Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Leul s-a depreciat pe interbancar, iar bursa a scăzut după anunțul moțiunii PSD-AUR, într-un nou episod de volatilitate alimentat de tensiunea politică, potrivit Libertatea.
În tranzacțiile interbancare de luni, moneda națională a coborât de la un nivel de deschidere de 5,0760 lei pentru un euro la 5,0915 lei, conform datelor platformei Conso.ro, analizate de publicație.
Pe piața de capital, Bursa de Valori București a scăzut, după ce „a mai fost pe roșu și săptămâna trecută”, în contextul oficializării ieșirii PSD de la guvernare. Principalii indici menționați au avut următoarele variații:
La nivel de emitent, scăderile indicate în articol au inclus companii de stat: Electrica (-2,67%), Nuclearelectrica (-1,75%), Transgaz (-1,43%) și Romgaz (-0,94%).
În fundalul reacției piețelor, Libertatea amintește conflictul legat de listarea pe bursă a unor pachete suplimentare din companii de stat, plan criticat anterior de PSD. Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat recent intenția de a lista banca de stat CEC, precum și pachete minoritare la Hidroelectrica și Romgaz.
Potrivit articolului, listarea unor pachete de acțiuni este o condiție în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar jaloanele stabilite cu Comisia Europeană trebuie îndeplinite până pe 31 august, pentru ca România să primească restul fondurilor europene, „adică o sumă de 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei)”.
Publicația mai notează, trimițând la o analiză anterioară, că statul român ar putea obține 11 miliarde de lei din listarea acestor pachete, bani considerați necesari pentru reducerea deficitului bugetar.
Pe lângă reforma companiilor de stat, articolul menționează că premierul Ilie Bolojan și PSD sunt în conflict și pe tema reformei administrației, care „nu a avansat”, deși ar fi fost propusă încă din toamna anului trecut, fiind blocată de PSD.
Recomandate
Aurul a ajuns la 27% din rezervele globale și a depășit titlurile de stat americane , un semnal că băncile centrale își recalibrează „plasa de siguranță” într-un context geopolitic și fiscal mai tensionat, potrivit Al Jazeera . Schimbarea este relevantă pentru piețe fiindcă mută centrul de greutate al activelor considerate „refugiu” (instrumente în care investitorii și băncile centrale se adăpostesc în perioade de stres). Timp de decenii, activele SUA au fost percepute drept principalul reper de siguranță, însă acum băncile centrale cumpără aur „într-un ritm record”, pe fondul unei acumulări de riscuri. De ce se mută rezervele către aur Materialul indică mai mulți factori care alimentează această reorientare: conflictul cu Iranul, ca sursă de incertitudine geopolitică; creșterea poverii datoriei SUA; incertitudinea legată de tarifele președintelui Donald Trump. În paralel, China împinge pentru extinderea rolului yuanului în sistemul financiar global, iar țările BRICS încearcă să reducă dependența de dolar, pe fondul accelerării căutării de alternative. Dominația dolarului rămâne, dar presiunea crește Chiar și cu această schimbare în structura rezervelor, dolarul continuă să domine comerțul global, finanțele și piața valutară, notează publicația. Concluzia nu este că lumea „abandonează” dolarul, ci că ritmul de căutare a alternativelor se intensifică — o tendință care poate influența în timp costurile de finanțare, fluxurile de capital și modul în care băncile centrale își gestionează riscurile. [...]
BT Capital Partners a atras peste 15.000 de investitori noi din aprilie 2026, iar digitalizarea prin BT Pay a devenit principalul canal de deschidere de conturi , potrivit Banca Transilvania . Mișcarea contează pentru piața locală prin efectul direct asupra accesului la tranzacționare și asupra volumului de active administrate/intermediate de cel mai mare broker din România. Din cele peste 15.000 de conturi de tranzacționare nou deschise la BT Capital Partners (BTCP), 90% au fost deschise prin BT Pay , iar aplicația „a triplat numărul de conturi deschise lunar” la BTCP, conform aceleiași surse. Practic, onboarding-ul (înrolarea) în investiții se mută accelerat în zona de aplicații bancare, cu fricțiune mai mică pentru clienți. Creșterea este pusă pe seama a două lansări: opțiunea de deschidere a contului BTCP direct în BT Pay și lansarea BT România ETF , un fond tranzacționat la bursă (ETF – fond listat care urmărește un indice/strategie), listat la Bursa de Valori București . Cei mai mulți investitori noi provin din segmentul de clienți Private și Premium Banking ai Băncii Transilvania, din Cluj-Napoca, București, Constanța, Iași și Timișoara. Pe fondul extinderii bazei de clienți, BTCP a depășit valoarea activelor nete de 37 de miliarde de lei (peste 7 miliarde de euro, conform sursei). Comunicatul nu detaliază structura acestor active sau dinamica lor pe componente, dar indică o creștere asociată direct cu fluxul de clienți noi. Ce spune BTCP despre poziția în piață Banca Transilvania prezintă BTCP drept lider pe mai multe segmente ale Bursei de Valori București, cu următoarele cote de piață ale valorii tranzacțiilor intermediate: 28% – cel mai mare broker al Bursei de Valori București (valoarea totală a tranzacțiilor intermediate); 35% – segmentul principal al pieței de obligațiuni; 19% – piața românească de acțiuni. În același context, BTCP este menționat ca intermediar în emisiunea de obligațiuni prin care Banca Transilvania a atras 1 miliard de euro (aprilie 2026). De ce contează pentru piața de capital Indicatorul-cheie din comunicat este migrarea deschiderii de conturi către canalul digital : dacă 90% dintre conturi vin din BT Pay, distribuția tradițională (unități, procese asistate) pierde pondere, iar brokerul câștigă capacitate de scalare fără creșteri proporționale de cost operațional. În comunicat, Daniela Secară, CEO BT Capital Partners, leagă explicit avansul de „adoptarea masivă a soluțiilor digitale” și de rolul BT Pay în simplificarea accesului pe piața de capital: „Ecosistemul Grupului BT este un avantaj competitiv, iar BT Pay este unul dintre motoarele de creștere, care simplifică accesul pe piața de capital.” [...]
Aurul a devenit cel mai important activ de rezervă al băncilor centrale , depășind obligațiunile guvernamentale americane, pe fondul achizițiilor susținute și al scumpirii accelerate din ultimii ani, potrivit unei analize prezentate de Mediafax , care citează un raport al Băncii Centrale Europene (BCE) . La finalul lui 2025, lingourile reprezentau 27% din totalul activelor de rezervă ale băncilor centrale la nivel global, în creștere de la 20% cu un an înainte. În același interval, obligațiunile de trezorerie americane au coborât la 22%, de la 25%. Ponderea rezervelor denominate în euro a rămas neschimbată, la 15%. De ce contează: rezervele se rearanjează în jurul riscului geopolitic Schimbarea de compoziție a rezervelor indică o căutare de alternative la dolarul american, în contextul în care multe state reevaluează riscurile asociate activelor financiare „clasice” și preferă active considerate mai greu de sancționat sau blocat. Potrivit raportului BCE, aceste tendințe s-au accelerat din 2022, după ce SUA au folosit sancțiuni pentru a îngheța rezervele în dolari ale Rusiei, în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei. În raport, președinta BCE, Christine Lagarde , leagă cererea de aur de contextul geopolitic: „Tensiunile geopolitice continuă să stimuleze o cerere puternică de aur din partea băncilor centrale.” Cât aur există în rezerve și cine a cumpărat cel mai mult Băncile centrale ale lumii dețin peste 36.000 de tone de aur, aproape de nivelul maxim din perioada Bretton Woods, când stocurile ajungeau la 38.000 de tone, potrivit BCE. Achizițiile de aur au încetinit ușor în 2025, la 850 de tone, după trei ani în care cumpărările nete au depășit 1.000 de tone anual. Raportul BCE indică drept cei mai mari acumulatori de rezerve de aur din 2022: China Polonia Turcia India În cazul Turciei, BCE notează o schimbare de direcție: după ce a cumpărat 220 de tone de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina (2022), la începutul lui 2026 a redus puternic rezervele, vânzând sau împrumutând 130 de tone, după începerea războiului din Iran. Dolarul rămâne dominant, dar aurul câștigă teren Deși aurul a depășit obligațiunile de trezorerie americane ca instrument individual în rezerve, activele denominate în dolari, per ansamblu, reprezintă în continuare cea mai mare parte a rezervelor globale: 42%, potrivit datelor BCE. Raportul mai arată că rolul internațional al euro a crescut „treptat, dar constant” în ultimul deceniu. BCE menționează că emisiunile de datorie internațională în euro au urcat cu 30% până la un „nivel record” de aproape 1 trilion de euro anul trecut, iar investitorii internaționali au investit net 850 de miliarde de euro în active din zona euro, împingând intrările de portofoliu străin aproape de maximele de la crearea monedei unice. [...]
Leul rămâne „veriga slabă” în regiune, iar asta se vede direct în costul finanțării statului , care se menține în jur de 7% pe an, în timp ce Ungaria coboară randamentele și atrage capital, potrivit Profit . În Europa Centrală și de Est, Ungaria este descrisă drept „noua vedetă a piețelor”, pe fondul intrărilor de capital după alegeri, al așteptărilor privind deblocarea fondurilor europene și al începerii procesului de adoptare a euro. În acest context, randamentele titlurilor în forinți au scăzut sub cele ale titlurilor în lei și sub cele în zloți polonezi, în timp ce leul este singura monedă din regiune care se depreciază „substanțial” față de euro. Ministerul Finanțelor crește împrumuturile, la randamente sub 7% pe tranșe, dar cu piața tot aproape de 7% pe 10 ani Ministerul Finanțelor a plasat la bănci obligațiuni de 920 milioane lei, scadente în aprilie 2028, la o cerere de 1,7 miliarde lei, peste valoarea de prospect (ținta inițială) de 400 milioane lei. Randamentul mediu a fost de 6,38% pe an. Pentru obligațiunile scadente în aprilie 2035, ofertele au fost de 1,38 miliarde lei, față de un prospect de 400 milioane lei. Statul a împrumutat 563 milioane lei, la un randament mediu de 6,96% pe an. Publicația notează că, după vârful de circa 7,3% la începutul lunii mai (în contextul crizei politice), randamentele titlurilor românești pe 10 ani au coborât la 6,85% pe 14 mai, pentru ca în această săptămână să revină pe creștere, la circa 7% pe an. O creștere mai abruptă, de aproximativ 20 de puncte de bază, a fost consemnată pe scadența de 3 ani. Diferența față de Ungaria se adâncește: forintul se întărește, randamentele scad spre 5,5% În Ungaria, randamentele titlurilor în forinți la 10 ani au coborât la aproape 5,5% pe an, deși în mare parte din ultimele luni au fost la niveluri similare celor din România. Totodată, Ungaria plătește acum dobânzi mai mici decât Polonia cu 30–40 de puncte de bază și a redus diferența față de Cehia la 60–70 de puncte de bază (de la 250–300 de puncte de bază anul trecut), potrivit analizei citate. Scăderea randamentelor este interpretată ca un pariu al pieței pe accesul la fonduri europene și pe aderarea la zona euro. Erste avertizează însă că, deși angajamentul este „ferm”, nu au fost întreprinse măsuri oficiale, iar procesul poate dura ani. Cursul: euro scade în regiune, dar urcă față de leu În această săptămână, euro a scăzut cu circa 0,5% față de forint și cu aproximativ 7% de la începutul anului. Față de coroana cehească, euro a coborât ușor (aproape 0,1%) de la începutul săptămânii, iar față de zlotul polonez este în stagnare. În schimb, euro a urcat cu aproape 0,7% față de leu, iar de la începutul anului leul are „de departe” cea mai slabă evoluție regională, cu o depreciere de circa 3%. Erste leagă evoluția și de factorul politic intern și de semnalele băncii centrale: „În România, guvernatorul Isărescu a avertizat că întârzierile prelungite în formarea unui nou guvern ar fi dăunătoare. Banca centrală este pregătită să permită o flexibilitate mai mare a cursului de schimb.” Inflația: BNR a urcat prognoza pentru final de an În același context, BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finele anului, de la 3,9% la 5,5%, pe fondul șocului energetic. Inflația este așteptată să urce până la un vârf de 11% pe an în vară, apoi să coboare spre 6% pe an la începutul toamnei, în principal pe fondul unui efect de bază. Prognoza pentru 2027 a fost menținută la 2,9%. Pentru piață, combinația dintre deprecierea leului și randamentele încă ridicate la titlurile românești păstrează presiunea pe costul de finanțare al statului, în timp ce Ungaria beneficiază de o îmbunătățire rapidă a percepției investitorilor. [...]
Tensiunile din coaliție au început să se vadă în costul de finanțare al statului , după ce obligațiunile României au avut vineri cea mai slabă evoluție din rândul piețelor emergente, pe fondul creșterii percepției de risc politic, potrivit Economedia , care citează date Bloomberg. Obligațiunile românești denominate în dolari au înregistrat cea mai accentuată scădere dintre piețele emergente, pe fondul escaladării tensiunilor politice interne, conform datelor Bloomberg. Randamentul titlurilor cu scadența în 2053 a urcat cu 19 puncte de bază, până la 7,09%, iar și obligațiunile cu maturități mai scurte au fost sub presiune de vânzare. În paralel, titlurile de stat în lei au intrat la rândul lor sub presiune, semnalând o deteriorare mai largă a percepției de risc asupra României. Mișcarea este una tipică în episoade de instabilitate politică, însă amplitudinea – cea mai mare din rândul economiilor emergente – indică îngrijorări mai profunde privind direcția politicilor economice și capacitatea guvernului de a rămâne funcțional. Analiștii Erste Group , citați în material, leagă creșterea incertitudinii de informațiile potrivit cărora cel mai mare partid din coaliție ar fi pregătit să-și retragă sprijinul pentru prim-ministru săptămâna viitoare și să-i ceară demisia, condiționând rămânerea la guvernare de schimbarea premierului. De ce contează pentru economie Creșterea randamentelor se traduce prin costuri mai mari de finanțare pentru stat, într-un context descris ca deja „la limită” pentru deficit și creștere economică. Potrivit textului, scumpirea finanțării suverane se poate transmite rapid în dobânzi mai ridicate pentru companii și populație, cu efecte potențiale asupra investițiilor, consumului și ritmului de creștere, în condițiile în care România este deja în recesiune tehnică. Materialul mai notează că volatilitatea din piața titlurilor de stat poate pune presiune și pe cursul valutar și poate complica eforturile de menținere a stabilității financiare, într-un moment în care România depinde semnificativ de finanțarea externă. Miza politică imediată PSD urmează să decidă pe 20 aprilie dacă îi retrage sprijinul premierului Ilie Bolojan, printr-un referendum intern. Aproximativ 5.000 de lideri PSD ar urma să voteze electronic dacă îl mai susțin politic pe premier. Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că nu va demisiona și că România se află „ în faza unui început de criză ”, de care țara nu are nevoie, potrivit unei relatări separate a Economedia . [...]
Creșterea investitorilor de retail împinge interesul dinspre titluri de stat spre acțiuni , pe fondul inflației ridicate și al nevoii de protejare a economiilor, potrivit Banca Transilvania , care o citează pe Daniela Secară , CEO BT Capital Partners . Secară a vorbit la EBRD 2026 Annual Meeting & Business Forum , într-un panel despre modul în care piețele de capital regionale pot crește competitivitatea economică, dar și despre barierele care încetinesc integrarea acestora. De ce contează: schimbare de comportament la economisire și investiții În contextul în care România are „una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Europa”, discuțiile despre protejarea economiilor au devenit mai frecvente, iar pentru mulți investitori primul pas a fost orientarea către titlurile de stat pentru populație emise de Ministerul Finanțelor. Acestea sunt percepute ca având un nivel mai ridicat de siguranță și randamente comparabile cu costul de finanțare al statului, mai ales pentru cei care mută o parte din economii din depozite. Deși depozitele bancare „rămân în continuare consistente”, evoluțiile din ultimii ani indică, potrivit aceleiași surse, o schimbare în comportamentul de economisire și investiție: numărul investitorilor de retail a crescut semnificativ, iar o parte dintre ei încep să se uite și către piața de acțiuni, după ce au intrat inițial prin instrumente considerate mai sigure. Riscul: educația financiară rămâne veriga slabă Secară atrage atenția că educația financiară este esențială, în condițiile în care, în paralel, se văd și „tendințe mai riscante”, precum investițiile în cripto, pariuri sau scheme înșelătoare, care duc frecvent la pierderi. Mesajul central este că investitorii trebuie să înțeleagă mai bine cum funcționează piața de capital și să poată diferenția între instrumente financiare reale și alternative care „nu reprezintă investiții propriu-zise”. Integrarea piețelor de capital: legislație aliniată, execuție dificilă Pe componenta de integrare a piețelor de capital din UE, Secară spune că legislația poate fi considerată aliniată „în proporție de aproximativ 90%”, însă „în practică, detaliile fac diferența”. În zona de infrastructură, ea a dat exemplul decontării în euro pe bursa din România, realizată „în urmă cu nouă ani”, proces descris ca dificil, inclusiv din perspectiva obținerii aprobărilor necesare. În acest cadru, factori precum taxele, infrastructura sau contextul politic pot influența viteza și complexitatea implementărilor, iar în România schimbările frecvente la nivel guvernamental adaugă incertitudine. Concluzia operațională: simplificarea proceselor și creșterea eficienței sunt esențiale pentru a facilita accesul companiilor la piața de capital și pentru a accelera proiectele. [...]
