Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Scăderea costurilor de finanțare ale Ungariei, pe fondul țintei de aderare la euro, schimbă raportul de forțe pe piețele de obligațiuni din Europa de Est și poate pune presiune pe România printr-o posibilă rotație a capitalului către Budapesta, potrivit Economedia, care citează o analiză Bloomberg.
Pentru prima dată din 2020, costurile de împrumut ale Ungariei au coborât sub cele ale Poloniei, iar diferența față de obligațiunile Republicii Cehe s-a redus cu două puncte procentuale din martie. Mișcarea indică o schimbare de percepție a investitorilor față de unele dintre cele mai mari economii din regiune, în contextul în care noul prim-ministru, Peter Magyar, își propune să aducă Ungaria „în mainstream-ul european”.
Înainte de alegerile de luna trecută, Ungaria era văzută drept cea mai riscantă țară din grup, pe fondul unei „moșteniri de corupție” și al politicilor imprevizibile sub Viktor Orban. După ce Magyar s-a angajat să îndeplinească criteriile pentru adoptarea euro în următorii patru ani, investitorii au început să susțină noua administrație: investitorii străini au cumpărat obligațiuni maghiare, iar forintul este aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani față de euro.
James Novotny, manager de investiții la Jupiter Asset Management, spune că firma este mai optimistă față de Ungaria decât a fost vreodată.
„Probabil că suntem mai optimiști față de Ungaria decât am fost vreodată.”
Analiza indică o performanță superioară a activelor maghiare după scrutinul din 12 aprilie: un indice al obligațiunilor în monedă locală a adus un randament de 9,6% în dolari, „de departe” cel mai bun dintre piețele emergente în perioada respectivă. În același interval, obligațiunile poloneze, cehe și românești au fost pe pierdere.
La nivel de referință, obligațiunea Ungariei are un randament de 5,55%, cu:
Datele oficiale arată că investitorii străini dețin o sumă record de 8,7 trilioane de forinți (28,3 miliarde de dolari, aprox. 127 miliarde lei) în titluri de datorie maghiare, cu 44% mai mult decât acum un an.
Investitorii mizează pe așa-numita „tranzacție de convergență cu euro” — o temă prin care se pariază că inflația, dobânzile și finanțele publice ale Ungariei se vor alinia în timp cu cele ale zonei euro. În acest cadru, o dezbatere importantă este dacă o Ungarie percepută drept mai „solidă” va atrage investiții în detrimentul Poloniei, României și Cehiei sau dacă va sprijini regiunea în ansamblu.
Nimrod Mevorach (UBS) vede probabilă o rotație, pe măsură ce Ungaria începe să semene cu „piețele europene de înaltă calitate”. În schimb, Marek Raczko (Barclays) minimizează riscul unor ieșiri masive din obligațiunile poloneze și cehe, argumentând că poziționarea redusă a investitorilor străini pe aceste piețe limitează „efectul de substituție”.
Deși tema de investiții a prins tracțiune, analiștii avertizează că drumul către euro poate dura mulți ani, iar obstacolele sunt mari pentru un guvern instalat de puțin timp. Un punct sensibil este deficitul bugetar: acesta este estimat să depășească 5% din PIB în acest an, în timp ce țările din zona euro trebuie să mențină deficitul sub 3%.
Pe piața de acțiuni, Egle Fredriksson (East Capital) vede potențial pentru o creștere de 20%–30% a acțiunilor listate la Budapesta, pe fondul unei economii mai puternice și al legăturilor mai strânse cu UE, subliniind că „călătoria” către euro poate conta mai mult decât obiectivul final.
Recomandate
Scăderea randamentelor din Ungaria sub nivelul României, după alegeri, pune din nou în lumină costul mai ridicat al finanțării statului român , într-un moment în care Trezoreria are scadențe importante de refinanțat la dobânzi peste 6%, potrivit Profit . În Ungaria, reacția piețelor la victoria opoziției Tisza – care a obținut o super-majoritate de peste două treimi în noul Parlament – a fost imediată: forintul s-a apreciat cu circa 5% față de euro, până la aproximativ 363 forinți/euro, cel mai bun nivel din ultimii patru ani. Economiștii Erste pun mișcarea pe seama așteptărilor că noul guvern va adopta politici economice mai orientate spre piață și va normaliza relațiile cu Uniunea Europeană. Ungaria coboară, România rămâne cu cele mai ridicate dobânzi din regiune Randamentele titlurilor de stat ungare pe 10 ani au scăzut cu peste 40 de puncte de bază față de vineri, la 6,14% pe an, respectiv cu circa 80 de puncte de bază în ultima săptămână. În România, dobânzile sunt în scădere în ultimele două săptămâni, însă rămân cele mai ridicate din regiune: 6,66% pe an la fixingul de marți, cu 10 puncte de bază mai jos față de joi (precedenta zi de tranzacționare) și cu 30 de puncte de bază sub nivelul de acum o săptămână. Profit notează că scăderea a fost mai vizibilă după anunțul armistițiului SUA/Iran. De ce contează pentru investitori: fondurile UE și percepția de risc ING evidențiază magnitudinea victoriei Tisza în fața Fidesz și arată că piața anticipa mai degrabă o majoritate simplă. În această interpretare, un transfer de putere mai lin și deblocarea mai rapidă a fondurilor europene devin „principalul punct de interes” pentru investitori. „Dintr-o perspectivă macroeconomică, concluzia principală este un mandat cu o forță peste așteptări pentru schimbarea regimului, care reduce incertitudinea politică pe termen scurt, crescând în același timp așteptările de reparare a instituțiilor, a relațiilor cu UE și credibilității fiscale mai rapid decât se aștepta.” Totuși, presiunile internaționale pot rămâne un factor de risc: economiștii citați de Profit anticipează o posibilă corecție a forintului spre 370 unități/euro, pe fondul influenței conflictului din Orientul Mijlociu asupra piețelor. ING mai avertizează că investitorii ar putea marca mai repede profiturile din pozițiile pe forint, ceea ce ar crește volatilitatea. România: scadențe mari și refinanțare la costuri mai ridicate Pe plan local, articolul atrage atenția asupra presiunii de refinanțare în lei. Randamentele titlurilor românești rămân cu 40–60+ puncte de bază peste nivelul de dinaintea războiului din Orientul Mijlociu. În plus, urmează scadențe semnificative: obligațiuni de 10,4 miliarde lei cu scadența în 22 aprilie , emise în principal în 2018–2019 la dobânzi de 4–5% pe an (și la 3–4% în 2020, respectiv câteva emisiuni la 7–8% în 2022), care vor fi refinanțate la dobânzi de peste 6% pe an, ceea ce implică un cost mai mare al datoriei publice; certificate de 937 milioane lei emise anul trecut, cu scadența în 29 aprilie . În context, Profit menționează că până la finele lunii februarie titlurile românești deveniseră mai atractive pe fondul reducerii deficitului bugetar, de la 9,3% în 2024 la 6,2% în 2026, însă nivelul dobânzilor rămâne ridicat comparativ cu regiunea. [...]
Banca britanică Barclays recomandă investitorilor să prefere obligațiunile Ungariei în locul celor ale României , invocând perspective mai favorabile pentru piața financiară maghiară în perioada următoare. Strategii instituției sugerează trecerea de la titlurile românești cu scadența în 2035 la cele emise de Ungaria. Analiza, citată de Bloomberg , arată că ambele economii sunt expuse riscurilor generate de creșterea prețurilor petrolului, care pot afecta inflația, ritmul de creștere economică și balanța externă. Totuși, experții Barclays consideră că în cazul Ungariei piețele ar putea beneficia de un impuls suplimentar legat de alegerile parlamentare programate în aprilie. Factorul politic din Ungaria Strategii băncii sugerează că o eventuală victorie a opoziției în alegeri ar putea avea un efect pozitiv asupra piețelor financiare. În acest scenariu, investitorii ar putea anticipa o îmbunătățire a relațiilor Budapestei cu Uniunea Europeană și un acces mai facil la fondurile europene. Această perspectivă ar putea crește atractivitatea titlurilor de stat ungare în comparație cu cele românești. Diferența dintre obligațiunile României și Ungariei În prezent, randamentul suplimentar al obligațiunilor românești cu scadența în 2035 față de cele ungare este de aproximativ 33 de puncte de bază , mult sub nivelul de 94 de puncte de bază înregistrat la finalul lunii septembrie. Potrivit strategilor Barclays , creșterea prețurilor petrolului ar putea complica procesul de consolidare fiscală în România, un element esențial pentru menținerea ratingului de investiții al țării. Riscurile pentru economia României Analiza subliniază că șocurile externe, precum scumpirea petrolului, pot amplifica dificultățile legate de reducerea deficitului bugetar și de stabilitatea macroeconomică. În aceste condiții, investitorii ar putea percepe titlurile românești ca fiind mai riscante în comparație cu cele emise de Ungaria. Barclays s-a remarcat și în 2025 prin prognoze politice legate de Ungaria, recomandând atunci poziționarea pe piețele valutare în favoarea unei eventuale victorii a opoziției în fața partidului condus de premierul Viktor Orbán . [...]
Comisia Europeană a atras încă 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei) de pe piețe , printr-o emisiune de obligațiuni în două tranșe, într-un semnal de continuitate a finanțării la scară mare a programelor UE în 2026, potrivit Mediafax . Tranzacția, a cincea „sindicalizată” din 2026 (adică vândută printr-un consorțiu de bănci către investitori), a inclus o obligațiune nouă pe 7 ani, de 6 miliarde de euro (aprox. 30 mld. lei), cu scadența la 12 octombrie 2033, și o extindere de 4 miliarde de euro (aprox. 20 mld. lei) a unei obligațiuni pe 30 de ani, cu scadența la 12 octombrie 2055. Cum se încadrează emisiunea în planul de finanțare al UE Operațiunea face parte din obiectivul de finanțare al Comisiei Europene de 100 de miliarde de euro (aprox. 500 mld. lei) pentru prima jumătate a anului 2026. Din acest total, 77,3 miliarde de euro (aprox. 386,5 mld. lei) fuseseră deja emise începând din ianuarie 2026, conform datelor citate. Comisia arată că este împuternicită să se împrumute pe piețele internaționale de capital în numele Uniunii Europene pentru finanțarea unor programe de politică ale UE. Mesajul pentru investitori: prețuri ancorate în „curba” obligațiunilor UE În comunicarea Comisiei, prețul pentru ambele scadențe a fost stabilit în raport cu punctele de referință de pe „curba obligațiunilor UE” (reperul randamentelor pe diferite maturități), pe baza prețurilor sindicalizărilor din martie și aprilie. „Această abordare a contribuit la atenuarea riscurilor de stabilire a prețurilor pentru investitorii participanți și reflectă lichiditatea tot mai mare a curbei obligațiunilor UE”, transmite CE. La ce vor fi folosiți banii Fondurile atrase urmează să sprijine prioritățile politice ale Uniunii Europene, inclusiv: sprijin pentru o Europă „mai puternică, mai competitivă și mai rezilientă”; sprijin pentru Ucraina ; investiții esențiale în apărarea europeană. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 628,7 milioane de lei peste ținta inițială, la un randament mediu de 7,05% pe an , într-o licitație de obligațiuni de stat care a strâns o cerere totală de peste 1,47 miliarde de lei, potrivit Ziarul Financiar . Semnalul principal pentru piață este că statul a reușit să se finanțeze peste suma programată fără o creștere vizibilă a costului, pe fondul unei cereri solide. Randamentul mediu de adjudecare s-a situat la 7,05% pe an, un nivel apropiat de randamentul marginal acceptat, ceea ce indică o stabilitate relativă a costurilor de finanțare în această licitație. Cerere aproape triplă față de suma programată Emisiunea a avut o valoare programată de 500 milioane de lei și a fost suprasubscrisă de aproape trei ori. Din cererea totală, peste 1,35 miliarde de lei au provenit din oferte competitive, depuse în principal în cont propriu de dealerii primari . În final, Ministerul Finanțelor a adjudecat 628,7 milioane de lei, peste nivelul anunțat inițial, cu următoarea structură a alocării: 510 milioane de lei către oferte competitive; 118,7 milioane de lei către oferte necompetitive. Caracteristicile titlurilor și costul brut al finanțării Titlurile emise sunt obligațiuni de stat de tip benchmark (emisiuni standardizate, folosite ca reper de piață), cu scadența în iulie 2031. Rata cuponului este de 7,65%, iar valoarea nominală a unui titlu este de 5.000 de lei. Costul brut al finanțării atrase în urma licitației se ridică la aproximativ 681,7 milioane de lei, sumă care include dobânda acumulată. [...]
Virajul agresiv al băncilor centrale împinge randamentele în sus și taie din speranțele de relaxare monetară , pe fondul scumpirii petrolului după escaladarea conflictului cu Iranul, în timp ce acțiunile din tehnologie rămân susținute de rezultatele financiare și de entuziasmul din jurul inteligenței artificiale, potrivit Reuters . Mesajul mai dur al Rezervei Federale (Fed) a venit după ce banca centrală americană a menținut dobânzile, dar cu cel mai divizat vot din 1992 încoace: trei președinți regionali au contestat formularea care sugera o „înclinație spre relaxare”, argumentând că nu mai este potrivită în contextul inflației ridicate și al incertitudinii legate de prețul petrolului. Reuters notează că Jerome Powell a confirmat că va rămâne guvernator al Fed până când perspectivele devin mai clare. Obligațiunile reacționează la șocul petrolului și la tonul „hawkish” Creșterea petrolului Brent la un maxim al ultimilor patru ani, de 125 de dolari/baril (aprox. 575 lei), și menținerea închiderii Strâmtorii Hormuz au amplificat temerile privind inflația. În acest context, randamentele titlurilor de stat americane au urcat, iar piețele au eliminat practic scenariul unor tăieri de dobândă în acest an, traderii ajungând să vadă o probabilitate aproximativ egală pentru o majorare de dobândă până în aprilie 2027. Reuters menționează și că, pe fondul tensiunilor geopolitice, există așteptări ca președintele SUA, Donald Trump, să fie informat în cursul zilei despre noi opțiuni militare împotriva Iranului, după ce discuțiile de pace par să fi intrat în impas. Tehnologia rămâne „în altă lume”, susținută de rezultate În contrast cu reacția din obligațiuni, acțiunile au fost sprijinite de sezonul de raportări, în special în sectorul tehnologic. Contractele futures pe Nasdaq au urcat cu aproximativ 0,4%, după rezultate în general pozitive ale unor giganți din tehnologie. Alphabet a crescut puternic în tranzacțiile extinse după ce a depășit estimările, iar Microsoft și Amazon au livrat rezultate în linie cu așteptările menționate de Reuters. În schimb, Meta a dezamăgit pe fondul îngrijorărilor legate de cheltuielile pentru inteligență artificială. Următorul test pentru sentimentul din sector este raportarea Apple, programată mai târziu în aceeași zi. Europa: deschidere slabă, cu BCE și BoE în prim-plan Diferența dintre „frica macro” (inflație, petrol, război) și „euforia micro” (profituri, AI) pregătește o deschidere mai slabă în Europa: futures pe acțiunile pan-europene indicau un minus de circa 0,4%. Investitorii urmăresc deciziile Băncii Centrale Europene și ale Băncii Angliei, ambele așteptate în aceeași zi, cu temerea că mesajele ar putea deveni și mai restrictive. Pe agenda zilei mai intră și datele de inflație din Europa și SUA pentru martie, care ar urma să arate primele efecte ale războiului cu Iranul. Reuters anticipează o creștere a inflației totale, alimentată de scumpirea carburanților, pe fondul așteptărilor că presiunile ar putea continua. [...]
Leul s-a depreciat pe interbancar, iar bursa a scăzut după anunțul moțiunii PSD-AUR , într-un nou episod de volatilitate alimentat de tensiunea politică, potrivit Libertatea . În tranzacțiile interbancare de luni, moneda națională a coborât de la un nivel de deschidere de 5,0760 lei pentru un euro la 5,0915 lei, conform datelor platformei Conso.ro , analizate de publicație. Bursa de Valori București , din nou pe minus Pe piața de capital, Bursa de Valori București a scăzut, după ce „a mai fost pe roșu și săptămâna trecută”, în contextul oficializării ieșirii PSD de la guvernare. Principalii indici menționați au avut următoarele variații: BET: -1,02% BET-FI (companii financiare): -1,14% BET-NG (energie): -0,97% La nivel de emitent, scăderile indicate în articol au inclus companii de stat: Electrica (-2,67%), Nuclearelectrica (-1,75%), Transgaz (-1,43%) și Romgaz (-0,94%). Miza economică: listările companiilor de stat și jalonul din PNRR În fundalul reacției piețelor, Libertatea amintește conflictul legat de listarea pe bursă a unor pachete suplimentare din companii de stat, plan criticat anterior de PSD. Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat recent intenția de a lista banca de stat CEC, precum și pachete minoritare la Hidroelectrica și Romgaz. Potrivit articolului, listarea unor pachete de acțiuni este o condiție în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar jaloanele stabilite cu Comisia Europeană trebuie îndeplinite până pe 31 august, pentru ca România să primească restul fondurilor europene, „adică o sumă de 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei)”. Publicația mai notează, trimițând la o analiză anterioară, că statul român ar putea obține 11 miliarde de lei din listarea acestor pachete, bani considerați necesari pentru reducerea deficitului bugetar. Context politic: conflict și pe reforma administrației Pe lângă reforma companiilor de stat, articolul menționează că premierul Ilie Bolojan și PSD sunt în conflict și pe tema reformei administrației, care „nu a avansat”, deși ar fi fost propusă încă din toamna anului trecut, fiind blocată de PSD. [...]
