Știri
Știri din categoria Rezultate financiare

Profitul net al Grupului BCR a scăzut cu aproape 19% în T1 2026, la 602 milioane lei, pe fondul unei combinații de costuri operaționale în creștere și costuri de risc mai ridicate, într-un context macroeconomic mai incert, potrivit Economica, care citează date transmise de Agerpres.
Rezultatul operațional a ajuns la 1,044 miliarde lei (205 milioane euro) în primul trimestru din 2026, ușor sub nivelul din perioada similară a anului trecut. Evoluția este pusă pe seama faptului că cheltuielile au avansat mai repede decât veniturile, pe fondul investițiilor strategice și al presiunilor inflaționiste.
Venitul net din dobânzi a scăzut cu 1,4% față de T1 2025, la 1,174 miliarde lei (230 milioane euro), în condițiile presiunii asupra marjelor într-o piață descrisă ca fiind puternic competitivă.
În schimb, veniturile nete din comisioane au crescut cu 6,8% an pe an, la 305 milioane lei (60 milioane euro), susținute de activitate tranzacțională mai intensă, creșterea creditării și comisioane mai mari din asigurări și produse de investiții. Rezultatul net din tranzacționare și instrumente financiare evaluate la valoare justă a urcat cu 4,1%, la 125 milioane lei (25 milioane euro).
Per total, veniturile operaționale au crescut marginal, cu 0,3%, până la 1,609 miliarde lei (316 milioane euro), pe fondul contribuției mai mari din comisioane și tranzacționare.
Cheltuielile administrative generale au crescut cu 4,3% față de T1 2025, la 564 milioane lei (111 milioane euro), pe fondul inflației și al majorării TVA, dar și al continuării investițiilor în inițiative strategice, parțial compensate de măsuri de optimizare. Rata cost-venit s-a menținut la 35,1% în T1 2026.
Pe partea de risc, rezultatul net din deprecierea instrumentelor financiare s-a ridicat la 182 milioane lei (36 milioane euro). Alocările au fost distribuite relativ uniform între segmentele retail și corporate și au reflectat inclusiv formarea de credite neperformante (NPL) în contextul macroeconomic „incert”.
Rata NPL la nivelul Grupului BCR (metodologia Erste Group) a crescut la 3% în martie 2026, iar rata de acoperire cu provizioane a NPL a fost de 129%.
Creditele și avansurile nete acordate clienților au scăzut cu 2,3% față de 31 decembrie 2025, la 71,268 miliarde lei (13,977 miliarde euro) la 31 martie 2026. Scăderea a fost influențată de ajungerea la maturitate a unui credit pe termen scurt de valoare mare, anterior încadrat la „Alte segmente”, în condițiile în care atât retailul, cât și corporate au avut creșteri.
Depozitele de la clienți au crescut cu 1,8% față de finalul lui 2025, la 94,802 miliarde lei (18,592 miliarde euro), pe fondul creșterii depozitelor corporate.
În comunicatul citat, CEO-ul BCR, Sergiu Manea, a legat evoluțiile din trimestru de tensiunile geopolitice, presiunile inflaționiste și perturbări în distribuția globală de petrol și gaze, cu efecte în creșterea costurilor de risc și temperarea apetitului investițional și a consumului:
„Ne aflăm într-un moment de inflexiune economică (...). Impactul direct se vede în creşterea costurilor de risc, dar şi în scăderea apetitului investiţional şi a consumului, care sunt influenţate şi de volatilitatea fiscală şi politică locală.”
BCR operează prin 20 de centre de afaceri și 18 birouri mobile pentru companii și 290 de unități retail; 73% dintre acestea sunt unități în care operațiunile cu numerar se fac doar la echipamente (cashless).
Recomandate

Primele cinci bănci din România au cumulat un profit net de circa 3,1 miliarde de lei în T1 2026 , pe fondul unei profitabilități (ROA – rentabilitatea activelor) peste media europeană, susținută în principal de marja mare de dobândă, potrivit Economica . Miza economică: diferența ridicată dintre dobânzile plătite la depozite și cele încasate din credite continuă să alimenteze câștigurile sectorului. Ce arată topul profiturilor la trei luni În clasamentul pe primele trei luni din 2026, lider rămâne Banca Transilvania , urmată de BCR, apoi de UniCredit (fără un profit în lei comunicat separat pentru sucursala locală), Raiffeisen Bank și BRD. Banca Transilvania : profit net de 1,14 miliarde lei la nivel de grup (și 950,2 milioane lei la nivel individual). Publicația notează creșteri de peste 30% la nivel de grup și peste 25% la nivel individual. BCR : profit net de 602 milioane lei (echivalentul a 118 milioane euro , aprox. 590 milioane lei ). Rezultatul este în scădere cu 18,9% față de 742 milioane lei în T1 2025. UniCredit : banca nu a comunicat separat profitul în lei pentru România; la nivel de grup, profitul net a urcat cu circa 16% , până la 3,2 miliarde euro (aprox. 16 miliarde lei ), iar grupul a raportat pentru România credite de 13,3 miliarde euro (aprox. 66,5 miliarde lei ) și depozite de 15 miliarde euro (aprox. 75 miliarde lei ). Raiffeisen Bank : profit net de 367 milioane lei . BRD – Groupe Société Générale : profit net de aproximativ 300 milioane lei , la un nivel similar cu trimestrul anterior. De ce contează: marja de dobândă rămâne motorul profitabilității Economica indică drept „principal avantaj competitiv” al băncilor locale marja de dobândă ridicată – adică ecartul dintre dobânzile mici oferite la depozite și dobânzile mai mari percepute la credite. În acest context, publicația arată că ROA-ul băncilor românești depășește de două până la trei ori media europeană , semnalând o profitabilitate structural mai mare decât în alte piețe din UE. Context operațional: consolidare și poziționări în piață În zona de structură a pieței, articolul menționează că Raiffeisen Bank ar urma să crească după integrarea Garanti Bank , achiziție realizată în februarie. În cazul UniCredit, sunt evidențiate dinamica soldului de credite și depozite din România și comparația cu CEC Bank, pe baza ultimelor rezultate comunicate pentru 2025. Notă: pentru UniCredit, datele de profit prezentate sunt la nivel de grup internațional, deoarece banca nu a comunicat separat valoarea în lei pentru sucursala locală, conform sursei. [...]

Wizz Air își păstrează poziția dominantă în România, dar marja de profit s-a prăbușit , după ce operatorul low-cost a încheiat anul financiar la final de martie 2026 cu venituri record, însă cu un profit net aproape de zero, pe fondul creșterii costurilor și al presiunilor pe prețul combustibilului, potrivit Economica . Compania a raportat venituri de 5,69 miliarde de euro (aprox. 28,5 miliarde lei), în creștere cu 8% față de anul financiar anterior. EBITDA a urcat ușor, la un nivel record de 1,318 miliarde de euro (aprox. 6,6 miliarde lei), însă profitul net a fost de doar 1,3 milioane de euro (aprox. 6,5 milioane lei), de la 213,9 milioane de euro în exercițiul precedent. Costurile au „mâncat” profitul, iar tarifele sunt sub presiune Scăderea profitului net este pusă pe seama creșterii costurilor operaționale și a presiunilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la kerosen. Profitul operațional a coborât la 139,7 milioane de euro (aprox. 698 milioane lei), de la 167,5 milioane de euro. Un semnal relevant pentru piața low-cost este evoluția veniturilor per ASK (RASK – venit pe loc-kilometru oferit, un indicator al randamentului comercial): acestea s-au stabilizat la 4,31 eurocenți, ușor sub nivelul din anul financiar anterior (4,33 eurocenți), ceea ce indică presiune pe tarife într-un context de cerere volatilă. În declarația citată de publicație, CEO-ul Wizz Air, József Váradi , leagă deteriorarea din a doua jumătate a anului fiscal de sezonalitate și de reorganizarea capacității, menționând și impactul costurilor cu combustibilul din martie, după izbucnirea conflictului „din regiunea Golfului”. „Am reușit să obținem o performanță pozitivă a profitului net pentru anul respectiv, în ciuda presiunilor anticipate asupra veniturilor și costurilor combustibililor din martie, cauzate de izbucnirea conflictului din regiunea Golfului.” România rămâne cea mai mare piață, cu aproape jumătate din cota totală Pentru piața locală, miza este dependența ridicată de operator: România este „cea mai mare piață” pentru Wizz Air, cu 207 rute operate la 31 martie 2026. Compania are o cotă de piață de 49% în România (față de 50% în anul financiar anterior) și 71% pe segmentul low-cost (față de 75% anterior). La nivel de trafic și utilizare a flotei, Wizz Air a raportat: 69,7 pasageri transportați, în creștere cu 10%; grad de ocupare al aeronavelor de 90,7%; creștere anuală a capacității estimată la 10–12%. Presiuni operaționale: avioane la sol și costuri în urcare Pe partea de costuri, compania indică majorări consistente în mai multe linii: costul cu echipajele: +16%, la 656 milioane de euro (aprox. 3,3 miliarde lei); întreținere, materiale și reparații: +40,1%, la 462,8 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei); cheltuieli operaționale totale: +8,9%, la 5,55 miliarde de euro (aprox. 27,8 miliarde lei); taxe de aeroport, handling și rute: +13%, la 1,52 miliarde de euro (aprox. 7,6 miliarde lei). Compania a plătit compensații către pasageri de 136,7 milioane de euro (aprox. 684 milioane lei), în scădere cu 17%. În plus, Wizz Air avea „peste 260 de aeronave”, iar aproape 75% din flotă era compusă din avioane „neo”. Totodată, 30 de avioane erau la sol din cauza problemelor la motoarele GTF (Geared Turbofan – tip de motor), același nivel ca la 30 iunie 2025. Până la final de martie 2027, compania estimează că va ajunge la 15–20 de avioane la sol. În acest context, rezultatele arată o combinație incomodă pentru o piață precum România, unde Wizz Air are o pondere foarte mare: compania crește și domină, dar profitabilitatea este vulnerabilă la costuri, combustibil și constrângeri operaționale. [...]

Promateris și-a majorat de peste patru ori profitul net în T1 2026 , pe fondul creșterii vânzărilor și al unei structuri de costuri mai favorabile, într-un moment în care exporturile – în special către vestul Europei – au ajuns să conteze decisiv în modelul de business, potrivit Profit . Compania (simbol bursier PPL) a raportat în primul trimestru venituri din vânzări de 32,93 milioane lei, în creștere cu 28,29% față de 28,29 milioane lei în perioada similară din 2025. În același interval, rezultatul net a urcat la 1,54 milioane lei, de peste patru ori mai mare decât cel de aproape 354.000 lei din T1 2025. Pe întreg anul 2025, profitul net a fost de 1,79 milioane lei. Ce a împins rezultatul: vânzări mai mari, presiune mai mică pe costurile cu personalul Pe partea de cheltuieli, Promateris a consemnat o creștere a costurilor cu materiile prime de 10,02%, la 16,14 milioane lei (de la 14,67 milioane lei), în timp ce cheltuielile cu personalul s-au redus cu 4,50%, la 4,24 milioane lei (de la 4,44 milioane lei). Combinația dintre avansul vânzărilor și dinamica acestor costuri a susținut saltul profitabilității în trimestru. În raportarea trimestrială, compania indică și extinderea portofoliului de clienți, atât în România, cât și în Europa, în contextul poziționării pe piața ambalajelor sustenabile. Exporturile au trecut de 60% din vânzări, după finalizarea investițiilor din 2025 Un element central pentru 2026 este ponderea exporturilor, care „reprezintă în prezent peste 60% din vânzări”, cu accent pe piețele din vestul Europei. Emitentul leagă această evoluție de finalizarea, în T4 2025, a investițiilor aferente etapei curente de dezvoltare și afirmă că acestea „susțin premisele unei evoluții favorabile pe parcursul anului 2026, în linie cu bugetul aprobat de acționari”. Directorul general Tudor Georgescu descrie direcția strategică astfel: „Avem planul de a transforma Promateris din lider regional în lider european.” Bilanț: active ușor în scădere, datorii în coborâre La 31 martie, activele totale erau de 199,90 milioane lei, în scădere cu 0,21% față de 200,32 milioane lei la finalul anului trecut. Datoriile totale au coborât cu 1,08%, la 99,60 milioane lei, de la 100,69 milioane lei. Context de acționariat și tranzacționare la BVB Promateris (fosta Prodplast) este controlată de persoane și vehicule financiare ale familiei Florin Pogonaru, însă cu o „diluare semnificativă” după intrarea în acționariat a Pavăl Holding – vehiculul de investiții al fondatorilor Dedeman, Dragoș și Adrian Pavăl – care a cumpărat în 2022 un pachet de 24,03% din capital. Pachetul a permis noului acționar să o aducă în board pe Karina Pavăl, fiica lui Dragoș Pavăl. La Bursa de Valori București , acțiunile companiei se tranzacționează pe volume foarte mici, iar la ultimul preț de închidere menționat, de 7,5000 lei/acțiune, capitalizarea bursieră este de 215,23 milioane lei (40,98 milioane euro). [...]

Comanda Google de peste 3 milioane de cipuri TPU la Intel pentru 2028 ar putea redesena lanțul de aprovizionare pentru AI și ar întări ambițiile Intel de a deveni o alternativă la TSMC, potrivit HotNews . Informația vine în contextul în care Alphabet raportează rezultate financiare solide: pentru anul fiscal 2025, compania a avut o marjă de profit de 37,92% și un profit net de 132,17 miliarde de dolari (aprox. 608 miliarde lei). În plus, analiștii citați de Yahoo Finance anticipează o creștere de 16,70% a acțiunilor. De ce contează comanda către Intel Pe 8 iunie 2026, Reuters a relatat, citând publicația The Information, că Google (parte a Alphabet) a plasat o comandă către Intel pentru fabricarea a peste 3.000.000 de unități de procesare tensor în 2028. Dacă se materializează, comanda ar consolida activitatea Intel de producție de cipuri „la comandă” (foundry), într-un moment în care compania încearcă să concureze cu TSMC, iar limitările de capacitate ale producătorului taiwanez îi împing pe unii proiectanți de cipuri pentru inteligență artificială să caute alternative. Analistul Gil Luria (D.A. Davidson) a comentat că Google și Nvidia ar fi motivate să susțină Intel, pe fondul eforturilor administrației de la Washington de a promova producția în SUA. Legătura cu creșterea Google Cloud și investițiile în AI Alphabet a raportat la finalul lunii aprilie venituri totale de 109,9 miliarde de dolari (aprox. 505 miliarde lei), în creștere cu 22% față de anul precedent. Segmentul Google Cloud a urcat cu 63%, până la 20 miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei), iar veniturile operaționale din cloud s-au triplat la 6,6 miliarde de dolari (aprox. 30 miliarde lei). În același timp, portofoliul de comenzi al unității aproape s-a dublat trimestru la trimestru, ajungând la 460 miliarde de dolari (aprox. 2.116 miliarde lei), un indicator al cererii viitoare, potrivit datelor prezentate în material. Ce sunt procesoarele Tensor (TPU) și unde sunt folosite Unitățile de Procesare Tensor (TPU) sunt cipuri specializate pentru accelerarea calculelor din inteligența artificială și învățarea automată, folosite în centrele de date pentru antrenarea modelelor lingvistice mari. HotNews notează că procesoarele Tensor sunt utilizate și în smartphone-urile Google Pixel. Reacția analiștilor După articolul Reuters, pe 9 iunie 2026, analistul John Blackledge (TD Cowen) a ridicat ținta de preț pentru Alphabet de la 450 la 475 de dolari (aprox. 2.070 lei), menținând recomandarea „Cumpără”. TD Cowen și-a majorat estimările pe termen lung pentru Google Cloud, pe baza unei analize privind capacitatea și veniturile din AI în cloud, și se așteaptă ca întreaga capacitate a centrelor de date Google să crească de peste zece ori între 2022 și 2031, cu marje din cloud în creștere constantă. Sursa secundară menționată în material: Yahoo Finance . [...]

Comtim a revenit pe profit record, în pofida pestei porcine și a volatilității prețurilor , după ce a raportat pentru anul trecut afaceri nete de 1,5 miliarde de lei și un câștig net de 260,2 milioane de lei, potrivit unei analize Economica pe baza datelor financiare ale companiei. Comtim România , parte a grupului chinez WH și cel mai mare producător de carne de porc din România, operează cu aproximativ trei milioane de capete în mai multe ferme. Rezultatele raportate sunt cele mai bune din ultimii 20 de ani, conform analizei. Pe partea de venituri, compania a ajuns la afaceri nete de 1,5 miliarde de lei, în creștere cu 6,5% față de anul anterior. Profitul net a urcat la 260,2 milioane de lei, de 2,3 ori mai mare decât cu un an în urmă. Pesta porcină și despăgubirile: impact operațional, dar fără a opri creșterea În același an, Comtim a continuat să fie afectată de pesta porcină africană (PPA) și de prețuri volatile. În piață, prețurile au variat între aproximativ 200 de euro pentru o carcasă de 100 de kilograme la producător și puțin peste 150 de euro, niveluri descrise ca fiind „oarecum în media ultimilor cinci ani”. Compania s-a confruntat cu PPA în două ferme, la Periam și Pădureni, ceea ce a dus la sacrificarea a aproximativ 51.500 de animale. Pentru acestea, Comtim a primit despăgubiri de 34,9 milioane de lei, reprezentând 49% din valoarea totală a despăgubirilor acordate de ANSVSA în 2025, potrivit aceluiași material. Contextul despăgubirilor este detaliat într-un articol anterior din Economica . Context: redresare după pierderile din 2020–2022 Analiza mai arată că, între 2020 și 2022, producătorul a traversat o perioadă dificilă, cu pierderi nete consecutive, care au ajuns până la 72,2 milioane de lei în 2020. Compania s-a redresat în 2024, când a raportat un profit net de 110,3 milioane de lei, înainte de saltul la nivelul record consemnat anul trecut. [...]

UiPath România a revenit pe pierdere în 2025, deși veniturile au continuat să crească ușor, potrivit Ziarul Financiar . Entitatea locală a raportat o pierdere netă de 139 mil. lei (27,6 mil. euro), după un profit de 30,6 mil. lei în 2024, în timp ce cifra de afaceri a urcat cu 3,9%, la 3,4 mld. lei (676,1 mil. euro), conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice . Schimbarea de semn a rezultatului este cu atât mai relevantă cu cât ritmul de creștere al afacerilor s-a temperat constant după 2022. Dacă până atunci compania a avut avansuri de ordinul zecilor și chiar sutelor de procente, în 2023 creșterea a fost de 26%, în 2024 de 15%, iar în 2025 de 3,9%, arată datele citate. Datorii în scădere, personal în creștere Pe partea de bilanț, datoriile entității locale s-au înjumătățit, coborând cu 50,4% la 915,9 mil. lei (181,7 mil. euro), de la 1,85 mld. lei. În același timp, numărul mediu de angajați a crescut la 1.200 în 2025, de la 1.155 în 2024. De ce nu se suprapun cifrele locale cu cele ale grupului Publicația notează că entitatea din România funcționează ca unul dintre centrele de dezvoltare ale grupului, iar rezultatele contabile locale pot diferi de evoluția UiPath la nivel global. La nivel de grup, UiPath (listată la New York sub simbolul PATH) a raportat în primul trimestru al anului fiscal 2027, încheiat la 30 aprilie 2026, primul profit operațional într-un astfel de trimestru din istoria sa, cu venituri în creștere cu 17%, la 418 mil. dolari (aprox. 1,9 mld. lei), și o valoare anualizată a contractelor de abonament (ARR) de 1,9 mld. dolari (aprox. 8,7 mld. lei). Context: de la expansiune accelerată la creștere moderată În România, afacerile UiPath au crescut puternic pe termen lung, de la 264 mil. lei în 2018 la 3,4 mld. lei în 2025, însă cu o decelerare vizibilă în ultimii ani. Compania a avut pierderi mari în perioada de expansiune dinaintea listării (inclusiv 780 mil. lei în 2019 și 360 mil. lei în 2021), a trecut pe profit în 2023 și 2024, iar în 2025 a revenit pe minus. UiPath a fost fondată în 2005 la București (inițial sub numele DeskOver) de Daniel Dines și Marius Tîrcă, a fost redenumită UiPath în 2015 și s-a listat în 2021 la bursa din New York. Ziarul Financiar mai arată că, deși este considerată cea mai valoroasă companie de tehnologie pornită din România, acțiunile sunt cotate cu circa 75% sub prețul de la listarea din 2021, când compania era evaluată la 36 mld. dolari, capitalizarea actuală fiind de circa 6 mld. dolari. [...]