Știri
Știri din categoria Curs BNR

Deprecierea leului până la 5,145 lei/euro readuce riscul valutar în prim-plan pentru companii, într-un context în care tensiunile politice se traduc rapid în presiune pe piața financiară, potrivit Economedia.
Moneda națională s-a depreciat cu până la 0,8% față de euro, iar cursul a urcat intraday (în timpul aceleiași zile de tranzacționare) la aproximativ 5,145 lei pentru un euro, conform datelor Bloomberg citate de publicație. Mișcarea este descrisă drept cea mai abruptă scădere intraday din ultimele luni și cel mai slab nivel al leului din ultimul an.
Deprecierea este pusă pe seama escaladării tensiunilor politice, după retragerea sprijinului PSD pentru Ilie Bolojan, demisia miniștrilor social-democrați din Executiv și depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului. În acest context, investitorii au devenit mai precauți, iar presiunea s-a văzut direct în curs.
Pentru prima dată în 2026, cursul oficial al euro a trecut de 5,1 lei. Un nivel comparabil a mai fost consemnat în mai 2025, după victoria lui George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale, când euro a urcat la un maxim istoric de 5,122 lei.
Publicația notează că miercuri, 29 aprilie, leul a trecut de 5,1 lei/euro pe piața interbancară pentru prima dată în ultimul an, în aceeași zi în care moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR era citită în Parlament, ultimul pas procedural înaintea votului programat pe 5 mai.
Un euro mai scump se transmite rapid în costuri pentru companiile cu plăți în valută (importuri, chirii, servicii, credite), iar volatilitatea ridicată complică bugetarea și acoperirea riscului valutar. În același timp, mișcarea semnalează o sensibilitate crescută a pieței la evoluțiile politice, cu potențial de a menține presiunea pe leu dacă incertitudinea persistă.
Recomandate

Leul atinge un minim istoric în fața euro, potrivit cursului anunțat de BNR , iar datele publicate joi, 30 aprilie 2026, indică o depreciere accelerată a monedei naționale pe fondul crizei politice. Conform Băncii Naționale a României , euro a fost cotat la 5,1417 lei, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată la cursul oficial, în creștere semnificativă față de 5,1004 lei în ziua precedentă și 5,0927 lei la începutul săptămânii. Evoluția confirmă presiunile puternice din piață, generate de instabilitatea politică și de scăderea încrederii investitorilor. Pe piața interbancară, fluctuațiile au fost și mai vizibile: euro a urcat temporar până la 5,145 lei, înainte de o ușoară corecție spre 5,135 lei. Tendința generală rămâne însă de slăbire a leului, care pierde teren în fața principalelor valute internaționale. Evoluția principalelor valute Valută Curs actual (lei) Variație zilnică Curs anterior (lei) Diferență Euro 5,1417 +0,0413 5,1004 +0,0067 Dolarul SUA 4,3965 +0,0370 4,3595 +0,0054 Francul elvețian 5,5821 +0,0640 5,5181 +0,0019 Lira sterlină 5,9370 +0,0501 5,8869 +0,0118 Deprecierea este generalizată. Dolarul s-a apropiat de pragul de 4,4 lei, depășindu-l temporar în tranzacțiile din cursul zilei, în timp ce francul elvețian și lira sterlină au înregistrat, la rândul lor, creșteri consistente. Un prag similar, de peste 5,1 lei pentru un euro, a mai fost atins în mai 2025, într-un context politic tensionat. Totuși, nivelul actual depășește orice record anterior la cursul oficial, ceea ce ridică semne de întrebare privind evoluția inflației și impactul asupra costurilor pentru populație și companii. În absența unei stabilizări rapide a situației politice, presiunile asupra monedei naționale ar putea continua, iar piața valutară rămâne sensibilă la evoluțiile interne. [...]

Leul s-a depreciat pe piața interbancară , iar cursul a ajuns să testeze pragul de 5,2 lei pentru un euro , într-o mișcare care poate alimenta rapid presiuni în economie prin scumpirea importurilor și prin costuri mai mari pentru companiile și populația cu plăți în valută, potrivit Profit . Banca Națională a României (BNR) descrie contextul drept „o zi agitată”, pe fondul unei „perioade de incertitudine”, dar transmite că situația „se va mai calma”, conform informațiilor prezentate de publicație. De ce contează pragul de 5,2 lei/euro Testarea acestui nivel pe interbancar este relevantă pentru că mișcările de curs se pot transmite în costurile din economie, în special acolo unde există expunere directă la euro. În practică, un leu mai slab tinde să însemne: prețuri mai mari la bunuri și servicii cu componentă de import; rate și costuri mai ridicate pentru debitorii cu obligații în valută; presiune pe bugetele firmelor care plătesc materii prime, echipamente sau chirii în euro. Ce indică mesajul BNR Mesajul BNR sugerează că volatilitatea este legată de incertitudinea din piață, iar banca centrală se așteaptă la o temperare a mișcărilor. Materialul citat nu detaliază însă cauzele exacte ale episodului de depreciere sau măsuri concrete care ar urma să fie luate, astfel că amploarea și durata corecției rămân, deocamdată, incerte. [...]

Presiunea pe leu se vede în piața interbancară, deși cursul BNR rămâne „ancorat”. În ultima săptămână, tensiunile politice au împins investitorii și băncile către o cerere mai mare de euro, iar cotațiile din piață reflectă deja acest lucru, potrivit unor surse din piața financiară consultate de Economedia . Datele publicate de Banca Națională a României indică însă o volatilitate foarte mică a cursului oficial. În aprilie, euro a evoluat într-un interval de 5,0988 – 5,0924 lei, adică o amplitudine de circa 0,0064 lei (aprox. 0,12%), pe care publicația o descrie drept „extrem de mică” pentru un context de criză politică. Două piețe, două semnale: curs oficial stabil, interbancar tensionat În piața interbancară, imaginea este diferită. Analiza Economedia arată indicii de presiune de depreciere: cotațiile de cumpărare (bid) pentru euro au scăzut de la aproximativ 5,049–5,050 lei/euro la începutul lunii aprilie la 5,032–5,040 lei/euro la 24 aprilie, ceea ce înseamnă că băncile oferă mai puțini lei pentru un euro. În același timp, cotațiile de vânzare (ask) rămân ridicate și urcă punctual, frecvent în zona 5,150–5,160 lei/euro, cu vârfuri de 5,153–5,155 lei/euro. În termeni practici, asta înseamnă un euro „mai scump” la vânzare și o primă de risc cerută de piață, pe fondul incertitudinii. Publicația descrie și un tipar intraday repetitiv: dimineața cotațiile sunt mai „strânse” (în jur de 5,045/5,145 lei/euro), iar după-amiaza bid-ul scade și ask-ul urcă. Interpretarea este că apar tentative repetate de slăbire a leului pe parcursul zilei, temperate însă de un contrabalans în piață. Intervenție BNR: posibilă, dar neconfirmată Sursele Economedia „nu confirmă, dar nici nu infirmă” o intervenție a BNR pentru susținerea leului. În mod tradițional, banca centrală poate interveni discret pentru a limita volatilitatea, inclusiv prin vânzări de valută din rezerve sau operațiuni de lichiditate, fără comunicare în timp real. Ca precedent, Economedia amintește că în martie BNR ar fi cheltuit echivalentul a peste 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) pentru a proteja leul de turbulențele globale generate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Bloomberg . Ce spune Consiliul BNR: riscurile pe curs rămân ridicate În minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie 2026 (anterioară escaladării crizei politice), membrii Consiliului BNR au arătat că riscurile la adresa cursului de schimb rămân ridicate. Ei au invocat atât creșterea volatilității internaționale și aversiunea globală față de risc, cât și „deficitele gemene” încă mari. „Din această perspectivă, a fost reiterată importanța implementării consecvente a măsurilor fiscal-bugetare deja adoptate și a celor probabil aprobate în viitor (...) cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanțare a economiei”, au arătat reprezentanții BNR. În esență, semnalul din piața interbancară este că tensiunile politice se traduc într-o cerere mai mare de valută și spread-uri mai largi (diferențe mai mari între bid și ask), chiar dacă în statisticile zilnice ale cursului oficial mișcarea rămâne, deocamdată, foarte limitată. [...]

Leul rămâne stabil la cursul BNR din 6 februarie 2026, într-o zi marcată de turbulențe severe pe bursele internaționale și în piața cripto, unde Bitcoin a coborât sub 63.000 de dolari , iar acțiunile din sectorul software au pierdut aproape 1 trilion de dolari în doar câteva zile. Cursul oficial publicat de Banca Națională a României indică ușoare scăderi pentru principalele valute internaționale, fără dezechilibre semnificative. Stabilitatea leului este susținută și de o volatilitate redusă în ultimele 30 de zile pentru majoritatea monedelor analizate. Iată valorile relevante: Monedă Curs 06.02.2026 Variație Minim (30 zile) Maxim (30 zile) Medie EUR 5,0923 lei -0,04% 5,0871 5,0961 5,0929 USD 4,3190 lei -0,04% 4,2490 4,3816 4,3311 GBP 5,8630 lei -0,17% 5,8358 5,9129 5,8717 CHF 5,5529 lei -0,06% 5,4532 5,5598 5,5076 HUF 0,0135 lei +0,18% 0,0132 0,0135 0,0133 PLN 1,2080 lei -0,03% 1,2045 1,2127 1,2086 TRY 0,0990 lei 0,00% 0,0978 0,1013 0,0999 XAU 676,6689 lei -0,23% 620,6214 755,1450 673,1594 Deși piața valutară locală este echilibrată, pe plan global situația e mult mai tensionată. Bitcoin a suferit o scădere bruscă, coborând sub 63.000 de dolari – cel mai mic nivel din ultimele 14 luni. În doar o zi, au fost lichidate poziții în valoare de peste 1,45 miliarde de dolari. Mișcările au fost amplificate de retrageri instituționale și de lipsa unei reglementări ferme, lăsând piața în derivă. Sectorul tehnologic nu stă mai bine. Indicele S&P 500 pentru software și servicii a pierdut aproape 13% în șase zile , ceea ce a dus la o evaporare de aproape 1 trilion de dolari din valoarea companiilor. Factorul declanșator pare a fi frica tot mai vizibilă privind impactul negativ al inteligenței artificiale asupra modelului tradițional de afaceri din software. Departe de entuziasmul din anii anteriori, AI devine acum un motiv de panică pentru unii investitori. Totuși, în ultimele ore a apărut un semnal de redresare timidă în piața cripto. JPMorgan a publicat o analiză în care estimează că prețul Bitcoin ar putea urca, pe termen lung, până la 266.000 de dolari . Banca americană argumentează că Bitcoin ar putea deveni un activ de refugiu mai competitiv decât aurul, o opinie curajoasă în acest context volatil, dar care oferă un punct de sprijin psihologic pentru piață. În fundal, se profilează o transformare de proporții: până în 2030, circa 13.000 de miliarde de dolari ar putea fi convertite în forme digitale de bani . Impactul acestui proces va redefini rolul băncilor centrale, mecanismele de creditare și chiar ideea de monedă suverană. România pare, pentru moment, izolată de aceste dinamici, dar realitatea globală se apropie rapid. Astăzi, leul oferă o doză rară de stabilitate într-o lume financiară marcată de incertitudine. Dar această liniște s-ar putea dovedi doar temporară. [...]

Cursul euro rămâne stabil la 5,0894 lei în 16 ianuarie 2026 , însă piața valutară se confruntă cu o volatilitate crescută pe fondul tensiunilor politice interne și externe. Leul a arătat semne de slăbiciune în raport cu alte valute, iar dolarul american a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 4,3816 lei , ceea ce marchează o apreciere de 1,16% față de ziua precedentă. Această apreciere a dolarului este susținută de o combinație de factori, printre care se numără declarațiile recente ale administrației americane despre stabilizarea economiei globale, dar și creșterea prețului petrolului , care a sporit apetitul pentru active considerate mai sigure. În același timp, instabilitatea regională și amenințările lansate de Rusia privind posibilitatea unui atac nuclear în Europa contribuie la menținerea unui climat de nesiguranță, reflectat în mișcările cursurilor valutare. Moneda unică europeană a rămas aproape nemișcată, pierzând doar 0,051%, iar această stagnare este pusă de analiști în legătură cu incertitudinile politice din România , inclusiv cu amânarea deciziei Curții Constituționale privind reforma pensiilor speciale. Investitorii se arată tot mai prudenți în a-și menține expunerea pe leu, mai ales în contextul în care inflația ridicată, estimată la 9,7% în 2025, a erodat randamentele depozitelor în lei , lăsând câștiguri reale negative. În schimb, francul elvețian a ajuns la 5,4663 lei (+0,02%), lira sterlină la 5,8745 lei (+0,10%), iar zlotul polonez a urcat la 1,2059 lei (+0,15%). Aurul, indicator al refugierii investitorilor în active de protecție , a crescut spectaculos cu 0,99%, ajungând la 648,80 lei gramul. Evoluții semnificative – 16 ianuarie 2026: Monedă Curs (RON) Variație (%) Euro (EUR) 5,0894 +0,01% Dolar SUA (USD) 4,3816 +0,17% Liră sterlină (GBP) 5,8745 +0,10% Franc elvețian (CHF) 5,4663 +0,02% Aur (XAU) 648,8063 +0,99% Zlot polonez (PLN) 1,2059 +0,15% Forint maghiar (HUF) 0,0132 +0,12% Perspective: Pe termen scurt, piețele vor rămâne sensibile la orice evoluții geopolitice și decizii interne majore , în special cele privind stabilitatea fiscal-bugetară. Banca Națională ar putea fi nevoită să intervină, dacă presiunea pe leu va continua. În același timp, investitorii ar trebui să urmărească nu doar cursul de schimb, ci și contextul mai larg – de la prețurile energiei, până la evoluțiile din SUA și deciziile de politică monetară ale FED și BCE. [...]

Leul rămâne stabil în fața principalelor valute pe 12 ianuarie 2026 , înregistrând ușoare variații pozitive față de euro și francul elvețian, în timp ce dolarul american scade. Euro a fost cotat la 5,0896 lei, în creștere cu 0,0009 lei față de cotația anterioară, confirmând tendința de stabilizare observată în ultimele săptămâni. Cursul este susținut de o ameliorare a indicatorilor macroeconomici interni, precum deficitul bugetar și balanța comercială , corelate cu un control mai eficient al crizei energetice. În schimb, dolarul american a pierdut teren , ajungând la 4,3564 lei (-0,0138 lei), pe fondul tensiunilor geopolitice, în special din Ucraina , care afectează încrederea în piețele internaționale. Lira sterlină a crescut ușor, până la 5,8643 lei (+0,0065 lei), iar francul elvețian s-a întărit marginal, până la 5,4650 lei (+0,0006 lei). Cea mai spectaculoasă creștere este înregistrată de gramul de aur , care a urcat cu 2,46%, până la un nou maxim istoric de 643,3615 lei. Această evoluție reflectă apetitul crescut al investitorilor pentru active de refugiu, stimulat nu doar de incertitudinile economice globale și tensiunile din Ucraina, ci și de protestele masive din Iran , unde tulburările sociale și represiunile autorităților au generat temeri privind extinderea instabilității în Orientul Mijlociu. Piața reacționează astfel la acumularea simultană de riscuri geopolitice, căutând siguranță în metale prețioase. Principalele cursuri valutare BNR din 12 ianuarie 2026: Monedă Curs BNR (lei) Variație față de ziua anterioară Euro (EUR) 5,0896 +0,0009 (+0,02%) Dolar SUA (USD) 4,3564 -0,0138 (-0,32%) Liră sterlină (GBP) 5,8643 +0,0065 (+0,11%) Franc elvețian (CHF) 5,4650 +0,0006 (+0,01%) Aur (XAU) 643,3615 +15,4690 (+2,46%) Zlot polonez (PLN) 1,2088 +0,0007 (+0,06%) Forint maghiar (HUF) 0,0132 -0,0000 (-0,21%) Liră turcească (TRY) 0,1009 -0,0003 (-0,30%) Context economic: Analiștii pun ușoara apreciere a leului în contextul unui echilibru relativ recent câștigat de România între deficitul bugetar și cel comercial , susținut de măsuri guvernamentale privind gestionarea cererii energetice. Ministerul Energiei a anunțat recent că aprovizionarea cu gaze rămâne stabilă, în ciuda vremii severe. În același timp, perspectivele pieței interne sunt sprijinite de un început de an bun pentru turism, în special în București, unde rata de ocupare hotelieră este în creștere , ceea ce ar putea impulsiona consumul. Pe plan internațional, presiunea asupra dolarului vine și din nesiguranța provocată de tensiunile geopolitice , în special atacurile recente ale Rusiei asupra Kievului, dar și din incertitudinile legate de negocierile comerciale UE-Mercosur, care pot modifica reglementările de schimb. În plus, evenimentele din Iran influențează percepția de risc global: protestele declanșate la începutul lunii ianuarie, în urma unei serii de arestări și întreruperi de servicii, au atras reacții internaționale și au intensificat volatilitatea piețelor energetice și valutare. În concluzie, leul rămâne într-o zonă de echilibru , susținut de factori interni pozitivi, însă evoluțiile externe pot oricând înclina balanța. Investitorii și consumatorii trebuie să rămână atenți la modificările din mediul geopolitic și economic internațional, mai ales în ceea ce privește energia, comerțul și stabilitatea regională. [...]