Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Scăderea costurilor de finanțare ale Ungariei, pe fondul țintei de aderare la euro, schimbă raportul de forțe pe piețele de obligațiuni din Europa de Est și poate pune presiune pe România printr-o posibilă rotație a capitalului către Budapesta, potrivit Economedia, care citează o analiză Bloomberg.
Pentru prima dată din 2020, costurile de împrumut ale Ungariei au coborât sub cele ale Poloniei, iar diferența față de obligațiunile Republicii Cehe s-a redus cu două puncte procentuale din martie. Mișcarea indică o schimbare de percepție a investitorilor față de unele dintre cele mai mari economii din regiune, în contextul în care noul prim-ministru, Peter Magyar, își propune să aducă Ungaria „în mainstream-ul european”.
Înainte de alegerile de luna trecută, Ungaria era văzută drept cea mai riscantă țară din grup, pe fondul unei „moșteniri de corupție” și al politicilor imprevizibile sub Viktor Orban. După ce Magyar s-a angajat să îndeplinească criteriile pentru adoptarea euro în următorii patru ani, investitorii au început să susțină noua administrație: investitorii străini au cumpărat obligațiuni maghiare, iar forintul este aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani față de euro.
James Novotny, manager de investiții la Jupiter Asset Management, spune că firma este mai optimistă față de Ungaria decât a fost vreodată.
„Probabil că suntem mai optimiști față de Ungaria decât am fost vreodată.”
Analiza indică o performanță superioară a activelor maghiare după scrutinul din 12 aprilie: un indice al obligațiunilor în monedă locală a adus un randament de 9,6% în dolari, „de departe” cel mai bun dintre piețele emergente în perioada respectivă. În același interval, obligațiunile poloneze, cehe și românești au fost pe pierdere.
La nivel de referință, obligațiunea Ungariei are un randament de 5,55%, cu:
Datele oficiale arată că investitorii străini dețin o sumă record de 8,7 trilioane de forinți (28,3 miliarde de dolari, aprox. 127 miliarde lei) în titluri de datorie maghiare, cu 44% mai mult decât acum un an.
Investitorii mizează pe așa-numita „tranzacție de convergență cu euro” — o temă prin care se pariază că inflația, dobânzile și finanțele publice ale Ungariei se vor alinia în timp cu cele ale zonei euro. În acest cadru, o dezbatere importantă este dacă o Ungarie percepută drept mai „solidă” va atrage investiții în detrimentul Poloniei, României și Cehiei sau dacă va sprijini regiunea în ansamblu.
Nimrod Mevorach (UBS) vede probabilă o rotație, pe măsură ce Ungaria începe să semene cu „piețele europene de înaltă calitate”. În schimb, Marek Raczko (Barclays) minimizează riscul unor ieșiri masive din obligațiunile poloneze și cehe, argumentând că poziționarea redusă a investitorilor străini pe aceste piețe limitează „efectul de substituție”.
Deși tema de investiții a prins tracțiune, analiștii avertizează că drumul către euro poate dura mulți ani, iar obstacolele sunt mari pentru un guvern instalat de puțin timp. Un punct sensibil este deficitul bugetar: acesta este estimat să depășească 5% din PIB în acest an, în timp ce țările din zona euro trebuie să mențină deficitul sub 3%.
Pe piața de acțiuni, Egle Fredriksson (East Capital) vede potențial pentru o creștere de 20%–30% a acțiunilor listate la Budapesta, pe fondul unei economii mai puternice și al legăturilor mai strânse cu UE, subliniind că „călătoria” către euro poate conta mai mult decât obiectivul final.
Recomandate
Leul rămâne „veriga slabă” în regiune, iar asta se vede direct în costul finanțării statului , care se menține în jur de 7% pe an, în timp ce Ungaria coboară randamentele și atrage capital, potrivit Profit . În Europa Centrală și de Est, Ungaria este descrisă drept „noua vedetă a piețelor”, pe fondul intrărilor de capital după alegeri, al așteptărilor privind deblocarea fondurilor europene și al începerii procesului de adoptare a euro. În acest context, randamentele titlurilor în forinți au scăzut sub cele ale titlurilor în lei și sub cele în zloți polonezi, în timp ce leul este singura monedă din regiune care se depreciază „substanțial” față de euro. Ministerul Finanțelor crește împrumuturile, la randamente sub 7% pe tranșe, dar cu piața tot aproape de 7% pe 10 ani Ministerul Finanțelor a plasat la bănci obligațiuni de 920 milioane lei, scadente în aprilie 2028, la o cerere de 1,7 miliarde lei, peste valoarea de prospect (ținta inițială) de 400 milioane lei. Randamentul mediu a fost de 6,38% pe an. Pentru obligațiunile scadente în aprilie 2035, ofertele au fost de 1,38 miliarde lei, față de un prospect de 400 milioane lei. Statul a împrumutat 563 milioane lei, la un randament mediu de 6,96% pe an. Publicația notează că, după vârful de circa 7,3% la începutul lunii mai (în contextul crizei politice), randamentele titlurilor românești pe 10 ani au coborât la 6,85% pe 14 mai, pentru ca în această săptămână să revină pe creștere, la circa 7% pe an. O creștere mai abruptă, de aproximativ 20 de puncte de bază, a fost consemnată pe scadența de 3 ani. Diferența față de Ungaria se adâncește: forintul se întărește, randamentele scad spre 5,5% În Ungaria, randamentele titlurilor în forinți la 10 ani au coborât la aproape 5,5% pe an, deși în mare parte din ultimele luni au fost la niveluri similare celor din România. Totodată, Ungaria plătește acum dobânzi mai mici decât Polonia cu 30–40 de puncte de bază și a redus diferența față de Cehia la 60–70 de puncte de bază (de la 250–300 de puncte de bază anul trecut), potrivit analizei citate. Scăderea randamentelor este interpretată ca un pariu al pieței pe accesul la fonduri europene și pe aderarea la zona euro. Erste avertizează însă că, deși angajamentul este „ferm”, nu au fost întreprinse măsuri oficiale, iar procesul poate dura ani. Cursul: euro scade în regiune, dar urcă față de leu În această săptămână, euro a scăzut cu circa 0,5% față de forint și cu aproximativ 7% de la începutul anului. Față de coroana cehească, euro a coborât ușor (aproape 0,1%) de la începutul săptămânii, iar față de zlotul polonez este în stagnare. În schimb, euro a urcat cu aproape 0,7% față de leu, iar de la începutul anului leul are „de departe” cea mai slabă evoluție regională, cu o depreciere de circa 3%. Erste leagă evoluția și de factorul politic intern și de semnalele băncii centrale: „În România, guvernatorul Isărescu a avertizat că întârzierile prelungite în formarea unui nou guvern ar fi dăunătoare. Banca centrală este pregătită să permită o flexibilitate mai mare a cursului de schimb.” Inflația: BNR a urcat prognoza pentru final de an În același context, BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finele anului, de la 3,9% la 5,5%, pe fondul șocului energetic. Inflația este așteptată să urce până la un vârf de 11% pe an în vară, apoi să coboare spre 6% pe an la începutul toamnei, în principal pe fondul unui efect de bază. Prognoza pentru 2027 a fost menținută la 2,9%. Pentru piață, combinația dintre deprecierea leului și randamentele încă ridicate la titlurile românești păstrează presiunea pe costul de finanțare al statului, în timp ce Ungaria beneficiază de o îmbunătățire rapidă a percepției investitorilor. [...]
Aprecierea rapidă a forintului începe să lovească exportatorii ungari , chiar dacă a adus Ungaria în prim-planul investitorilor prin scăderea costurilor de finanțare și printr-o datorie suverană mai bine cotată; banca centrală a intervenit deja pentru a tempera întărirea monedei, potrivit Ziarul Financiar . Discursurile noului guvern de la Budapesta despre pregătirea economiei pentru înlocuirea forintului cu euro au alimentat optimismul din piețe: randamentele (yieldurile) au coborât, iar pe piața obligațiunilor datoria Ungariei a ajuns, după mulți ani, mai valoroasă decât cea a Poloniei. În paralel, forintul – monedă cunoscută istoric pentru tendința de depreciere – s-a apreciat, ceea ce ajută la ținerea inflației sub control. De ce devine forintul o problemă pentru economie Problema, notează analiza, este viteza și amplitudinea aprecierii. Un număr tot mai mare de companii reclamă că un forint puternic le erodează avantajul de preț pe piețele externe, într-un model economic bazat pe exporturi. Nemulțumirile vin atât din zona companiilor mari – este menționat producătorul de medicamente Gedeon Richter – cât și din rândul IMM-urilor, considerate cele mai vulnerabile. În același timp, un curs mai puternic pune presiune pe profituri într-un context în care cresc așteptările de majorări salariale, iar presiunile inflaționiste ridică costurile de producție. Multinaționalele au, în general, mai multă capacitate de protecție prin rețele globale și structuri de cost în valută, spre deosebire de firmele mici și mijlocii. Ce a alimentat întărirea monedei și ce a făcut banca centrală Forintul a fost susținut și de detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a crescut apetitul pentru risc, dar și de așteptările că noul guvern ar putea relansa economia și ar putea debloca o parte din fondurile europene înghețate anterior de Comisia Europeană. Pe plan intern, noua conducere a băncii centrale, cu Mihály Varga în frunte, s-a concentrat pe stabilitatea cursului de schimb, o schimbare față de politicile ultimilor 15 ani. În plus, dobânda de politică monetară ridicată, de peste 6%, a funcționat ca sprijin pentru monedă. Totuși, banca centrală a semnalat că forintul „a ajuns prea sus” și a acționat pentru a-i frâna ascensiunea: marțea trecută a redus o rată de dobândă tehnică, coborând dobânda reală la forinți cu 50 de puncte de bază, la 5,25%, în timp ce dobânda de referință a rămas la 6,25%. Efectul a fost o depreciere ușoară a forintului. Impact în piața obligațiunilor: Ungaria sub Polonia la costuri de împrumut Pe piața titlurilor de stat, Ungaria a ajuns pentru prima dată după 2020 să se împrumute mai ieftin decât Polonia, iar diferența față de Cehia s-a redus, potrivit Bloomberg, citat de ZF. Obligațiunile ungare pe 10 ani aveau vineri un randament de 5,57%, cu circa 30 de puncte de bază sub nivelul Poloniei și cu 65 de puncte de bază peste Cehia. Pentru comparație, obligațiunile românești erau la un randament de aproape 7%. Interesul investitorilor străini a crescut: aceștia dețineau un nivel record de titluri de datorie maghiare, de 8.700 de miliarde de forinți (28,3 miliarde de dolari, aprox. 127 miliarde lei), cu 44% mai mult decât în urmă cu un an. La ce să se aștepte companiile Potrivit Portfoliu.hu, publicație financiară din Ungaria citată în articol, nu este de așteptat o inversare semnificativă a traiectoriei monedei în viitorul apropiat, iar forintul ar putea rămâne puternic luni sau chiar ani. În acest scenariu, exportatorii ar urma să fie împinși către ajustări structurale – un proces descris ca fiind lung și dificil – care ar necesita flexibilitate și sprijin guvernamental. [...]
Un pariu de circa 409.000 de dolari (aprox. 1,9 milioane lei) pe ieșirea lui Vladimir Putin din funcție până la finalul lui 2026 readuce în prim-plan riscul de tranzacționare pe informații privilegiate în piețele de predicție , după o serie de episoade similare, potrivit Futurism . Miza a fost plasată pe Polymarket de un cont numit „ZnotluvuiSamez”, care are ca imagine de profil steagul Ucrainei. Pariul vizează un contract formulat „Putin out as President of Russia by December 31, 2026?”, iar publicația notează că același cont a făcut și alte pariuri mari legate de războiul ruso-ucrainean. La nivelul agregat al pariurilor utilizatorilor, Polymarket indica în acest moment o „șansă de 11%” ca Putin să nu mai fie președinte până la finalul anului, conform articolului. Totuși, Futurism subliniază că o miză mare nu este o garanție a materializării evenimentului, fie că ar fi vorba de o înlăturare, fie de o retragere voluntară. De ce contează pentru piețe: semnal sau posibil „insider trading” Contextul în care apare pariul este important pentru credibilitatea acestor platforme. Futurism amintește că „insider trading” (tranzacționare pe baza unor informații nepublice) a afectat de mult timp piețe de predicție precum Polymarket și Kalshi , inclusiv pe evenimente tragice sau conflicte, unde persoane cu acces la informații sensibile pot obține un avantaj față de public. Publicația dă ca exemplu un scandal anterior: un cont a pariat corect 20.000 de dolari pe un atac iminent pe teritoriul Venezuelei, iar „la doar câteva ore” după, președintele SUA Donald Trump ar fi autorizat lovitura militară; ulterior, un militar din forțele speciale americane a fost acuzat de Departamentul de Justiție de „fraudă cu mărfuri” și de efectuarea unei tranzacții monetare ilegale, după ce a pariat pe invazia din Venezuela pe Polymarket. În acest nou caz, Futurism precizează că nu există dovezi care să indice o înlăturare iminentă a lui Putin, dar susține că amploarea tranzacționării pe informații privilegiate pe Polymarket face ca pariul „să aibă măcar o anumită credibilitate”. Context politic: războiul continuă, iar retragerea pare improbabilă Articolul plasează pariul și în contextul evoluțiilor recente din război: Moscova ar fi fost lovită de noi atacuri cu drone ucrainene, iar fostul secretar american al apărării Leon Panetta a declarat pentru NewsNation că Putin este „încolțit” și „nu este sigur ce să facă”, adăugând că ar trebui să negocieze o încetare a focului, dar că „știindu-l pe Putin” va continua să reziste, iar Rusia „va plăti prețul”. În același timp, Futurism notează că războiul nu dă semne că se apropie de final și că Putin ar fi exclus viitoare discuții de pace, ceea ce ar face mai puțin probabil un scenariu în care liderul rus „își agață haina în cui” în mijlocul conflictului, după „peste 26 de ani” la conducerea Rusiei, în formularea publicației. [...]
Ritmul accelerat al estimărilor de profit pe Wall Street, alimentat de entuziasmul pentru AI, începe să fie văzut ca un risc de corecție. Potrivit Antena 3 , o parte dintre analiști și investitori se tem că „bula câștigurilor” – adică așteptările tot mai mari privind profiturile viitoare – ar putea fi urmată de o ajustare severă a piețelor, pe măsură ce sezonul raportărilor pentru trimestrul al doilea se apropie. În centrul îngrijorărilor sunt revizuirile rapide în sus ale prognozelor: datele Bloomberg citate în material arată că analiștii estimează acum o creștere de 25% a profiturilor companiilor din S&P 500 în următoarele 12 luni, pe fondul rezilienței economiei americane și al expansiunii tehnologiilor de inteligență artificială. De ce contează: așteptările ridicate lasă puțin spațiu pentru dezamăgiri Publicația notează că unii investitori se tem că realitatea ar putea rămâne sub nivelul așteptărilor, din mai multe motive invocate în articol: creșterea costurilor pentru companiile implicate în dezvoltarea AI; o posibilă temperare a cererii pentru această tehnologie; dificultăți în transformarea investițiilor în profituri. Ben Inker, co-director al diviziei de alocare a activelor din cadrul companiei de investiții GMO, spune că previziunile de profit pentru următorii doi ani cresc într-un ritm „excepțional”, rar întâlnit în afara perioadelor de redresare după crize. În exemplul citat, estimările agregate pentru următoarele 12 luni au urcat cu aproape 20% în doar șase luni, cea mai amplă revizuire ascendentă de acest tip din 2021. „Ceea ce urmează pentru piață este momentul în care investitorii vor realiza că aceste estimări nu se vor materializa.” AI împinge în sus evaluările, mai ales în zona de cipuri și cloud Materialul arată că estimările privind profiturile producătorilor de cipuri și ale marilor companii de tehnologie care operează infrastructuri cloud la scară globală („hyperscalers”) au fost trase în sus de explozia cererii pentru puterea de procesare. Capital Economics avertizează că piețele bursiere, susținute de entuziasmul pentru AI, s-ar putea apropia de un punct în care estimările de profit și ipotezele legate de cheltuielile de capital devin greu de susținut, iar o corecție ar putea declanșa o retragere amplă din acțiuni. Michel Lerner, care conduce platforma de analiză investițională HOLT din cadrul UBS, afirmă că acțiunile din întreg lanțul valoric al AI sunt evaluate ca și cum ar urma să mențină profituri excepțional de ridicate, dar consideră că șansele ca asemenea niveluri să fie păstrate pe termen lung sunt „extrem de reduse”. Context de piață: maxime istorice și multipli ridicați În ultimele 12 luni, S&P 500 a avansat cu 20%, iar Nasdaq Composite cu peste 25%, ambele având în trimestrul încheiat în iunie cea mai bună evoluție trimestrială din ultimii șase ani, pe fondul rezultatelor solide raportate de companii. Potrivit Bloomberg, acțiunile companiilor americane se tranzacționează la aproximativ de 20 de ori profiturile estimate pentru următoarele 12 luni. Articolul precizează că acest nivel este sub cel din perioada revenirii de după prăbușirea din 2020 și mult sub evaluările din bula dot-com, dar rămâne suficient de ridicat încât să amplifice sensibilitatea pieței la eventuale surprize negative. Un risc suplimentar: costul finanțării ar putea urca O altă vulnerabilitate menționată este schimbarea așteptărilor privind dobânzile din SUA. Traderii anticipează acum că până la finalul anului dobânzile de referință vor fi majorate cu cel puțin 0,25 puncte procentuale, față de începutul anului, când piețele mizau pe două sau trei reduceri de dobândă. În acest context, Kasper Elmgreen, director de investiții pentru instrumente cu venit fix și acțiuni la Nordea Asset Management, spune că „marja de siguranță” pentru profiturile companiilor este redusă, iar întrebarea devine cât timp vor mai continua surprizele pozitive, în condițiile în care așteptările sunt deja foarte ridicate. [...]
Banca Națională a schimbat structura rezervelor valutare, iar această repoziționare a contribuit la un profit de 2,3 miliarde de lei în 2025 , potrivit HotNews , care citează Raportul anual 2025 al BNR . Miza economică imediată este că 80% din câștigurile obținute sunt virate la bugetul de stat, adică circa 1,87 miliarde lei. La 31 decembrie 2025, rezervele internaționale ale României au ajuns la 77,017 miliarde euro, cel mai ridicat nivel consemnat până acum, conform raportului. Din această sumă, rezervele valutare au urcat la 64,8 miliarde euro, iar componenta de aur (evaluată valoric) a crescut puternic pe fondul scumpirii metalului prețios. Rezervele valutare: mai mult euro și dolar, mai puțin „cash” și depozite Cea mai importantă mutație structurală din 2025 a fost schimbarea ponderilor pe valute: euro și-a consolidat poziția, iar dolarul a crescut ușor ca pondere, în timp ce alte valute au pierdut teren. Datele din raport (calculate de HotNews pe baza Raportului anual 2025) indică: ponderea euro în rezervele valutare: 54,2% în 2025 , de la 50,8% în 2024 ; ponderea dolarului: 28,0% în 2025 , de la 26,3% în 2024 . În paralel, pe tipuri de plasamente (emitenți/instrumente), numerarul și depozitele au coborât la 32,2% din rezervele valutare, de la 36,3% în 2024, în timp ce titlurile de stat au rămas dominante și chiar au crescut ca pondere (la 58,3% , de la 56,6% ). De ce contează slăbirea dolarului pentru deciziile de portofoliu BNR arată că deprecierea dolarului american în 2025 a fost cea mai accentuată din ultimele decenii. În raport sunt menționați trei factori principali: semnale de relaxare a politicii monetare din partea Fed pe fondul decelerării economiei și slăbirii pieței muncii, reducerea diferențialului de randament odată cu dobânzi mai mici și amplificarea percepției de risc din cauza incertitudinii politice interne și deteriorării situației fiscale a SUA. În acest context, raportul leagă tendința de evitare a unei expuneri excesive pe dolar de preferința relativ mai mare pentru euro și aur — direcție care se vede și în structura rezervelor BNR. Aurul: stoc neschimbat, valoare mai mare România a păstrat același stoc fizic de aur, 103,6 tone , fără achiziții sau vânzări, însă valoarea rezervei de aur a crescut cu 3,861 miliarde euro într-un an, până la 12,217 miliarde euro , pe fondul creșterii prețului aurului pe piețele internaționale. BNR indică drept context favorabil aurului escaladarea tensiunilor geopolitice, fragmentarea relațiilor comerciale și temerile privind stabilitatea sistemului financiar global, care au crescut cererea pentru active de refugiu. În plus, raportul notează intensificarea achizițiilor de aur de către băncile centrale, mai ales din economiile emergente. Guvernatorul Mugur Isărescu a reiterat public și o explicație personală pentru lipsa apetitului de a crește stocul peste pragul de 100 de tone: „Eu nu vreau să mai crească rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru că sunt superstițios. De câte ori am trecut peste 100 de tone, România a pățit ceva.” Unde este păstrat aurul și ce reguli își asumă BNR Din cele 103,6 tone , 61,2 tone sunt în custodie la Banca Angliei, iar restul se află în bolțile BNR din București, o dispersie pe care raportul o descrie ca practică standard pentru reducerea riscului de custodie. Raportul mai precizează și reperele interne urmărite în administrarea rezervelor, inclusiv intervale-țintă pentru compoziția valutară (euro între 40% și 75%, dolar între 10% și 35%), o durată medie de până la 1 an și 7 luni pentru întreaga rezervă valutară și limite de expunere față de entități private (câte 10% în anumite categorii). În ansamblu, repoziționarea către euro și dolar, reducerea ponderii numerarului și evoluția aurului au fost elemente care, potrivit raportului citat, au susținut rezultatul financiar al BNR în 2025 și, implicit, transferul unei părți consistente către bugetul de stat. [...]
Piețele intră în noul trimestru cu prudență, pe fondul randamentelor mai mari la obligațiuni și al tensiunilor geopolitice , chiar dacă datele economice din Asia și așteptările de câștiguri din sectorul tehnologic susțin în continuare apetitul pentru risc, potrivit Reuters . În Asia, începutul de trimestru a fost „ezitant”, după creșterile puternice din trimestrul anterior: Nikkei a urcat cu 37%, Kospi cu 68%, iar Taiex cu 45%. Reuters leagă o parte importantă din aceste avansuri de „tranzacția AI” (pariurile pe companii care beneficiază de investițiile în infrastructura pentru inteligență artificială), dar notează că fluxul de date economice oferă și sprijin fundamental. Datele din Asia întăresc povestea „AI”, dar riscul de dobândă rămâne Indicatorii din Japonia au venit peste așteptări: sentimentul marilor producători a ajuns la cel mai ridicat nivel din 2018, iar activitatea de producție a avut cel mai bun trimestru din 2014, pe fondul creșterii comenzilor noi. În Coreea de Sud, cifrele de comerț au ieșit în evidență: exporturile au avut în iunie cea mai rapidă creștere din aproape 50 de ani, iar livrările de semiconductori au urcat cu aproape 200%. Ca efect, Coreea de Sud a devenit a patra țară din lume care atinge o valoare lunară a exporturilor de 100 miliarde dolari (aprox. 460 miliarde lei), după Germania, China și SUA. SUA: sezonul de rezultate și randamentele la obligațiuni trag în direcții diferite Contractele futures pe acțiunile americane au fost ușor pe minus, după o sesiune solidă condusă de companiile tehnologice. Sezonul de raportări financiare ar urma să înceapă din săptămâna de 13 iulie, iar analiștii Goldman Sachs citați de Reuters indică un consens de creștere a profitului pe acțiune (EPS) de 22% față de anul anterior. Acțiunile legate de infrastructura AI ar urma să contribuie cu aproape 60% din creșterea EPS a S&P 500, iar Micron și Nvidia ar reprezenta împreună peste 40% din această contribuție. În paralel, randamentele obligațiunilor americane cresc, ceea ce ridică ștacheta pentru acțiuni: randamentul titlurilor de stat SUA pe 10 ani a urcat cu aproape 9 puncte de bază, într-o mișcare de vânzare târzie fără un catalizator evident. Reuters notează că investitorii ar putea să se poziționeze pentru o surpriză pozitivă în datele de pe piața muncii, ceea ce ar reduce probabilitatea ca Rezerva Federală să mențină dobânzile neschimbate. Valute și geopolitică: dolar/yen la maxim de 40 de ani, negocierile SUA-Iran blocate Pe piața valutară, dolarul a atins un nou maxim al ultimilor 40 de ani față de yen, la 162,82, fără semne de intervenție din partea Japoniei. Reuters remarcă faptul că yenul nu se depreciază la fel de accentuat pe „cross-uri” (raportat la alte valute decât dolarul), ceea ce ar putea sugera că Tokyo preferă să aștepte. În fundal, discuțiile SUA-Iran rămân un factor de risc, în special din cauza disputelor legate de Strâmtoarea Hormuz și a condițiilor de tranzit, un punct sensibil pentru piețele energetice și pentru percepția de risc. Ce poate mișca piețele în Europa azi Evenimentele-cheie urmărite de investitori includ: discursuri la forumul BCE de la Sintra (Kevin Warsh – Fed, Christine Lagarde – BCE, Andrew Bailey – BoE, Tiff Macklem – BoC); inflația (CPI) din UE pentru iunie; indicatori PMI de industrie pentru UE și SUA (iunie); sondajul ISM pentru industria SUA și vânzările auto din iunie. Pentru investitori, combinația dintre „sprijinul” dat de datele economice și de așteptările mari de profit în tehnologie, pe de o parte, și presiunea randamentelor mai ridicate și a riscurilor geopolitice, pe de altă parte, sugerează o intrare în trimestru cu volatilitate mai mare și reacții sensibile la datele macro și la mesajele băncilor centrale. [...]
