Ministerul Finanțelor majorează împrumuturile pe piața internă - randamentele la titlurile în lei rămân în jur de 7%, iar leul este singura monedă regională în depreciere

Leul rămâne „veriga slabă” în regiune, iar asta se vede direct în costul finanțării statului , care se menține în jur de 7% pe an, în timp ce Ungaria coboară randamentele și atrage capital, potrivit Profit . În Europa Centrală și de Est, Ungaria este descrisă drept „noua vedetă a piețelor”, pe fondul intrărilor de capital după alegeri, al așteptărilor privind deblocarea fondurilor europene și al începerii procesului de adoptare a euro. În acest context, randamentele titlurilor în forinți au scăzut sub cele ale titlurilor în lei și sub cele în zloți polonezi, în timp ce leul este singura monedă din regiune care se depreciază „substanțial” față de euro. Ministerul Finanțelor crește împrumuturile, la randamente sub 7% pe tranșe, dar cu piața tot aproape de 7% pe 10 ani Ministerul Finanțelor a plasat la bănci obligațiuni de 920 milioane lei, scadente în aprilie 2028, la o cerere de 1,7 miliarde lei, peste valoarea de prospect (ținta inițială) de 400 milioane lei. Randamentul mediu a fost de 6,38% pe an. Pentru obligațiunile scadente în aprilie 2035, ofertele au fost de 1,38 miliarde lei, față de un prospect de 400 milioane lei. Statul a împrumutat 563 milioane lei, la un randament mediu de 6,96% pe an. Publicația notează că, după vârful de circa 7,3% la începutul lunii mai (în contextul crizei politice), randamentele titlurilor românești pe 10 ani au coborât la 6,85% pe 14 mai, pentru ca în această săptămână să revină pe creștere, la circa 7% pe an. O creștere mai abruptă, de aproximativ 20 de puncte de bază, a fost consemnată pe scadența de 3 ani. Diferența față de Ungaria se adâncește: forintul se întărește, randamentele scad spre 5,5% În Ungaria, randamentele titlurilor în forinți la 10 ani au coborât la aproape 5,5% pe an, deși în mare parte din ultimele luni au fost la niveluri similare celor din România. Totodată, Ungaria plătește acum dobânzi mai mici decât Polonia cu 30–40 de puncte de bază și a redus diferența față de Cehia la 60–70 de puncte de bază (de la 250–300 de puncte de bază anul trecut), potrivit analizei citate. Scăderea randamentelor este interpretată ca un pariu al pieței pe accesul la fonduri europene și pe aderarea la zona euro. Erste avertizează însă că, deși angajamentul este „ferm”, nu au fost întreprinse măsuri oficiale, iar procesul poate dura ani. Cursul: euro scade în regiune, dar urcă față de leu În această săptămână, euro a scăzut cu circa 0,5% față de forint și cu aproximativ 7% de la începutul anului. Față de coroana cehească, euro a coborât ușor (aproape 0,1%) de la începutul săptămânii, iar față de zlotul polonez este în stagnare. În schimb, euro a urcat cu aproape 0,7% față de leu, iar de la începutul anului leul are „de departe” cea mai slabă evoluție regională, cu o depreciere de circa 3%. Erste leagă evoluția și de factorul politic intern și de semnalele băncii centrale: „În România, guvernatorul Isărescu a avertizat că întârzierile prelungite în formarea unui nou guvern ar fi dăunătoare. Banca centrală este pregătită să permită o flexibilitate mai mare a cursului de schimb.” Inflația: BNR a urcat prognoza pentru final de an În același context, BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finele anului, de la 3,9% la 5,5%, pe fondul șocului energetic. Inflația este așteptată să urce până la un vârf de 11% pe an în vară, apoi să coboare spre 6% pe an la începutul toamnei, în principal pe fondul unui efect de bază. Prognoza pentru 2027 a fost menținută la 2,9%. Pentru piață, combinația dintre deprecierea leului și randamentele încă ridicate la titlurile românești păstrează presiunea pe costul de finanțare al statului, în timp ce Ungaria beneficiază de o îmbunătățire rapidă a percepției investitorilor. [...]