Știri
Știri din categoria Rezultate financiare
Libra Internet Bank a încheiat 2025 cu un profit net de 324 milioane lei și o rentabilitate ridicată, pe fondul creșterii activelor la 13,9 miliarde lei și al menținerii calității portofoliului de credite, potrivit datelor publicate de Banking News.
Banca raportează pentru 2025 indicatori de rentabilitate la niveluri înalte: ROA (rentabilitatea activelor) de 2,43% și ROE (rentabilitatea capitalurilor) de 20,35%, ceea ce indică o capacitate solidă de a genera profit în raport cu dimensiunea bilanțului și cu capitalul propriu.
La finalul anului 2025, Libra Internet Bank avea:
Din perspectiva calității activelor, banca arată o rată a creditelor neperformante de 2,24% la decembrie 2025. Gradul de acoperire cu provizioane a acestor credite a depășit 70%, un nivel care sugerează o protecție consistentă în fața eventualelor pierderi din neplată.
În zona operațională, Libra menționează lansarea RoPay for Business, o soluție de încasări instant la comercianți prin scanarea codurilor QR, și implementarea Click to Pay Mastercard pentru plăți online fără introducerea datelor cardului la comercianții înrolați. Banca indică și colaborări cu instituții financiare internaționale precum Fondul European de Investiții și BERD, pentru susținerea finanțării în condiții avantajoase.
„Rezultatele din 2025 confirmă că am reușit să creștem într-un ritm sănătos, păstrând în același timp un profil de risc echilibrat și o bună eficiență operațională. (...) Vom continua să investim în digitalizare, automatizare și pregătirea echipelor, folosind datele și inteligența artificială într-un cadru sigur și controlat, pentru servicii bancare moderne, ușor de utilizat și adaptate nevoilor clienților”, a declarat Cristina Mahika-Voiconi, Director General Libra Internet Bank.
Recomandate
OMV Petrom a raportat în T1 2026 un profit net de 1 miliard de lei, în scădere cu 4% , deși veniturile consolidate din vânzări au urcat cu 7%, potrivit Economedia . Diferența dintre dinamica vânzărilor și cea a profitului este explicată de companie printr-un trimestru „extrem de volatil” și printr-o politică „moderată” de prețuri, care a făcut ca rezultatele să reflecte „doar parțial” creșterea cotațiilor la țiței și carburanți. Grupul a indicat un rezultat din exploatare CCA (indicator operațional ajustat, care exclude elementele speciale) de 1,5 miliarde de lei, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, investițiile raportate au fost de 1,6 miliarde de lei, cu 14% mai mari, pe fondul creșterii alocărilor către proiecte cu emisii reduse și zero de carbon. Ce a împins veniturile în sus și unde se vede greutatea în mix Creșterea veniturilor din vânzări consolidate (+7% față de T1/25) a fost susținută în principal de: volume și prețuri mai mari la vânzările de produse petroliere; volume mai mari la vânzările de energie electrică și gaze naturale, în timp ce prețurile mai mici la gaze naturale și energie electrică au contrabalansat parțial avansul. În structura vânzărilor consolidate, segmentul Rafinare și Marketing a avut o pondere de 63%, Gaze și Energie 37%, iar Explorare și Producție doar 0,1% (vânzările din acest segment fiind în mare parte intragrup, nu către terți). Investiții mai mari și contribuții mai ridicate la buget Compania mai arată că contribuția la bugetul de stat a crescut cu 9%, la 4,1 miliarde de lei. Investițiile mai mari au fost asociate, potrivit companiei, cu accelerarea proiectelor cu emisii reduse și zero, în paralel cu continuarea proiectelor de energie convențională. „Rezultatele noastre financiare reflectă doar parțial creșterea cotațiilor la țiței și carburanți, întrucât am menținut o politică moderată a prețurilor în contextul creșterilor abrupte din martie”, a transmis Cristina Verchere , CEO OMV Petrom. Repere operaționale: gaze din Marea Neagră și proiecte „verzi” În zona gazelor, compania a anunțat: Neptun Deep : a început forajul celor 6 sonde pe zăcământul Domino și avansează lucrările la componentele proiectului; perimetrul Han Asparuh: finalizarea forajului, însă cele două sonde de explorare nu au întâlnit un volum semnificativ de gaze naturale; extinderea portofoliului în Marea Neagră: intrarea într-un proiect de explorare în perimetrul Han Tervel (offshore Bulgaria), alături de Shell și TPAO, cu o participație de 25% pentru OMV Petrom, sub rezerva aprobării autorităților de reglementare. Pe zona de tranziție energetică, OMV Petrom a indicat livrarea primului modul pentru proiectul de hidrogen verde de 20 MW la Petrobrazi, intrarea în execuție a trei proiecte eoliene de aproximativ 300 MW (în parteneriat cu Renovatio Group) și demararea unui proiect fotovoltaic de circa 7 MW la rafinăria Petrobrazi. [...]
Unilever a depășit așteptările de vânzări în T1, semnalând o revenire a creșterii bazate pe volume și o reziliență mai bună decât se temea piața într-un context de costuri în creștere, potrivit Reuters . Grupul britanic de bunuri de larg consum a raportat o creștere a vânzărilor „subiacente” (indicator care exclude efecte precum achizițiile și variațiile de curs) de 3,8% în cele trei luni până la finalul lui martie, peste consensul analiștilor de 3,6% compilat de companie. Motorul a fost o cerere puternică pentru „power brands” (mărcile sale cele mai mari), inclusiv Dove și Vaseline, pe fondul revenirii la creștere susținută de volume în piețele emergente. Unilever a menținut neschimbate țintele pentru 2026 privind vânzările și marja de profit, indicând că mizează pe capacitatea de a traversa „incertitudinea macroeconomică ridicată”. Contextul rămâne dificil pentru companiile de profil, care se confruntă cu unele dintre cele mai complicate condiții de cost din ultimii ani, pe fondul scumpirii materiilor prime și al perturbărilor din lanțurile de aprovizionare generate de războiul din Iran. De ce contează: schimbarea de la preț la volum Reuters notează că avansul din trimestru a venit mai ales din volume mai bune decât se anticipa, în timp ce prețurile au fost mai slabe decât prognozele — o schimbare de direcție după ani în care creșterea a fost susținută în principal de majorări de preț. Unilever a crescut agresiv prețurile în pandemie și după invazia Rusiei în Ucraina (2022), transferând costurile către consumatori, iar recent a început să recâștige clienți prin temperarea ritmului scumpirilor și prin investiții în marketing și inovație. În zona „power brands”, compania a raportat o creștere subiacenta de 5%, susținută de un avans al volumelor de 4%, pentru mărci precum Dove, Axe și Dermalogica. Reorganizare și comparație cu rivalii Directorul general Fernando Fernandez își reconfigurează portofoliul pentru a pune accent pe îngrijire personală și frumusețe, după separarea afacerii cu înghețată anul trecut. În plus, Unilever a anunțat luna trecută planuri de separare a diviziei de alimente și de fuziune a acesteia cu producătorul american de condimente McCormick . În același timp, rivali precum Nestlé și Procter & Gamble au avertizat asupra costurilor mai mari generate de războiul din Iran, iar Reckitt a semnalat presiuni pe marje; L’Oréal a depășit așteptările pe fondul orientării consumatorilor către produse mai premium, mai arată Reuters. Pe termen scurt, riscul pentru cerere rămâne legat de bugetele gospodăriilor: dacă prețul petrolului se menține ridicat și conflictul se prelungește, consumul ar putea încetini. [...]
Profitul net al Grupului BCR a scăzut cu aproape 19% în T1 2026, la 602 milioane lei , pe fondul unei combinații de costuri operaționale în creștere și costuri de risc mai ridicate, într-un context macroeconomic mai incert, potrivit Economica , care citează date transmise de Agerpres . Rezultatul operațional a ajuns la 1,044 miliarde lei (205 milioane euro) în primul trimestru din 2026, ușor sub nivelul din perioada similară a anului trecut. Evoluția este pusă pe seama faptului că cheltuielile au avansat mai repede decât veniturile, pe fondul investițiilor strategice și al presiunilor inflaționiste. Venituri: marje sub presiune, comisioane în creștere Venitul net din dobânzi a scăzut cu 1,4% față de T1 2025, la 1,174 miliarde lei (230 milioane euro), în condițiile presiunii asupra marjelor într-o piață descrisă ca fiind puternic competitivă. În schimb, veniturile nete din comisioane au crescut cu 6,8% an pe an, la 305 milioane lei (60 milioane euro), susținute de activitate tranzacțională mai intensă, creșterea creditării și comisioane mai mari din asigurări și produse de investiții. Rezultatul net din tranzacționare și instrumente financiare evaluate la valoare justă a urcat cu 4,1%, la 125 milioane lei (25 milioane euro). Per total, veniturile operaționale au crescut marginal, cu 0,3%, până la 1,609 miliarde lei (316 milioane euro), pe fondul contribuției mai mari din comisioane și tranzacționare. Costuri și risc: cheltuieli mai mari și provizioane în urcare Cheltuielile administrative generale au crescut cu 4,3% față de T1 2025, la 564 milioane lei (111 milioane euro), pe fondul inflației și al majorării TVA, dar și al continuării investițiilor în inițiative strategice, parțial compensate de măsuri de optimizare. Rata cost-venit s-a menținut la 35,1% în T1 2026. Pe partea de risc, rezultatul net din deprecierea instrumentelor financiare s-a ridicat la 182 milioane lei (36 milioane euro). Alocările au fost distribuite relativ uniform între segmentele retail și corporate și au reflectat inclusiv formarea de credite neperformante (NPL) în contextul macroeconomic „incert”. Rata NPL la nivelul Grupului BCR (metodologia Erste Group) a crescut la 3% în martie 2026, iar rata de acoperire cu provizioane a NPL a fost de 129%. Bilanț: credite ușor în scădere, depozite în creștere Creditele și avansurile nete acordate clienților au scăzut cu 2,3% față de 31 decembrie 2025, la 71,268 miliarde lei (13,977 miliarde euro) la 31 martie 2026. Scăderea a fost influențată de ajungerea la maturitate a unui credit pe termen scurt de valoare mare, anterior încadrat la „Alte segmente”, în condițiile în care atât retailul, cât și corporate au avut creșteri. Depozitele de la clienți au crescut cu 1,8% față de finalul lui 2025, la 94,802 miliarde lei (18,592 miliarde euro), pe fondul creșterii depozitelor corporate. În comunicatul citat, CEO-ul BCR, Sergiu Manea , a legat evoluțiile din trimestru de tensiunile geopolitice, presiunile inflaționiste și perturbări în distribuția globală de petrol și gaze, cu efecte în creșterea costurilor de risc și temperarea apetitului investițional și a consumului: „Ne aflăm într-un moment de inflexiune economică (...). Impactul direct se vede în creşterea costurilor de risc, dar şi în scăderea apetitului investiţional şi a consumului, care sunt influenţate şi de volatilitatea fiscală şi politică locală.” BCR operează prin 20 de centre de afaceri și 18 birouri mobile pentru companii și 290 de unități retail; 73% dintre acestea sunt unități în care operațiunile cu numerar se fac doar la echipamente (cashless). [...]
ING Groep își întărește politica de remunerare a acționarilor printr-un program de răscumpărare de 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), după un profit trimestrial peste așteptările pieței , potrivit Economica . În primele trei luni ale anului, banca a raportat un profit net de 1,56 miliarde de euro, peste estimarea analiștilor de 1,43 miliarde de euro și cu aproximativ 100 de milioane de euro mai mult decât în perioada similară a anului trecut, conform Agerpres. Creșterea a fost susținută de avansul veniturilor, într-un context în care băncile caută să compenseze presiunea dobânzilor mai mici asupra creditării. Directorul general Steven van Rijswijk a declarat că venitul total a urcat cu 3%, „susținut de veniturile puternice din dobânzi și de o creștere de 13% față de anul precedent a veniturilor din comisioane”. Comisioanele câștigă teren pe fondul dobânzilor mai mici ING a indicat că majorarea „cu două cifre” a veniturilor din comisioane a fost alimentată parțial de o activitate comercială mai intensă a clienților. Din perspectivă operațională, acest lucru sprijină obiectivul băncii de a crește veniturile nete din comisioane și taxe într-un moment în care dobânzile mai reduse afectează veniturile din creditare. Context: așteptări de dobânzi mai ridicate și riscuri inflaționiste După stagnarea dobânzilor în 2025, pe fondul reducerilor de rate operate de Banca Centrală Europeană odată cu temperarea inflației, analiștii UBS se așteaptă ca dobânzile să crească din nou în 2026 și 2027. În același timp, riscurile inflaționiste asociate tensiunilor din Orientul Mijlociu, care afectează comerțul cu produse de bază, ar putea împinge băncile centrale la noi majorări de dobândă, ceea ce ar susține veniturile din dobânzi ale băncilor. În aceeași zi, Societe Generale și Credit Agricole au publicat rezultate trimestriale, iar în cazul Credit Agricole performanța nu a atins așteptările, pe fondul unor provizioane mai mari în contextul incertitudinii legate de războiul din Iran. ING Bank România face parte din ING Groep, grup care oferă servicii bancare pentru peste 38 de milioane de clienți în peste 40 de țări. [...]
BRD a raportat un profit net de 369 milioane lei în T1 2026, în creștere cu 6% , susținut de un cost al riscului mai redus și de avansul creditării și al depozitelor, într-un context de presiuni macroeconomice și incertitudine geopolitică, potrivit Economica . Banca indică drept principal motor al rezultatului scăderea provizioanelor nete față de anul anterior, pe fondul „rezilienței” portofoliilor de credite ipotecare și al celor acordate companiilor. Profitul operațional brut a fost de 506 milioane lei în T1 2026, relativ stabil comparativ cu T1 2025. Creditarea și depozitele au continuat să crească Creditele nete în sold (inclusiv finanțările prin leasing) au urcat cu 8,2% an/an la finalul lunii martie 2026, cu creșteri pe ambele segmente: retail: +8,6% an/an; companii: +8,2% an/an. În paralel, baza totală de depozite a crescut cu 14,3% an/an la finalul lunii martie 2026. Costuri sub control și indicatori de risc la niveluri reduse BRD a raportat o îmbunătățire a eficienței operaționale: raportul cost/venit a coborât la 52,4% în T1 2026 (minus 72 puncte de bază an/an) și la 46% dacă este exclusă taxa pe cifra de afaceri. Pe calitatea activelor, rata creditelor neperformante (NPL) a fost de 2,5%, iar gradul de acoperire a NPL a ajuns la 65,9% la finalul lunii martie 2026. Context: presiuni macro și incertitudine geopolitică CEO-ul BRD, Maria Rousseva , a arătat că rezultatele au fost obținute într-un trimestru marcat de intensificarea presiunilor macroeconomice și de incertitudine geopolitică, amplificate spre final de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. „Creditele nete în sold, inclusiv finanțările prin leasing, au crescut cu +8% an/an (…) Totodată, pozițiile de capital și lichiditate ale BRD au fost menținute la niveluri confortabile.” În același timp, BRD a raportat un ROE ajustat de aproximativ 16% în T1 2026, calculat excluzând taxa pe cifra de afaceri. [...]
Profitul operațional record al Samsung în T1 2026 a fost împins aproape integral de semiconductori , care au generat peste 93% din profitul total, pe fondul cererii accelerate pentru cipuri de memorie folosite în infrastructura de inteligență artificială, potrivit SamMobile . Samsung Electronics a raportat pentru primul trimestru din 2026 venituri consolidate de 133,9 trilioane woni (aprox. 97,38 miliarde dolari) și un profit operațional de 57,2 trilioane woni (aprox. 41,60 miliarde dolari). Publicația notează că rezultatul reprezintă o creștere de 43% față de trimestrul anterior, iar atât veniturile, cât și profitul au atins niveluri record, susținute de cererea pentru memorie destinată serverelor de inteligență artificială și cloud. Semiconductorii au dominat rezultatul trimestrial Divizia Device Solutions (DS), care include cipurile de memorie și logică, a avut o creștere de 86% a vânzărilor față de trimestrul anterior și a beneficiat și de prețuri mai mari la cipurile de memorie. În același timp, Samsung a început livrările de cipuri de memorie HBM4 și SOCAMM2 către Nvidia, folosite în noua platformă de acceleratoare pentru inteligență artificială Vera Rubin. Restul diviziilor: profit, dar mult sub contribuția DS În zona de telefoane și rețele, Samsung MX și Samsung Networks au raportat venituri de 38,1 trilioane woni (aprox. 27,71 miliarde dolari) și profit operațional de 2,8 trilioane woni (aprox. 2,04 miliarde dolari), însă contribuția la profit a rămas redusă comparativ cu semiconductorii. Diviziile Visual Display (VD) și Digital Appliances (DA) au raportat venituri de 14,3 trilioane woni (aprox. 10,40 miliarde dolari) și profit operațional de 0,2 trilioane woni (aprox. 145,45 milioane dolari). Samsung Display (SDC) a avut venituri de 6,7 trilioane woni (aprox. 4,87 miliarde dolari) și profit operațional de 0,4 trilioane woni (aprox. 290,91 milioane dolari). De ce contează Structura profitului arată o dependență puternică de ciclul semiconductorilor: în T1 2026, divizia DS a raportat profit operațional de 53,7 trilioane woni (aprox. 39,05 miliarde dolari), dintr-un total consolidat de 57,2 trilioane woni. Cu alte cuvinte, performanța Samsung a fost, în principal, un pariu câștigător pe cererea de memorie pentru centre de date și aplicații de inteligență artificială. [...]
