Știri
Știri din categoria Piețe & Investiții

Deprecierea leului până la 5,145 lei/euro readuce riscul valutar în prim-plan pentru companii , într-un context în care tensiunile politice se traduc rapid în presiune pe piața financiară, potrivit Economedia . Moneda națională s-a depreciat cu până la 0,8% față de euro, iar cursul a urcat intraday (în timpul aceleiași zile de tranzacționare) la aproximativ 5,145 lei pentru un euro, conform datelor Bloomberg citate de publicație. Mișcarea este descrisă drept cea mai abruptă scădere intraday din ultimele luni și cel mai slab nivel al leului din ultimul an. Factorul declanșator: criza politică și reacția investitorilor Deprecierea este pusă pe seama escaladării tensiunilor politice, după retragerea sprijinului PSD pentru Ilie Bolojan , demisia miniștrilor social-democrați din Executiv și depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului. În acest context, investitorii au devenit mai precauți, iar presiunea s-a văzut direct în curs. Pragul de 5,1 lei, depășit din nou în 2026 Pentru prima dată în 2026, cursul oficial al euro a trecut de 5,1 lei. Un nivel comparabil a mai fost consemnat în mai 2025, după victoria lui George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale, când euro a urcat la un maxim istoric de 5,122 lei. Publicația notează că miercuri, 29 aprilie, leul a trecut de 5,1 lei/euro pe piața interbancară pentru prima dată în ultimul an, în aceeași zi în care moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR era citită în Parlament, ultimul pas procedural înaintea votului programat pe 5 mai. De ce contează pentru economie Un euro mai scump se transmite rapid în costuri pentru companiile cu plăți în valută (importuri, chirii, servicii, credite), iar volatilitatea ridicată complică bugetarea și acoperirea riscului valutar. În același timp, mișcarea semnalează o sensibilitate crescută a pieței la evoluțiile politice, cu potențial de a menține presiunea pe leu dacă incertitudinea persistă. [...]

Unilever a depășit așteptările de vânzări în T1, semnalând o revenire a creșterii bazate pe volume și o reziliență mai bună decât se temea piața într-un context de costuri în creștere, potrivit Reuters . Grupul britanic de bunuri de larg consum a raportat o creștere a vânzărilor „subiacente” (indicator care exclude efecte precum achizițiile și variațiile de curs) de 3,8% în cele trei luni până la finalul lui martie, peste consensul analiștilor de 3,6% compilat de companie. Motorul a fost o cerere puternică pentru „power brands” (mărcile sale cele mai mari), inclusiv Dove și Vaseline, pe fondul revenirii la creștere susținută de volume în piețele emergente. Unilever a menținut neschimbate țintele pentru 2026 privind vânzările și marja de profit, indicând că mizează pe capacitatea de a traversa „incertitudinea macroeconomică ridicată”. Contextul rămâne dificil pentru companiile de profil, care se confruntă cu unele dintre cele mai complicate condiții de cost din ultimii ani, pe fondul scumpirii materiilor prime și al perturbărilor din lanțurile de aprovizionare generate de războiul din Iran. De ce contează: schimbarea de la preț la volum Reuters notează că avansul din trimestru a venit mai ales din volume mai bune decât se anticipa, în timp ce prețurile au fost mai slabe decât prognozele — o schimbare de direcție după ani în care creșterea a fost susținută în principal de majorări de preț. Unilever a crescut agresiv prețurile în pandemie și după invazia Rusiei în Ucraina (2022), transferând costurile către consumatori, iar recent a început să recâștige clienți prin temperarea ritmului scumpirilor și prin investiții în marketing și inovație. În zona „power brands”, compania a raportat o creștere subiacenta de 5%, susținută de un avans al volumelor de 4%, pentru mărci precum Dove, Axe și Dermalogica. Reorganizare și comparație cu rivalii Directorul general Fernando Fernandez își reconfigurează portofoliul pentru a pune accent pe îngrijire personală și frumusețe, după separarea afacerii cu înghețată anul trecut. În plus, Unilever a anunțat luna trecută planuri de separare a diviziei de alimente și de fuziune a acesteia cu producătorul american de condimente McCormick . În același timp, rivali precum Nestlé și Procter & Gamble au avertizat asupra costurilor mai mari generate de războiul din Iran, iar Reckitt a semnalat presiuni pe marje; L’Oréal a depășit așteptările pe fondul orientării consumatorilor către produse mai premium, mai arată Reuters. Pe termen scurt, riscul pentru cerere rămâne legat de bugetele gospodăriilor: dacă prețul petrolului se menține ridicat și conflictul se prelungește, consumul ar putea încetini. [...]