Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Banca britanică Barclays recomandă investitorilor să prefere obligațiunile Ungariei în locul celor ale României, invocând perspective mai favorabile pentru piața financiară maghiară în perioada următoare. Strategii instituției sugerează trecerea de la titlurile românești cu scadența în 2035 la cele emise de Ungaria.
Analiza, citată de Bloomberg, arată că ambele economii sunt expuse riscurilor generate de creșterea prețurilor petrolului, care pot afecta inflația, ritmul de creștere economică și balanța externă. Totuși, experții Barclays consideră că în cazul Ungariei piețele ar putea beneficia de un impuls suplimentar legat de alegerile parlamentare programate în aprilie.
Strategii băncii sugerează că o eventuală victorie a opoziției în alegeri ar putea avea un efect pozitiv asupra piețelor financiare. În acest scenariu, investitorii ar putea anticipa o îmbunătățire a relațiilor Budapestei cu Uniunea Europeană și un acces mai facil la fondurile europene.
Această perspectivă ar putea crește atractivitatea titlurilor de stat ungare în comparație cu cele românești.
În prezent, randamentul suplimentar al obligațiunilor românești cu scadența în 2035 față de cele ungare este de aproximativ 33 de puncte de bază, mult sub nivelul de 94 de puncte de bază înregistrat la finalul lunii septembrie.
Potrivit strategilor Barclays, creșterea prețurilor petrolului ar putea complica procesul de consolidare fiscală în România, un element esențial pentru menținerea ratingului de investiții al țării.
Analiza subliniază că șocurile externe, precum scumpirea petrolului, pot amplifica dificultățile legate de reducerea deficitului bugetar și de stabilitatea macroeconomică. În aceste condiții, investitorii ar putea percepe titlurile românești ca fiind mai riscante în comparație cu cele emise de Ungaria.
Barclays s-a remarcat și în 2025 prin prognoze politice legate de Ungaria, recomandând atunci poziționarea pe piețele valutare în favoarea unei eventuale victorii a opoziției în fața partidului condus de premierul Viktor Orbán.
Recomandate
Scăderea randamentelor din Ungaria sub nivelul României, după alegeri, pune din nou în lumină costul mai ridicat al finanțării statului român , într-un moment în care Trezoreria are scadențe importante de refinanțat la dobânzi peste 6%, potrivit Profit . În Ungaria, reacția piețelor la victoria opoziției Tisza – care a obținut o super-majoritate de peste două treimi în noul Parlament – a fost imediată: forintul s-a apreciat cu circa 5% față de euro, până la aproximativ 363 forinți/euro, cel mai bun nivel din ultimii patru ani. Economiștii Erste pun mișcarea pe seama așteptărilor că noul guvern va adopta politici economice mai orientate spre piață și va normaliza relațiile cu Uniunea Europeană. Ungaria coboară, România rămâne cu cele mai ridicate dobânzi din regiune Randamentele titlurilor de stat ungare pe 10 ani au scăzut cu peste 40 de puncte de bază față de vineri, la 6,14% pe an, respectiv cu circa 80 de puncte de bază în ultima săptămână. În România, dobânzile sunt în scădere în ultimele două săptămâni, însă rămân cele mai ridicate din regiune: 6,66% pe an la fixingul de marți, cu 10 puncte de bază mai jos față de joi (precedenta zi de tranzacționare) și cu 30 de puncte de bază sub nivelul de acum o săptămână. Profit notează că scăderea a fost mai vizibilă după anunțul armistițiului SUA/Iran. De ce contează pentru investitori: fondurile UE și percepția de risc ING evidențiază magnitudinea victoriei Tisza în fața Fidesz și arată că piața anticipa mai degrabă o majoritate simplă. În această interpretare, un transfer de putere mai lin și deblocarea mai rapidă a fondurilor europene devin „principalul punct de interes” pentru investitori. „Dintr-o perspectivă macroeconomică, concluzia principală este un mandat cu o forță peste așteptări pentru schimbarea regimului, care reduce incertitudinea politică pe termen scurt, crescând în același timp așteptările de reparare a instituțiilor, a relațiilor cu UE și credibilității fiscale mai rapid decât se aștepta.” Totuși, presiunile internaționale pot rămâne un factor de risc: economiștii citați de Profit anticipează o posibilă corecție a forintului spre 370 unități/euro, pe fondul influenței conflictului din Orientul Mijlociu asupra piețelor. ING mai avertizează că investitorii ar putea marca mai repede profiturile din pozițiile pe forint, ceea ce ar crește volatilitatea. România: scadențe mari și refinanțare la costuri mai ridicate Pe plan local, articolul atrage atenția asupra presiunii de refinanțare în lei. Randamentele titlurilor românești rămân cu 40–60+ puncte de bază peste nivelul de dinaintea războiului din Orientul Mijlociu. În plus, urmează scadențe semnificative: obligațiuni de 10,4 miliarde lei cu scadența în 22 aprilie , emise în principal în 2018–2019 la dobânzi de 4–5% pe an (și la 3–4% în 2020, respectiv câteva emisiuni la 7–8% în 2022), care vor fi refinanțate la dobânzi de peste 6% pe an, ceea ce implică un cost mai mare al datoriei publice; certificate de 937 milioane lei emise anul trecut, cu scadența în 29 aprilie . În context, Profit menționează că până la finele lunii februarie titlurile românești deveniseră mai atractive pe fondul reducerii deficitului bugetar, de la 9,3% în 2024 la 6,2% în 2026, însă nivelul dobânzilor rămâne ridicat comparativ cu regiunea. [...]
Tensiunile din coaliție au început să se vadă în costul de finanțare al statului , după ce obligațiunile României au avut vineri cea mai slabă evoluție din rândul piețelor emergente, pe fondul creșterii percepției de risc politic, potrivit Economedia , care citează date Bloomberg. Obligațiunile românești denominate în dolari au înregistrat cea mai accentuată scădere dintre piețele emergente, pe fondul escaladării tensiunilor politice interne, conform datelor Bloomberg. Randamentul titlurilor cu scadența în 2053 a urcat cu 19 puncte de bază, până la 7,09%, iar și obligațiunile cu maturități mai scurte au fost sub presiune de vânzare. În paralel, titlurile de stat în lei au intrat la rândul lor sub presiune, semnalând o deteriorare mai largă a percepției de risc asupra României. Mișcarea este una tipică în episoade de instabilitate politică, însă amplitudinea – cea mai mare din rândul economiilor emergente – indică îngrijorări mai profunde privind direcția politicilor economice și capacitatea guvernului de a rămâne funcțional. Analiștii Erste Group , citați în material, leagă creșterea incertitudinii de informațiile potrivit cărora cel mai mare partid din coaliție ar fi pregătit să-și retragă sprijinul pentru prim-ministru săptămâna viitoare și să-i ceară demisia, condiționând rămânerea la guvernare de schimbarea premierului. De ce contează pentru economie Creșterea randamentelor se traduce prin costuri mai mari de finanțare pentru stat, într-un context descris ca deja „la limită” pentru deficit și creștere economică. Potrivit textului, scumpirea finanțării suverane se poate transmite rapid în dobânzi mai ridicate pentru companii și populație, cu efecte potențiale asupra investițiilor, consumului și ritmului de creștere, în condițiile în care România este deja în recesiune tehnică. Materialul mai notează că volatilitatea din piața titlurilor de stat poate pune presiune și pe cursul valutar și poate complica eforturile de menținere a stabilității financiare, într-un moment în care România depinde semnificativ de finanțarea externă. Miza politică imediată PSD urmează să decidă pe 20 aprilie dacă îi retrage sprijinul premierului Ilie Bolojan, printr-un referendum intern. Aproximativ 5.000 de lideri PSD ar urma să voteze electronic dacă îl mai susțin politic pe premier. Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că nu va demisiona și că România se află „ în faza unui început de criză ”, de care țara nu are nevoie, potrivit unei relatări separate a Economedia . [...]
Datele JPMorgan arată o schimbare majoră în comportamentul investitorilor , după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu: capitalul începe să se mute din ETF-urile pe aur către ETF-urile pe Bitcoin. Analiza a fost publicată într-o notă pentru investitori citată de Yahoo Finance . Potrivit băncii americane, relația tradițională dintre aur și Bitcoin – considerate adesea active de refugiu în perioade de criză – s-a rupt după escaladarea conflictului Iran–SUA–Israel de la finalul lunii februarie. În loc să crească împreună, cele două active au început să atragă capital în direcții opuse . ETF-urile pe Bitcoin câștigă teren Analiza JPMorgan arată că fluxurile de capital din fondurile tranzacționate la bursă indică o diferență clară între cele două piețe. ETF Evoluție capital SPDR Gold Shares (GLD) ieșiri de capital de aproximativ 2,7% din active iShares Bitcoin Trust (IBIT) intrări de capital de aproximativ 1,5% din active Datele indică o rotație a investițiilor din aur către Bitcoin , inversând tendința observată la începutul anului, când aurul domina fluxurile de capital. Analiștii JPMorgan, coordonați de directorul Nikolaos Panigirtzoglou, spun că fenomenul sugerează o schimbare în modul în care investitorii percep conceptul de „aur digital”. Investitorii instituționali rămân însă prudenți În timp ce ETF-urile pe Bitcoin atrag capital, piețele derivate indică o atitudine mai precaută din partea investitorilor mari. fondurile speculative au crescut pozițiile short pe ETF-ul IBIT ; în același timp, interesul short pentru ETF-ul pe aur GLD a scăzut . Acest lucru sugerează că unele instituții își protejează pozițiile în Bitcoin , chiar dacă investitorii individuali și consilierii financiari continuă să cumpere. Contextul macroeconomic contribuie și el la această prudență. Creșterea prețului petrolului peste 100 de dolari pe baril , pe fondul conflictului regional, poate alimenta inflația și menține dobânzile ridicate – un factor care de regulă afectează activele riscante. Bitcoin rămâne peste 70.000 de dolari În ciuda acestor semnale mixte, Bitcoin continuă să se tranzacționeze peste 70.000 de dolari , menținând o evoluție relativ puternică în comparație cu alte active. Potrivit scenariilor prezentate de analiști: scenariu optimist: menținerea fluxurilor în ETF-uri ar putea împinge Bitcoin spre 80.000 de dolari ; scenariu negativ: dacă presiunile macroeconomice cresc, suportul major se află în zona 64.000 de dolari . JPMorgan consideră că această rotație de capital arată că narațiunea Bitcoin ca „aur digital” continuă să câștige teren în rândul investitorilor, chiar într-un context geopolitic tensionat. [...]
Escaladarea conflictului cu Iranul a împins petrolul aproape de 100 de dolari și a schimbat brusc sentimentul piețelor , iar investitorii globali intră într-o fază defensivă în care geopolitica, inflația și politica monetară redevin factorii dominanți ai mișcărilor de capital. Bursele americane, europene și asiatice au încheiat săptămâna sub presiune, în timp ce volatilitatea și randamentele obligațiunilor indică o reevaluare amplă a riscului global. Piețele americane: corecție moderată după trei sesiuni de scăderi La mijlocul sesiunii de vineri, principalii indici americani continuau să tranzacționeze în teritoriu negativ, semn că investitorii preferă să reducă expunerea pe active riscante. Indice Nivel Variație S&P 500 6.648 puncte -0,36% Nasdaq Composite 22.156 puncte -0,70% Dow Jones 46.664 puncte -0,03% Russell 2000 2.480 puncte -0,34% VIX 27,34 +0,18% Un VIX peste 27 arată că piețele operează într-un regim de volatilitate ridicată, tipic perioadelor dominate de incertitudine geopolitică. Investitorii instituționali folosesc masiv instrumente de hedging, în timp ce fluxurile de capital devin mai selective. Petrolul devine pivotul macro al piețelor Motorul principal al tensiunilor financiare este piața energiei. Contractele futures pentru petrolul american ( WTI ) se tranzacționează în jurul valorii de 96 de dolari pe baril , după ce în cursul săptămânii cotațiile au urcat rapid spre pragul psihologic de 100 de dolari. Această creștere este alimentată de riscul perturbării transportului prin Strâmtoarea Hormuz , una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Aproximativ o cincime din exporturile globale de petrol tranzitează acest punct strategic. Pentru investitori, implicațiile sunt multiple: presiune suplimentară asupra inflației globale risc de amânare a reducerilor de dobândă ale Fed volatilitate mai mare pe piețele bursiere costuri mai ridicate pentru transport și industrie Mai mulți economiști avertizează că un petrol persistent peste 100 de dolari ar putea reaprinde temerile privind stagflația , un scenariu în care creșterea economică încetinește în timp ce inflația rămâne ridicată. Piața obligațiunilor: semnale mixte privind politica monetară Pe piața titlurilor de stat, randamentele americane au evoluat mixt, reflectând incertitudinea legată de direcția economiei și de politica monetară a Rezervei Federale. Titlu de stat SUA Randament 10 ani 4,28% 30 ani 4,91% 5 ani 3,87% 2 ani 3,73% 3 luni 3,69% Randamentul obligațiunilor pe termen lung continuă să urce ușor, semnal că investitorii cer prime de risc mai mari într-un context marcat de inflație și tensiuni geopolitice. În același timp, revizuirea în scădere a creșterii economice americane pentru trimestrul al patrulea – la doar 0,7% – alimentează temerile că economia ar putea intra într-o fază de încetinire mai pronunțată. Mișcări puternice la nivelul companiilor Pe plan corporativ, câteva companii importante au generat volatilitate suplimentară pe Wall Street. Cele mai mari creșteri International Paper +5,0% Ares Management +4,6% Blackstone +3,9% Estée Lauder +3,7% Fair Isaac +3,5% Creșterile din sectorul financiar și al serviciilor de investiții sugerează că o parte din capital se repoziționează către companii cu fluxuri stabile. Cele mai mari scăderi Ulta Beauty -11,8% Insulet -7,8% Adobe -6,5% Freeport-McMoRan -5,2% Newmont -4,7% Ulta Beauty a fost penalizată după rezultate sub așteptări și perspective slabe pentru 2026, iar Adobe a pierdut teren după anunțul plecării CEO-ului Shantanu Narayen. Valutele: dolarul se întărește pe fondul incertitudinii Pe piața valutară, investitorii au migrat către dolar, considerat activ de refugiu. Pereche valutară Nivel DXY (indicele dolarului) 100,28 EUR/USD 1,145 GBP/USD 1,324 USD/JPY 159,53 USD/CAD 1,373 Întărirea dolarului reflectă fluxuri de capital către active americane și cererea crescută pentru lichiditate în perioade de volatilitate. Materiile prime: mișcări divergente În timp ce petrolul a crescut, alte materii prime au evoluat diferit. Materie primă Preț Variație Petrol WTI 96,34 USD +0,64% Aur 5.045 USD -1,56% Argint 80,51 USD -5,4% Gaz natural 3,14 USD -2,85% Cupru 5,77 USD -1,53% Grâu 612 +2,26% Scăderea aurului și a argintului arată că investitorii nu se refugiază exclusiv în metale prețioase, preferând în unele cazuri lichiditatea în dolari sau pozițiile defensive pe obligațiuni. Piețele globale reacționează la riscurile geopolitice Impactul conflictului din Orientul Mijlociu s-a resimțit pe toate continentele. Europa FTSE 100 : -0,34% DAX : -0,50% CAC 40 : -0,65% STOXX 600 : -0,35% Asia Nikkei 225 : -1,16% Hang Seng : -0,98% Shanghai Composite : -0,82% Kospi : -1,72% Nifty 50 (India) : -2,06% În Asia, piețele au fost lovite mai puternic deoarece multe economii din regiune depind masiv de importurile de energie din Orientul Mijlociu. Ce urmăresc investitorii în perioada următoare În următoarele săptămâni, trei factori vor determina direcția piețelor globale. 1. Evoluția conflictului din Orientul Mijlociu Orice perturbare majoră a transportului petrolului ar putea duce la o nouă explozie a prețurilor. 2. Politica monetară a Rezervei Federale Dacă inflația rămâne ridicată, Fed ar putea întârzia reducerile de dobândă. 3. Datele economice globale Semnele de încetinire economică se înmulțesc, iar investitorii urmăresc dacă economia globală poate evita o recesiune. Concluzie Piețele financiare se află într-un moment delicat în care geopolitica, inflația și politica monetară se intersectează simultan . Creșterea prețului petrolului a devenit catalizatorul principal al volatilității, iar investitorii sunt nevoiți să recalibreze rapid strategiile de portofoliu. Dacă tensiunile din Orientul Mijlociu persistă și energia rămâne scumpă, piețele ar putea intra într-o perioadă prelungită de volatilitate, în care capitalul va migra treptat către active defensive și lichiditate. [...]
Piața globală a trăit luni, 9 martie 2026, una dintre cele mai volatile sesiuni din ultimii ani, în care geopolitica, energia și politica monetară au împins capitalul în direcții opuse în doar câteva ore. Escaladarea conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran a declanșat inițial un șoc energetic major, petrolul urcând violent spre 120 de dolari pe baril, înainte ca declarațiile politice privind un posibil final rapid al războiului și discuțiile despre intervenția în Strâmtoarea Hormuz să inverseze complet sentimentul pieței. Evoluția energiei a devenit astfel factorul central care a determinat mișcările bursiere de la New York la Frankfurt și Tokyo, într-un context în care investitorii încearcă să estimeze dacă lumea intră într-un nou ciclu de șocuri petroliere comparabile cu cele din anii ’70. Wall Street : revenire după panică După o deschidere marcată de vânzări și volatilitate ridicată, bursele americane au închis în teritoriu pozitiv. Indice Nivel Variație Dow Jones 47.740,8 +239,25 (+0,5%) S&P 500 6.795,99 +55,97 (+0,83%) Nasdaq 22.695,946 +308,267 (+1,38%) Russell 2000 2.553,669 +1,12% Explicația acestei reveniri nu este o îmbunătățire a fundamentelor economice, ci corecția rapidă a petrolului . În momentul în care cotațiile au coborât sub 90 de dolari pe baril, piața a recalculat riscul unei crize energetice globale. În paralel, indicele volatilității VIX a scăzut cu peste 13% , semnalând o reducere a panicii inițiale. Petrolul – variabila care domină toate piețele Energia a fost epicentrul întregii sesiuni. Activ Preț Variație Petrol 88,07 $ −7,07% Gaz natural 3,084 $ −1,15% Aur 5.151,6 $ +0,94% Argint 87,45 $ +3,46% Cupru 5,892 $ +0,74% Inițial, piața a reacționat la mai multe riscuri simultane: avertismentul Iranului că tancurile petroliere care tranzitează Strâmtoarea Hormuz „trebuie să fie foarte prudente” evacuarea personalului american din Arabia Saudită extinderea conflictului regional Hormuz este una dintre cele mai sensibile artere energetice ale lumii: aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare trece prin acest punct . Orice amenințare la adresa acestei rute provoacă automat un șoc de ofertă anticipat. Totuși, piața a început să se calmeze după ce au apărut trei semnale politice importante: declarația lui Donald Trump că războiul cu Iranul ar putea lua sfârșit „foarte curând” discuțiile despre preluarea controlului militar asupra Strâmtorii Hormuz pentru a proteja transportul energetic întâlnirea de urgență a miniștrilor energiei din G7 , care analizează eliberarea rezervelor strategice de petrol Aceste elemente au schimbat radical percepția investitorilor: dintr-o posibilă criză energetică globală într-un șoc temporar de ofertă . Rotația capitalului pe bursă În interiorul pieței americane s-a produs o rotație clară către tehnologie și infrastructură digitală. Cele mai mari creșteri Companie Evoluție SanDisk +11,64% Teradyne +8,56% Ciena +8,28% Comfort Systems USA +7,29% Western Digital +6,85% Aceste creșteri reflectă două tendințe: continuarea investițiilor în inteligență artificială și centre de date , sector susținut inclusiv de investiții precum finanțarea startup-ului Nscale de către Nvidia migrarea capitalului către companii percepute drept mai puțin sensibile la costurile energetice Cele mai mari scăderi Companie Evoluție Paramount Skydance −6,67% Arthur J. Gallagher −4,54% CF Industries −4,09% Charter Communications −4,06% Broadridge Financial Solutions −3,99% În cazul producătorului de îngrășăminte CF Industries, scăderea este explicată prin volatilitatea gazului natural – principalul cost de producție al industriei fertilizanților. Piața obligațiunilor: semnal defensiv În paralel, investitorii au cumpărat titluri de stat. Obligațiune Randament Variație US Treasury 10 ani 4,102% −0,032 Bund Germania 10 ani 2,84% −0,023 Gilt Marea Britanie 4,641% +0,003 Scăderea randamentelor americane indică cerere pentru active sigure , dar și anticipația că un șoc petrolier ar putea menține dobânzile ridicate mai mult timp. Valutele: dolarul rezistă Pe piața valutară, dolarul a rămas stabil. Pereche Nivel EUR/USD 1,163 GBP/USD 1,343 USD/JPY 157,84 Indicele dolarului 99,175 Stabilitatea monedei americane arată că investitorii privesc SUA drept principal refugiu financiar în perioade de criză geopolitică . Europa: cea mai vulnerabilă regiune Bursele europene au închis în scădere. Indice Variație DAX −0,77% CAC 40 −0,98% STOXX 600 −0,63% FTSE 100 −0,34% Motivul este structural: Europa este mult mai dependentă de importurile energetice decât Statele Unite. Un petrol peste 100 de dolari ar acționa ca o taxă suplimentară asupra economiei europene și ar complica planurile băncilor centrale de reducere a dobânzilor. Asia: reacție prudentă Piețele asiatice au reacționat mixt. Indice Evoluție Nikkei Japonia stabil Shanghai Composite stabil Nifty India −1,73% STI Singapore −1,89% NZX 50 Noua Zeelandă +1,25% India și Singapore au scăzut cel mai mult deoarece sunt economii puternic dependente de importurile de energie. Concluzia pieței Sesiunea de luni confirmă că petrolul a redevenit indicatorul macroeconomic dominant al piețelor globale . În doar câteva ore, investitorii au trecut de la scenariul unei crize energetice globale la cel al unui conflict limitat. Trei variabile vor decide direcția piețelor în următoarele săptămâni: securitatea transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz decizia G7 privind eliberarea rezervelor strategice de petrol evoluția militară a conflictului dintre SUA, Israel și Iran Dacă fluxurile energetice rămân intacte, piața ar putea absorbi șocul geopolitic. Dacă însă transportul petrolului din Golf este perturbat, lumea s-ar putea confrunta cu cel mai mare șoc energetic de la invazia Rusiei în Ucraina . [...]
S&P 500 a închis ușor pe plus, în timp ce Nasdaq a scăzut, în pofida unei inflații mai reduse decât estimările , pe fondul presiunilor persistente asupra sectorului tehnologic. Potrivit Reuters , investitorii au reacționat pozitiv la datele privind inflația din ianuarie, însă temerile legate de impactul inteligenței artificiale asupra profiturilor au limitat avansul. Indicele Dow Jones a crescut cu 0,10%, până la 49.500,93 puncte, S&P 500 a urcat cu 0,05%, la 6.836,17 puncte, în timp ce Nasdaq Composite a pierdut 0,22%, închizând la 22.546,67 puncte. Pentru întreaga săptămână, însă, toți cei trei indici au înregistrat scăderi, cele mai mari din noiembrie: S&P 500 a coborât cu 1,39%, Nasdaq cu 2,1%, iar Dow cu 1,23%. Datele oficiale au arătat că prețurile de consum din SUA au crescut mai puțin decât se anticipa în ianuarie. În urma publicării cifrelor, probabilitatea unei reduceri a dobânzii cu 0,25 puncte procentuale în iunie a crescut la 52,3%, potrivit instrumentului FedWatch al CME Group. Sectorul tehnologic, sub presiune Acțiunile marilor companii tech au tras în jos piața, Nvidia și Apple fiind printre cei mai mari factori negativi pentru S&P 500. Investitorii rămân prudenți în fața competiției crescânde în domeniul inteligenței artificiale și a costurilor ridicate necesare pentru susținerea investițiilor în acest sector. În schimb, sectoarele defensive au avut evoluții mai bune: utilitățile au crescut cu 2,69%; sectorul imobiliar a avansat cu 1,48%; sănătatea a fost susținută de rezultatele solide raportate de Dexcom și Moderna. Applied Materials a urcat cu 8,1% după ce a anunțat estimări peste așteptări pentru trimestrul al doilea, iar Arista Networks a câștigat 4,8% pe fondul unor prognoze optimiste privind veniturile. În același timp, piața rămâne marcată de incertitudini legate de viitoarele alegeri legislative din SUA și de posibilitatea schimbării conducerii Rezervei Federale în cursul acestui an. Analiștii anticipează o perioadă de volatilitate ridicată, în pofida semnelor de temperare a inflației. [...]
