: nu ajutați Ucraina. Cred că ar trebui să existe un răspuns mai puternic din partea NATO.” Contextul din România: anchetă tehnică și confirmarea tipului de dronă În România, președintele Nicușor Dan a prezentat duminică rezultatele anchetei tehnice privind incidentul de la Galați, arătând că specialiștii au stabilit „fără dubiu” că drona este de tip Geran-2 și provine din Federația Rusă. Concluzia se bazează pe analiza componentelor recuperate, a sistemelor electronice și a inscripțiilor de pe fragmente. Potrivit autorităților române, incidentul este considerat cel mai grav eveniment de securitate produs pe teritoriul României de la începutul invaziei ruse în Ucraina, după ce drona a lovit un bloc de locuințe, provocând doi răniți și pagube materiale. [...]
Ucraina își întărește apărarea antiaeriană cu un nou lansator IRIS-T , în condițiile în care Rusia a folosit, într-o singură săptămână, aproape 4.000 de mijloace de lovire împotriva infrastructurii civile, potrivit datelor prezentate de Volodîmîr Zelenski pe Telegram și relatate de Kyiv Post . Zelenski a spus că, în ultimele șapte zile, Rusia a lansat „peste 2.300 de drone de atac”, „aproape 1.560 de bombe aeriene ghidate” și „108 rachete de diverse tipuri”, susținând că loviturile au vizat „infrastructură civilă obișnuită”, inclusiv clădiri rezidențiale și noduri energetice. Presiune pe apărarea aeriană și efecte în teren În același context, publicația notează un val de atacuri din weekend: un „roi” de 229 de vehicule aeriene fără pilot (UAV) de luptă și momeală, inclusiv muniții rătăcitoare Shahed și drone-capcană „Parodiya”, lansate din mai multe zone din Rusia și din Crimeea ocupată. Potrivit informațiilor prezentate, forțele ucrainene (aviație, trupe de rachete și unități de război electronic) au neutralizat 212 dintre aceste ținte. Totuși, un atac în districtul Koriukivka (regiunea Cernihiv) a distrus șapte camioane de marfă și a ucis un civil de 58 de ani. A urmat un atac de tip „double-tap” (două lovituri succesive) în Zaporojie, care a ucis un muncitor din industrie și a vizat echipele de intervenție, conform aceleiași surse. IRIS-T, livrare nouă; Zelenski cere și muniție Zelenski a anunțat că Ucraina a primit „ieri” un nou lansator operațional IRIS-T, mulțumind Germaniei pentru sprijinul constant, dar subliniind că este nevoie și de rachete pentru ca sistemele de apărare aeriană să aibă „capacități suficiente” de respingere a atacurilor. „Ieri, am primit un nou lansator IRIS-T. Mulțumim Germaniei pentru contribuția constantă la protecția oamenilor. Mii și mii de vieți au fost salvate datorită unui astfel de sprijin puternic. Dar avem nevoie și de rachete pentru ca sistemele de apărare aeriană să aibă capacități suficiente pentru a respinge atacurile rusești.” De ce contează: apărarea antiaeriană devine condiție pentru economie și industrie Mesajul administrației de la Kiev, așa cum este redat în articol, pune accent pe obținerea de capabilități anti-balistice, considerate o prioritate strategică. Argumentul invocat este că un „scut” extins, capabil să intercepteze rachete balistice, ar ajuta la stabilizarea economiei interne și la protejarea sectoarelor industriale aflate în revenire. În paralel, Zelenski a menționat și aranjamente defensive pe termen lung cu Suedia, inclusiv un pachet de sprijin orientat către întărirea Forțelor Aeriene ucrainene cu avioane Saab JAS 39 Gripen , precum și contribuții noi la inițiativa PURL (Partnership for Fund for Ukraine’s Resilience and Recovery), cerând continuarea sprijinului european și american. [...]
SUA, Marea Britanie și Australia accelerează dezvoltarea de drone subacvatice pentru a proteja cablurile și conductele de pe fundul mării , infrastructură critică prin care circulă aproape tot traficul global de date și o parte tot mai mare din energia transportată transfrontalier, potrivit CNN . Miza este una operațională și economică: întreruperile pot bloca plăți internaționale, comerț și servicii digitale, iar guvernele occidentale invocă un risc în creștere de sabotaj. Inițiativa este derulată în cadrul pactului de apărare AUKUS și a fost anunțată la reuniunea miniștrilor apărării din cele trei țări, organizată la Singapore. Livrările ar urma să înceapă anul viitor, conform informațiilor din articol. De ce contează: cablurile submarine duc 95%–99% din datele intercontinentale În prezent, aproximativ 570 de cabluri submarine transportă între 95% și 99% din datele de telecomunicații intercontinentale, cu încă 80 planificate. Cablurile de fibră optică pot duce „terabiți pe secundă”, în timp ce sateliții au o capacitate mult mai redusă, notează publicația. Pe lângă internet, pe fundul mărilor se extind și rețele de cabluri pentru energie „verde”, care transportă electricitate între țări, ceea ce crește expunerea la incidente cu impact economic. Ministrul apărării din Australia, Richard Marles, a spus că aceste cabluri – „arterele civilizației moderne” – sunt tăiate într-un ritm fără precedent, invocând o serie de atacuri asupra infrastructurii critice submarine în ultimele 18 luni. Ce aduce AUKUS: recunoaștere, lovire și contramăsuri cu sisteme fără echipaj Programul vizează dezvoltarea de vehicule subacvatice fără echipaj, cu rol în: recunoaștere și răspuns la amenințări în mediul submarin; creșterea capabilităților de luptă antisubmarin și împotriva țintelor de suprafață; contramăsuri împotriva minelor, potrivit declarațiilor AUKUS. Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a afirmat că vehiculele vor fi „foarte adaptabile” și vor sprijini operațiunile subacvatice. La rândul său, ministrul britanic al apărării, John Healey, a indicat că proiectul va îmbunătăți capacitatea de reacție la amenințări, inclusiv cele care vizează cabluri și conducte, prin senzori și sisteme de armament pentru drone subacvatice. Amenințări invocate: Rusia, China și vulnerabilități în Golful Persic Guvernele occidentale văd un risc în creștere de sabotaj din partea Rusiei și Chinei asupra cablurilor submarine și sunt îngrijorate că Iranul ar putea exploata densitatea rețelelor de date din apele puțin adânci ale Golfului Persic. Marea Britanie a anunțat recent că a urmărit trei submarine rusești care ar fi cartografiat discret cabluri submarine în nordul Atlanticului. Healey a transmis un avertisment direct către președintele rus Vladimir Putin: „Vedem activitatea voastră deasupra cablurilor și conductelor noastre. Și ar trebui să știți că orice încercare de a le deteriora nu va fi tolerată și va avea consecințe grave.” Tot în Marea Britanie, o anchetă parlamentară a avertizat anul trecut că infrastructura ar putea fi vizată într-o criză și a spus că nu există încredere că țara ar putea preveni astfel de atacuri sau s-ar putea reface într-un interval acceptabil. Blocaje cu efect rapid: Hormuz și Marea Roșie, puncte sensibile pentru internet și comerț Articolul indică Strâmtoarea Hormuz drept un coridor critic: aproximativ șase cabluri submarine majore trec pe sub strâmtoare, transportând volume mari de trafic pentru comerț electronic, servicii de tip „cloud” (livrare de resurse informatice la distanță), bănci și comunicații. Presa de stat iraniană a evidențiat vulnerabilitatea zonei, iar o publicație semi-oficială a cerut ca toate cablurile de fibră optică din Hormuz să fie supuse unor permise de supraveghere și „taxe suverane”. În paralel, aproape toate cablurile submarine trec și prin Marea Roșie, pe unde circulă cea mai mare parte a datelor dintre Europa, Asia și Africa. Întreruperile în astfel de puncte – fie din cauza navigației, fie a cablurilor, fie a ambelor – ar avea „consecințe economice rapide și extinse”, arată CNN. Context: centrele de date pentru inteligență artificială cresc presiunea pe infrastructură Dezvoltarea accelerată a centrelor de date pentru inteligență artificială amplifică importanța cablurilor submarine, deoarece aceste facilități au nevoie atât de securitate fizică, cât și de capacitatea de a livra volume mari de servicii digitale către clienți din afara regiunilor unde sunt construite. CNN menționează proiecte în Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite și notează că un conflict în Golf a perturbat planurile Meta și ale partenerilor săi pentru proiectul 2Africa Pearls în zonă, o extensie a unui sistem de cabluri submarine de 45.000 km. În acest context, AUKUS încearcă să transforme protecția infrastructurii submarine într-o capabilitate militară permanentă, nu doar într-o reacție punctuală la incidente. Ce rămâne de urmărit este ritmul livrărilor „de anul viitor” și modul în care aceste sisteme fără echipaj vor fi integrate în patrularea și descurajarea amenințărilor în zonele cele mai expuse. [...]
Doborârea unei drone poate fi evitată deasupra unui oraș din cauza riscului pentru civili , chiar dacă aceeași măsură este fezabilă într-un „mediu operațional” fără populație, potrivit explicațiilor date de căpitan-comandorul Alexandru Pavelescu , pilotul român care a doborât recent o dronă în Estonia, într-un clip publicat de G4Media . Mesajul are relevanță operațională: regulile de angajare a țintelor (decizia de a trage) depind de mediul în care are loc interceptarea și de consecințele posibile la sol. Pavelescu spune că situația din Estonia nu poate fi comparată direct cu un incident precum cel de la Galați, tocmai pentru că, în zona Baltică, drona interceptată se afla într-un context în care folosirea armamentului nu genera un risc direct pentru populația civilă sau pentru o zonă urbană. De ce contează diferența Estonia–Galați În cazul unui oraș, decizia de angajare trebuie să ia în calcul nu doar amenințarea, ci și efectele secundare ale interceptării asupra oamenilor de la sol, explică pilotul. El avertizează că distrugerea unei drone poate avea consecințe greu de controlat în zone locuite. „Fragmentele rezultate în urma distrugerii unei drone sau schimbarea necontrolată a traiectoriei acesteia pot produce efecte imprevizibile într-o zonă locuită.” În acest context, pilotul reformulează întrebarea publică: nu „de ce s-a tras în Estonia?”, ci dacă ar fi fost aceleași consecințe asupra unui oraș precum Galați — iar răspunsul, „cel mai probabil”, ar fi fost negativ. Contextul misiunii și poziția pilotului Potrivit aceleiași surse, în urmă cu aproape două săptămâni, un avion F-16 românesc aflat în misiune NATO în statele baltice a doborât o dronă intrată în spațiul aerian al Estoniei, iar Pavelescu, care a pilotat aeronava, a fost decorat de conducerea MApN . „Rolul militarilor este să elimine amenințările, dar și să protejeze oamenii. Uneori, cea mai dificilă decizie este să alegi soluția care reduce cel mai mult riscul pentru populație.” [...]
SUA își schimbă modelul de achiziții militare spre producție de masă și adaptare rapidă , folosind lecțiile de pe frontul ucrainean, în timp ce menține sprijinul pentru apărarea antiaeriană a Kievului, potrivit Adevărul . Mesajul transmis de șeful Pentagonului, Pete Hegseth , leagă direct nevoile urgente ale Ucrainei (în special rachete Patriot ) de o reconfigurare mai amplă a industriei și doctrinei americane. Miza imediată: rachete Patriot și creșterea producției de muniții Întrebat la postul DRM News dacă Washingtonul va răspunde solicitărilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind suplimentarea livrărilor de rachete pentru sistemele antiaeriene Patriot, Hegseth a indicat o schimbare de ritm în producție, cu accent pe volume mai mari. „Schimbăm modul de producție pentru toate aceste tipuri de muniție critică. Vrem să ne asigurăm că companiile noastre livrează mult mai mult, pe întregul spectru, nu doar cu puțin mai mult.” În același timp, oficialul american a salutat eforturile aliaților europeni și a reiterat presiunea ca statele NATO să își majoreze bugetele de apărare spre ținta de 5% din PIB, subliniind că SUA vor continua să sprijine Ucraina și să „faciliteze” o implicare mai mare a Europei. „Vrem ca ei să se poată apăra și vom găsi o cale să asigurăm acest lucru.” Contextul operațional: deficit de apărare antirachetă și intensitatea atacurilor Schimbarea de abordare vine pe fondul unor presiuni crescute în relația Kiev–Washington. Publicația notează că Zelenski i-a trimis președintelui american Donald Trump o scrisoare în care avertiza asupra unui deficit critic în apărarea antirachetă, invocând un atac masiv rusesc în care ar fi fost folosite: 54 de rachete de croazieră; 30 de rachete balistice; trei rachete hipersonice „Zircon”; două rachete balistice „Kinjal”. În acest context, Zelenski a cerut rachete interceptoare PAC-3 (muniția folosită de sistemele Patriot) sau licențe pentru producția locală, discuție începută în administrația Biden și continuată acum cu echipa lui Trump. Potrivit sursei, Ucraina susține că obținerea licențelor ar putea-o transforma într-un furnizor de securitate și pentru alte regiuni, precum Orientul Mijlociu. Lecția Ucrainei pentru Pentagon: „scalare” și adaptare săptămânală Dincolo de sprijinul punctual, Pentagonul își ajustează doctrina și achizițiile, în special în zona dronelor, pe baza datelor tactice din Ucraina. La summitul de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, Hegseth a descris o orientare de la platforme „de nișă”, sofisticate și scumpe, către tehnologii adaptabile, care pot fi produse în masă și modificate rapid. Planul bugetar al administrației Trump ar aloca 56 de miliarde de dolari (aprox. 252 miliarde lei) pentru supremația în sisteme fără pilot și integrarea lecțiilor de pe câmpul de luptă, menționează articolul. În logica descrisă de Hegseth, avantajul nu mai este doar „cel mai avansat” sistem, ci capacitatea industriei de a scala repede și de a actualiza frecvent soluțiile, inclusiv prin ajustări rapide de software și design pentru a contracara bruiajul. [...]
