Știri
Știri din categoria Rezultate financiare
Profitul operațional record al Samsung în T1 2026 a fost împins aproape integral de semiconductori, care au generat peste 93% din profitul total, pe fondul cererii accelerate pentru cipuri de memorie folosite în infrastructura de inteligență artificială, potrivit SamMobile.
Samsung Electronics a raportat pentru primul trimestru din 2026 venituri consolidate de 133,9 trilioane woni (aprox. 97,38 miliarde dolari) și un profit operațional de 57,2 trilioane woni (aprox. 41,60 miliarde dolari). Publicația notează că rezultatul reprezintă o creștere de 43% față de trimestrul anterior, iar atât veniturile, cât și profitul au atins niveluri record, susținute de cererea pentru memorie destinată serverelor de inteligență artificială și cloud.
Divizia Device Solutions (DS), care include cipurile de memorie și logică, a avut o creștere de 86% a vânzărilor față de trimestrul anterior și a beneficiat și de prețuri mai mari la cipurile de memorie. În același timp, Samsung a început livrările de cipuri de memorie HBM4 și SOCAMM2 către Nvidia, folosite în noua platformă de acceleratoare pentru inteligență artificială Vera Rubin.
În zona de telefoane și rețele, Samsung MX și Samsung Networks au raportat venituri de 38,1 trilioane woni (aprox. 27,71 miliarde dolari) și profit operațional de 2,8 trilioane woni (aprox. 2,04 miliarde dolari), însă contribuția la profit a rămas redusă comparativ cu semiconductorii.
Diviziile Visual Display (VD) și Digital Appliances (DA) au raportat venituri de 14,3 trilioane woni (aprox. 10,40 miliarde dolari) și profit operațional de 0,2 trilioane woni (aprox. 145,45 milioane dolari). Samsung Display (SDC) a avut venituri de 6,7 trilioane woni (aprox. 4,87 miliarde dolari) și profit operațional de 0,4 trilioane woni (aprox. 290,91 milioane dolari).
Structura profitului arată o dependență puternică de ciclul semiconductorilor: în T1 2026, divizia DS a raportat profit operațional de 53,7 trilioane woni (aprox. 39,05 miliarde dolari), dintr-un total consolidat de 57,2 trilioane woni. Cu alte cuvinte, performanța Samsung a fost, în principal, un pariu câștigător pe cererea de memorie pentru centre de date și aplicații de inteligență artificială.
Recomandate
Oracle își apără disciplina financiară în plin val de investiții în AI , iar mesajul transmis intern de noul director financiar vine pe fondul unei noi runde de concedieri și al unei creșteri abrupte a cheltuielilor de capital, potrivit HotNews . Hilary Maxson , noul CFO al Oracle, le-a spus angajaților, la prima sa întâlnire internă, că firma nu vrea să „facă mai mult cu mai puțini oameni”, îndemnându-i în schimb să protejeze succesul financiar al companiei pe măsură ce aceasta se extinde. Informațiile provin dintr-o înregistrare intrată în posesia Business Insider. Declarațiile au fost făcute la o zi după ce Oracle a început o nouă rundă de concedieri, după reducerile de la începutul acestui an. Conform documentelor companiei, forța de muncă a scăzut cu 21.000 de angajați, adică 13%, în anul fiscal 2026 încheiat la 31 mai. Investiții mari, presiune pe costuri În intervenția sa, Maxson a insistat pe ideea de alocare mai eficientă a resurselor, fără a împinge organizația în logica „mai mult cu mai puțin”. „Asta înseamnă să fim atenți la modul în care ne cheltuim timpul și banii. Nu mă refer la a face mai mult cu mai puțin, o expresie care nu-mi place deloc. Înseamnă să simplificăm procesele care nu ajută clienții și să facem alegeri clare cu privire la modul în care ne vom folosi resursele, acolo unde acestea au cel mai mare impact.” Contextul, potrivit publicației, este tensiunea tot mai vizibilă în industrie între investițiile agresive în inteligență artificială și menținerea disciplinei financiare. Oracle ar fi acumulat datorii de „zeci de miliarde de dolari” pe măsură ce și-a extins centrele de date și infrastructura pentru AI, iar reducerile de personal ar urmări să scadă cheltuielile salariale pentru a compensa aceste costuri, potrivit unei persoane familiarizate cu strategia. Cheltuieli de capital în creștere accelerată Oracle a raportat cheltuieli de capital de 28,5 miliarde de dolari (aprox. 128 mld. lei) în primul trimestru, față de 8,5 miliarde de dolari (aprox. 38 mld. lei) cu un an înainte. Compania și-a menținut estimările pentru anul fiscal 2027 la 90–95 de miliarde de dolari (aprox. 405–428 mld. lei). Deși întâlnirea internă a durat aproximativ o oră, nici Maxson, nici alți directori nu au abordat direct concedierile, concentrându-se în schimb pe cererea clienților și pe oportunitățile generate de AI. Co-CEO-ul Mike Sicilia a cerut angajaților să lege munca de rezultate concrete pentru clienți. „V-aș ruga să continuați să puneți o întrebare foarte simplă: Cum contribuie munca pe care o fac la obținerea unui rezultat mai bun pentru clienți?” [...]
NVIDIA își expune mesajele către investitori pe 10 septembrie, într-un moment în care piața urmărește atent orice indiciu despre cererea din AI. Potrivit NVIDIA , compania va participa la conferința Goldman Sachs Communacopia + Technology Conference , unde va susține o prezentare dedicată comunității financiare. Prezentarea este programată pentru joi, 10 septembrie, la ora 8:50 a.m. PT, ceea ce corespunde orei 18:50 în România (ora București). Evenimentul este relevant pentru investitori deoarece astfel de apariții publice pot oferi actualizări despre priorități, ritmul de execuție și direcțiile de business, chiar și în absența unor rezultate trimestriale publicate în aceeași zi. Cum poate fi urmărită prezentarea Cei interesați pot asculta transmisia audio live a prezentărilor financiare ale companiei prin webcast pe site-ul de relații cu investitorii, la investor.nvidia.com . Reluările webcastului vor fi disponibile timp de 90 de zile după eveniment. Context minim despre companie NVIDIA (NASDAQ: NVDA) se descrie drept lider global în inteligență artificială și „accelerated computing” (calcul accelerat, adică utilizarea de procesoare specializate pentru a rula mai rapid sarcini intensive, precum AI). [...]
Bursa de Valori București a raportat un profit net record de 17 milioane lei în S1 2026 , pe fondul creșterii puternice a veniturilor din tranzacționare și al unei activități de piață mai intense, potrivit Economica . În documentul citat de Agerpres, BVB descrie semestrul ca fiind „cel mai bun prim semestru din istoria” operatorului pieței. Creșterea profitabilității vine într-un context de maxime istorice și lichiditate ridicată, care au susținut volume mai mari și, implicit, venituri mai mari pentru operatorul bursier. Ce a împins rezultatele: veniturile din tranzacționare și taxele conexe Veniturile operaționale ale BVB au urcat cu 61% față de prima jumătate a anului trecut, la 28,75 milioane de lei. Principalul motor a fost avansul veniturilor din tranzacționare, cu 88% an/an, pe fondul unei „evoluții favorabile a pieței”, reflectată în volume mai mari, noi runde de finanțare și interes ridicat al investitorilor. BVB mai indică drept factori de creștere: veniturile din taxe de la emitenți; vânzarea de date; servicii IT. Pe partea de profitabilitate, profitul operațional pe primele șase luni a ajuns la 13,32 milioane de lei, în creștere cu 280% față de S1 2025, cu o marjă operațională de 46%. Costuri în creștere moderată, pe fondul extinderii echipei Cheltuielile operaționale au fost de 15,43 milioane lei, în creștere cu 8% față de S1 2025. Majorarea este explicată prin completarea schemei de personal pentru acoperirea nevoilor operaționale și prin ajustările salariale făcute în 2025, conform sursei citate. Contribuția Depozitarului Central și efectul la nivel de grup Profitul financiar al BVB a fost de 5,88 milioane de lei, provenind în principal din dividende de la DC ( Depozitarul Central ), în valoare de 4,97 milioane de lei. La nivel de grup, veniturile operaționale au atins 54,97 milioane de lei (+48% an/an), iar cheltuielile operaționale au fost de 41,28 milioane de lei (+10%). Grupul a raportat un profit operațional de 13,69 milioane de lei, față de o pierdere de 490.000 lei în S1 2025, în timp ce profitul net al grupului a fost de 13,8 milioane de lei, față de 1,48 milioane lei în S1 2025. Documentul mai arată că rezultatul obținut „susține cheltuielile operaționale” ale filialei CCP.RO, aflată în etapa de pregătire a lansării operaționale. [...]
Acțiunile SpaceX au scăzut cu aproape 13% după primele rezultate ca firmă listată , pe fondul temerilor că ritmul investițiilor în inteligență artificială (AI) și apropierea expirării restricțiilor de vânzare pentru insideri pot pune presiune suplimentară pe cotație, potrivit HotNews . Scăderea a venit după ce compania a raportat o creștere de șase ori a investițiilor de capital în trimestrul al doilea, până la 18,4 miliarde de dolari (aprox. 84,6 miliarde lei), peste estimările analiștilor. Cea mai mare parte a sumelor a fost direcționată către infrastructura de AI. În acest context, acțiunile SpaceX se tranzacționează în jurul a 109 dolari, sub prețul de listare de 135 de dolari și mult sub maximul de peste 200 de dolari atins la scurt timp după debutul bursier din iunie, conform aceleiași surse. De ce îi îngrijorează pe investitori cheltuielile pentru AI Piața urmărește tot mai atent dacă marile cheltuieli ale companiilor de tehnologie pentru AI se traduc în profituri. În cazul SpaceX, modelele proprii de AI sunt considerate în urma celor dezvoltate de OpenAI și Anthropic, însă compania încearcă să intre mai puternic pe piața serviciilor cloud, prin închirierea capacității de procesare construită cu cipuri Nvidia. Directorul financiar Bret Johnsen a încercat să reducă îngrijorările, susținând că investițiile sunt eficiente și că, pentru infrastructura AI, perioada de recuperare a investiției este sub un an. Un risc imediat: expirarea perioadei de „lock-up” Un alt factor de presiune este expirarea, joi, a perioadei de blocare a acțiunilor deținute de investitorii și angajații existenți. Odată ridicate restricțiile, aceștia vor putea vinde o parte din participații, iar piața se teme că o creștere a ofertei de acțiuni ar putea împinge cotația și mai jos. În paralel, SpaceX și-a redus pierderile și și-a îmbunătățit perspectivele pe termen lung, iar Elon Musk a spus că societatea estimează acum venituri anuale de 1.000 de miliarde de dolari (aprox. 4.600 de miliarde lei) în 2030, cu un an mai devreme decât prognoza anterioară. Analiștii citați rămân însă concentrați pe trei necunoscute: ritmul de creștere, nivelul costurilor și momentul în care compania va deveni profitabilă. [...]
SpaceX a raportat venituri de 7,8 miliarde de dolari în T2, aproape dublu față de anul trecut , pe fondul creșterii businessului de inteligență artificială și al serviciului de internet prin satelit Starlink, potrivit G4Media . În același timp, compania a redus semnificativ pierderile operaționale, un semnal important pentru investitori la primul raport financiar după listarea din iunie. Veniturile au urcat de la 4,1 miliarde de dolari (aprox. 18,9 miliarde lei) la 7,8 miliarde de dolari (aprox. 35,9 miliarde lei), iar pierderile operaționale s-au redus la 143 milioane de dolari (aprox. 658 milioane lei), de la 970 milioane de dolari (aprox. 4,46 miliarde lei). SpaceX a raportat pierderi nete de 541 milioane de dolari (aprox. 2,49 miliarde lei) în perioada aprilie–iunie 2026. Ce a susținut creșterea și unde apar presiuni Compania leagă evoluția de „creșterea solidă” a afacerilor AI și de extinderea Starlink. Profitul operațional al Starlink a urcat cu 79%, conform datelor prezentate. În paralel, venitul mediu per utilizator a scăzut cu 22%, după extinderea pe mai multe piețe internaționale — un indiciu că ritmul de creștere vine și cu presiune pe monetizare. Reacția bursei și miza investițiilor După închiderea ședinței de marți la Bursa de la New York, acțiunile SpaceX au scăzut cu 4%, după ce înainte de publicarea rezultatelor urcaseră cu 9,4%. De la listarea din iunie, titlurile au înregistrat un declin de 8%, ceea ce evaluează compania la aproximativ 1.750 miliarde de dolari (aprox. 8.050 miliarde lei). Veniturile din trimestrul doi au depășit așteptările analiștilor, de 6,93 miliarde de dolari (aprox. 31,9 miliarde lei). SpaceX a anunțat cheltuieli de 18,37 miliarde de dolari (aprox. 84,5 miliarde lei) pentru infrastructura AI și extinderea Starship și Starlink, ceea ce indică o strategie de creștere accelerată, dar costisitoare. Starlink: baza de clienți crește, urmează conectarea directă a telefoanelor Numărul clienților Starlink a crescut de la 10,3 milioane la 12 milioane în trimestrul doi. SpaceX intenționează să folosească noi sateliți pentru a conecta smartphone-urile direct la rețeaua Starlink, o mișcare care ar putea aduce compania în competiție cu operatorii tradiționali de telecomunicații. Directorul general Elon Musk a afirmat că SpaceX ar urma să genereze venituri anuale de 1.000 miliarde de dolari (aprox. 4.600 miliarde lei) până în 2030, cu un an mai devreme decât estimarea inițială. [...]
Palantir a raportat venituri trimestriale de 1,94 miliarde de dolari și și-a ridicat estimările anuale , iar reacția pieței a fost imediată, cu acțiunile urcând cu peste 14% în tranzacțiile after-hours, potrivit Al Jazeera . Rezultatele vin în pofida criticilor tot mai puternice privind legăturile companiei cu guvernele SUA și Israel și rolul său în tehnologia militară și în utilizarea inteligenței artificiale în război. Palantir Technologies a raportat pentru trimestrul al doilea venituri de 1,94 miliarde de dolari (aprox. 8,9 miliarde lei), în creștere cu 93% față de aceeași perioadă a anului trecut. Compania a majorat și prognoza de venituri pentru întregul an la un interval de 8,15–8,158 miliarde de dolari (aprox. 37,5–37,6 miliarde lei), de la 7,65–7,662 miliarde de dolari anterior. Palantir pune avansul pe seama cererii puternice atât din partea clienților comerciali, cât și a agențiilor guvernamentale. Motorul creșterii: SUA, comercial și guvernamental Directorul general Alex Karp a descris trimestrul drept „din altă lume”, indicând o creștere de 149% de la an la an a veniturilor comerciale din SUA și o creștere totală de 93%. Într-o scrisoare către acționari, Karp a susținut că afacerea companiei „se compune la o rată și o scară” nemaiîntâlnite până acum și a invocat „cererea pentru suveranitatea AI” (controlul și operarea capabilităților de inteligență artificială în jurisdicții și infrastructuri proprii). Pe segmentul guvernamental din SUA, veniturile au urcat cu 90% la 809 milioane de dolari (aprox. 3,7 miliarde lei). Palantir are contracte de ordinul miliardelor de dolari cu agenții guvernamentale americane, inclusiv cu armata SUA. Controversele nu au încetinit businessul În paralel cu accelerarea veniturilor, compania se confruntă cu opoziție tot mai vizibilă legată de rolul său în represiunea imigrației sub administrația președintelui Donald Trump, criticii susținând că aceasta a dus la deportări ilegale și ucideri. Al Jazeera notează și extinderea activităților Palantir în Israel: compania și-a deschis primul birou acolo în 2015, iar după ceea ce Palantir a numit un „parteneriat strategic” în ianuarie 2024, și-ar fi extins semnificativ operațiunile de sprijin pentru campania militară a Israelului în Gaza și pentru operațiuni în Cisiordania ocupată. Potrivit Open Intel, o platformă care urmărește implicarea companiilor în războiul din Gaza, Palantir ar fi recrutat foști membri ai Unității 8200 (divizie de informații cibernetice), iar software-ul său ar integra comunicații interceptate, imagini satelitare și alte seturi de date pentru generarea listelor de ținte militare. Publicația menționează că Palantir UK a reiterat anterior, într-o declarație pentru Al Jazeera, sprijinul companiei pentru Israel. Contracte mari în Marea Britanie și întrebări despre date sensibile Compania a obținut și contracte importante cu guvernul Regatului Unit. În ianuarie, Ministerul Apărării a acordat Palantir un contract de 323 milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei), echivalent cu 240 milioane de lire sterline, iar un contract separat cu NHS de 444 milioane de dolari (aprox. 2,0 miliarde lei), echivalent cu 330 milioane de lire, atribuit în noiembrie 2023, a atras critici privind gestionarea datelor medicale sensibile și redactarea extensivă a documentelor contractuale. Pe zona de viziune și poziționare, Palantir este criticată și pentru susținerea dezvoltării capabilităților militare avansate bazate pe inteligență artificială, idee promovată într-o carte recentă co-autorată de Alex Karp și Nicholas W Zamiska (responsabil de afaceri corporative), pe care criticii au descris-o drept o formă de „tehno-fascism”. Al Jazeera precizează că a contactat Palantir pentru un punct de vedere, însă nu menționează un răspuns în materialul citat. [...]
