Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Aprecierea rapidă a forintului începe să lovească exportatorii ungari, chiar dacă a adus Ungaria în prim-planul investitorilor prin scăderea costurilor de finanțare și printr-o datorie suverană mai bine cotată; banca centrală a intervenit deja pentru a tempera întărirea monedei, potrivit Ziarul Financiar.
Discursurile noului guvern de la Budapesta despre pregătirea economiei pentru înlocuirea forintului cu euro au alimentat optimismul din piețe: randamentele (yieldurile) au coborât, iar pe piața obligațiunilor datoria Ungariei a ajuns, după mulți ani, mai valoroasă decât cea a Poloniei. În paralel, forintul – monedă cunoscută istoric pentru tendința de depreciere – s-a apreciat, ceea ce ajută la ținerea inflației sub control.
Problema, notează analiza, este viteza și amplitudinea aprecierii. Un număr tot mai mare de companii reclamă că un forint puternic le erodează avantajul de preț pe piețele externe, într-un model economic bazat pe exporturi. Nemulțumirile vin atât din zona companiilor mari – este menționat producătorul de medicamente Gedeon Richter – cât și din rândul IMM-urilor, considerate cele mai vulnerabile.
În același timp, un curs mai puternic pune presiune pe profituri într-un context în care cresc așteptările de majorări salariale, iar presiunile inflaționiste ridică costurile de producție. Multinaționalele au, în general, mai multă capacitate de protecție prin rețele globale și structuri de cost în valută, spre deosebire de firmele mici și mijlocii.
Forintul a fost susținut și de detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a crescut apetitul pentru risc, dar și de așteptările că noul guvern ar putea relansa economia și ar putea debloca o parte din fondurile europene înghețate anterior de Comisia Europeană.
Pe plan intern, noua conducere a băncii centrale, cu Mihály Varga în frunte, s-a concentrat pe stabilitatea cursului de schimb, o schimbare față de politicile ultimilor 15 ani. În plus, dobânda de politică monetară ridicată, de peste 6%, a funcționat ca sprijin pentru monedă.
Totuși, banca centrală a semnalat că forintul „a ajuns prea sus” și a acționat pentru a-i frâna ascensiunea: marțea trecută a redus o rată de dobândă tehnică, coborând dobânda reală la forinți cu 50 de puncte de bază, la 5,25%, în timp ce dobânda de referință a rămas la 6,25%. Efectul a fost o depreciere ușoară a forintului.
Pe piața titlurilor de stat, Ungaria a ajuns pentru prima dată după 2020 să se împrumute mai ieftin decât Polonia, iar diferența față de Cehia s-a redus, potrivit Bloomberg, citat de ZF. Obligațiunile ungare pe 10 ani aveau vineri un randament de 5,57%, cu circa 30 de puncte de bază sub nivelul Poloniei și cu 65 de puncte de bază peste Cehia. Pentru comparație, obligațiunile românești erau la un randament de aproape 7%.
Interesul investitorilor străini a crescut: aceștia dețineau un nivel record de titluri de datorie maghiare, de 8.700 de miliarde de forinți (28,3 miliarde de dolari, aprox. 127 miliarde lei), cu 44% mai mult decât în urmă cu un an.
Potrivit Portfoliu.hu, publicație financiară din Ungaria citată în articol, nu este de așteptat o inversare semnificativă a traiectoriei monedei în viitorul apropiat, iar forintul ar putea rămâne puternic luni sau chiar ani. În acest scenariu, exportatorii ar urma să fie împinși către ajustări structurale – un proces descris ca fiind lung și dificil – care ar necesita flexibilitate și sprijin guvernamental.
Recomandate
Scăderea randamentelor din Ungaria sub nivelul României, după alegeri, pune din nou în lumină costul mai ridicat al finanțării statului român , într-un moment în care Trezoreria are scadențe importante de refinanțat la dobânzi peste 6%, potrivit Profit . În Ungaria, reacția piețelor la victoria opoziției Tisza – care a obținut o super-majoritate de peste două treimi în noul Parlament – a fost imediată: forintul s-a apreciat cu circa 5% față de euro, până la aproximativ 363 forinți/euro, cel mai bun nivel din ultimii patru ani. Economiștii Erste pun mișcarea pe seama așteptărilor că noul guvern va adopta politici economice mai orientate spre piață și va normaliza relațiile cu Uniunea Europeană. Ungaria coboară, România rămâne cu cele mai ridicate dobânzi din regiune Randamentele titlurilor de stat ungare pe 10 ani au scăzut cu peste 40 de puncte de bază față de vineri, la 6,14% pe an, respectiv cu circa 80 de puncte de bază în ultima săptămână. În România, dobânzile sunt în scădere în ultimele două săptămâni, însă rămân cele mai ridicate din regiune: 6,66% pe an la fixingul de marți, cu 10 puncte de bază mai jos față de joi (precedenta zi de tranzacționare) și cu 30 de puncte de bază sub nivelul de acum o săptămână. Profit notează că scăderea a fost mai vizibilă după anunțul armistițiului SUA/Iran. De ce contează pentru investitori: fondurile UE și percepția de risc ING evidențiază magnitudinea victoriei Tisza în fața Fidesz și arată că piața anticipa mai degrabă o majoritate simplă. În această interpretare, un transfer de putere mai lin și deblocarea mai rapidă a fondurilor europene devin „principalul punct de interes” pentru investitori. „Dintr-o perspectivă macroeconomică, concluzia principală este un mandat cu o forță peste așteptări pentru schimbarea regimului, care reduce incertitudinea politică pe termen scurt, crescând în același timp așteptările de reparare a instituțiilor, a relațiilor cu UE și credibilității fiscale mai rapid decât se aștepta.” Totuși, presiunile internaționale pot rămâne un factor de risc: economiștii citați de Profit anticipează o posibilă corecție a forintului spre 370 unități/euro, pe fondul influenței conflictului din Orientul Mijlociu asupra piețelor. ING mai avertizează că investitorii ar putea marca mai repede profiturile din pozițiile pe forint, ceea ce ar crește volatilitatea. România: scadențe mari și refinanțare la costuri mai ridicate Pe plan local, articolul atrage atenția asupra presiunii de refinanțare în lei. Randamentele titlurilor românești rămân cu 40–60+ puncte de bază peste nivelul de dinaintea războiului din Orientul Mijlociu. În plus, urmează scadențe semnificative: obligațiuni de 10,4 miliarde lei cu scadența în 22 aprilie , emise în principal în 2018–2019 la dobânzi de 4–5% pe an (și la 3–4% în 2020, respectiv câteva emisiuni la 7–8% în 2022), care vor fi refinanțate la dobânzi de peste 6% pe an, ceea ce implică un cost mai mare al datoriei publice; certificate de 937 milioane lei emise anul trecut, cu scadența în 29 aprilie . În context, Profit menționează că până la finele lunii februarie titlurile românești deveniseră mai atractive pe fondul reducerii deficitului bugetar, de la 9,3% în 2024 la 6,2% în 2026, însă nivelul dobânzilor rămâne ridicat comparativ cu regiunea. [...]
Scăderea costurilor de finanțare ale Ungariei, pe fondul țintei de aderare la euro, schimbă raportul de forțe pe piețele de obligațiuni din Europa de Est și poate pune presiune pe România printr-o posibilă rotație a capitalului către Budapesta , potrivit Economedia , care citează o analiză Bloomberg . Pentru prima dată din 2020, costurile de împrumut ale Ungariei au coborât sub cele ale Poloniei, iar diferența față de obligațiunile Republicii Cehe s-a redus cu două puncte procentuale din martie. Mișcarea indică o schimbare de percepție a investitorilor față de unele dintre cele mai mari economii din regiune, în contextul în care noul prim-ministru, Peter Magyar , își propune să aducă Ungaria „în mainstream-ul european”. Ce s-a schimbat în evaluarea investitorilor Înainte de alegerile de luna trecută, Ungaria era văzută drept cea mai riscantă țară din grup, pe fondul unei „moșteniri de corupție” și al politicilor imprevizibile sub Viktor Orban. După ce Magyar s-a angajat să îndeplinească criteriile pentru adoptarea euro în următorii patru ani, investitorii au început să susțină noua administrație: investitorii străini au cumpărat obligațiuni maghiare, iar forintul este aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani față de euro. James Novotny, manager de investiții la Jupiter Asset Management, spune că firma este mai optimistă față de Ungaria decât a fost vreodată. „Probabil că suntem mai optimiști față de Ungaria decât am fost vreodată.” Semnale din piață: randamente, fluxuri și performanță Analiza indică o performanță superioară a activelor maghiare după scrutinul din 12 aprilie: un indice al obligațiunilor în monedă locală a adus un randament de 9,6% în dolari, „de departe” cel mai bun dintre piețele emergente în perioada respectivă. În același interval, obligațiunile poloneze, cehe și românești au fost pe pierdere. La nivel de referință, obligațiunea Ungariei are un randament de 5,55%, cu: 30 de puncte de bază sub titlul polonez pe 10 ani; 65 de puncte de bază peste datoria cehă similară. Datele oficiale arată că investitorii străini dețin o sumă record de 8,7 trilioane de forinți (28,3 miliarde de dolari, aprox. 127 miliarde lei) în titluri de datorie maghiare, cu 44% mai mult decât acum un an. De ce contează pentru România: riscul de „substituție” a capitalului Investitorii mizează pe așa-numita „tranzacție de convergență cu euro” — o temă prin care se pariază că inflația, dobânzile și finanțele publice ale Ungariei se vor alinia în timp cu cele ale zonei euro. În acest cadru, o dezbatere importantă este dacă o Ungarie percepută drept mai „solidă” va atrage investiții în detrimentul Poloniei, României și Cehiei sau dacă va sprijini regiunea în ansamblu. Nimrod Mevorach (UBS) vede probabilă o rotație, pe măsură ce Ungaria începe să semene cu „piețele europene de înaltă calitate”. În schimb, Marek Raczko (Barclays) minimizează riscul unor ieșiri masive din obligațiunile poloneze și cehe, argumentând că poziționarea redusă a investitorilor străini pe aceste piețe limitează „efectul de substituție”. Obstacolele: deficitul bugetar și un calendar incert Deși tema de investiții a prins tracțiune, analiștii avertizează că drumul către euro poate dura mulți ani, iar obstacolele sunt mari pentru un guvern instalat de puțin timp. Un punct sensibil este deficitul bugetar: acesta este estimat să depășească 5% din PIB în acest an, în timp ce țările din zona euro trebuie să mențină deficitul sub 3%. Pe piața de acțiuni, Egle Fredriksson (East Capital) vede potențial pentru o creștere de 20%–30% a acțiunilor listate la Budapesta, pe fondul unei economii mai puternice și al legăturilor mai strânse cu UE, subliniind că „călătoria” către euro poate conta mai mult decât obiectivul final. [...]
Banca britanică Barclays recomandă investitorilor să prefere obligațiunile Ungariei în locul celor ale României , invocând perspective mai favorabile pentru piața financiară maghiară în perioada următoare. Strategii instituției sugerează trecerea de la titlurile românești cu scadența în 2035 la cele emise de Ungaria. Analiza, citată de Bloomberg , arată că ambele economii sunt expuse riscurilor generate de creșterea prețurilor petrolului, care pot afecta inflația, ritmul de creștere economică și balanța externă. Totuși, experții Barclays consideră că în cazul Ungariei piețele ar putea beneficia de un impuls suplimentar legat de alegerile parlamentare programate în aprilie. Factorul politic din Ungaria Strategii băncii sugerează că o eventuală victorie a opoziției în alegeri ar putea avea un efect pozitiv asupra piețelor financiare. În acest scenariu, investitorii ar putea anticipa o îmbunătățire a relațiilor Budapestei cu Uniunea Europeană și un acces mai facil la fondurile europene. Această perspectivă ar putea crește atractivitatea titlurilor de stat ungare în comparație cu cele românești. Diferența dintre obligațiunile României și Ungariei În prezent, randamentul suplimentar al obligațiunilor românești cu scadența în 2035 față de cele ungare este de aproximativ 33 de puncte de bază , mult sub nivelul de 94 de puncte de bază înregistrat la finalul lunii septembrie. Potrivit strategilor Barclays , creșterea prețurilor petrolului ar putea complica procesul de consolidare fiscală în România, un element esențial pentru menținerea ratingului de investiții al țării. Riscurile pentru economia României Analiza subliniază că șocurile externe, precum scumpirea petrolului, pot amplifica dificultățile legate de reducerea deficitului bugetar și de stabilitatea macroeconomică. În aceste condiții, investitorii ar putea percepe titlurile românești ca fiind mai riscante în comparație cu cele emise de Ungaria. Barclays s-a remarcat și în 2025 prin prognoze politice legate de Ungaria, recomandând atunci poziționarea pe piețele valutare în favoarea unei eventuale victorii a opoziției în fața partidului condus de premierul Viktor Orbán . [...]
Piețele globale reacționează la riscul de inflație mai mare și dobânzi mai ridicate , pe fondul scumpirii energiei după izbucnirea războiului din Iran, potrivit Mediafax , care citează Reuters. Investitorii se tem că prețurile ridicate la energie se vor transmite în restul economiei și vor forța băncile centrale să mențină sau să reia ciclul de înăsprire monetară. Obligațiunile, sub presiune: randamente în urcare în SUA Randamentele titlurilor de stat americane au urcat luni dimineață, într-o mișcare care semnalează scăderea prețurilor obligațiunilor (randamentele și prețurile se mișcă invers). Randamentul obligațiunilor SUA pe 10 ani a crescut cu până la 3,6 puncte de bază, până la 4,631%, cel mai ridicat nivel din februarie 2025, după ce săptămâna trecută avansase cu peste 20 de puncte de bază. Și scadențele considerate mai sensibile la așteptările privind inflația și dobânzile au urcat: randamentul pe doi ani a atins 4,105% (maxim al ultimelor 14 luni), iar randamentul pe 30 de ani a ajuns la 5,159% (maxim al ultimului an), mai notează Reuters, citată de Mediafax. Războiul din Iran și energia: canalul prin care revine riscul inflaționist Vânzarea de obligațiuni a fost alimentată de creșterea prețului petrolului, în condițiile în care eforturile de a opri războiul din Iran „par să fi stagnat”, după un atac cu dronă asupra unei centrale nucleare din Emiratele Arabe Unite, relatează Reuters. Pe acest fundal, investitorii încep să evalueze mai apăsat costurile economice ale conflictului, la peste două luni de la debut. Miza pentru piețe este dublă: o inflație mai persistentă, alimentată de energie, și o reacție mai dură a băncilor centrale. Consecințele economice ale conflictului urmau să fie discutate de miniștrii G7 reuniți luni la Paris, potrivit aceleiași surse. Așteptări schimbate pentru Fed și BCE Piețele indică acum o probabilitate de peste 50% ca Rezerva Federală a SUA să majoreze dobânda până în decembrie, potrivit instrumentului FedWatch al CME, menționează Reuters. Înainte de război, investitorii mizau pe reduceri de dobândă în 2026. În zona euro, presiunea s-a văzut și în randamente: titlurile germane pe 10 ani, reperul pentru blocul monetar, au urcat la 3,193%, un maxim pe 15 ani, prelungind creșterea de 14 puncte de bază din săptămâna precedentă. Totodată, piețele văd o probabilitate de 80% ca Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile luna viitoare și evaluează trei astfel de pași până la finalul anului, în condițiile în care, înainte de conflict, se aștepta ca BCE să rămână în așteptare în 2026. „Faptul că acum vedem date care susțin temerile inflaționiste, care au existat pe piață încă de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, este esențial”, a spus Nick Twidale, analist-șef pentru piețe la ATFX Global. Datele publicate săptămâna trecută au arătat creșteri bruște ale prețurilor de consum și de producție în SUA în aprilie, cu evoluții similare în China, Germania și Japonia, potrivit Reuters. În acest context, investitorii urmăresc dacă scumpirea energiei se va transforma într-un nou val inflaționist, suficient de puternic încât să schimbe traiectoria dobânzilor în principalele economii. [...]
Piețele au rămas prudente după summitul Trump–Xi , iar riscul Iran apasă pe obligațiuni și yuan , pe fondul lipsei unor progrese concrete pe comerț și al incertitudinilor legate de războiul din Iran, potrivit Reuters . Reacția investitorilor a fost una temperată: acțiunile din China au fost în mare parte stabile luni, după o scădere de peste 1% vineri, în timp ce yuanul a coborât la un minim al ultimelor aproape două săptămâni față de dolar. Atenția s-a mutat rapid de la întâlnirea bilaterală la vânzările globale de obligațiuni, alimentate de temeri inflaționiste, și la semnale noi de tensiuni în Orientul Mijlociu. De ce contează: „stabilitate strategică” fără rezultate care să schimbe prețurile Summitul – prima vizită a lui Donald Trump la Beijing din 2017, încheiată vineri – a pus accent pe „stabilitate strategică”, ceea ce ar reduce riscul geopolitic sino-american pentru piețele chineze. Totuși, lipsa unor „breakthrough-uri” pe comerț și absența unui sprijin tangibil din partea Beijingului pentru oprirea războiului SUA–Israel cu Iranul (aflat de peste două luni în desfășurare) au limitat apetitul pentru risc. William Bratton, șeful cercetării pe acțiuni cash pentru Asia-Pacific la BNP Paribas, a indicat că efectul pozitiv ar putea fi mai degrabă pe termen lung, prin reducerea percepției de risc geopolitic și o posibilă reorientare a capitalului american către oportunități de investiții în China. Iran și Hormuz: riscul care poate menține inflația și randamentele sus Investitorii sperau ca discuțiile să deschidă o cale către o soluție pentru conflictul din Orientul Mijlociu, care a împins în sus prețurile energiei în contextul negocierilor dificile dintre Washington și Teheran. Însă China – cel mai mare cumpărător de petrol iranian – nu a dat indicii clare că ar interveni în conflict, ceea ce menține piețele în alertă. Reuters notează că diferențele geopolitice dintre Washington și Beijing sunt vizibile inclusiv în poziționările privind Strâmtoarea Hormuz , pe unde trece în mod normal circa o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel global. Trump a spus că Xi ar fi fost de acord că Teheranul trebuie să redeschidă această rută, în timp ce Xi nu a comentat public discuțiile despre Iran; Ministerul chinez de Externe a numit conflictul „unul care nu ar fi trebuit să se întâmple, nu are niciun motiv să continue”. Charu Chanana, strateg-șef de investiții la Saxo, a avertizat că, fără pași concreți pe comerț, Taiwan sau Iran, întâlnirea riscă să fie percepută drept un eveniment util pentru sentiment, dar insuficient pentru a schimba fundalul de piață. În opinia sa, investitorii ar putea subevalua probabilitatea ca războiul să mențină petrolul scump, așteptările de inflație ridicate și randamentele obligațiunilor „mai sus pentru mai mult timp”. Datele slabe din China și „armistițiul” comercial: sprijin limitat pentru acțiuni Reacția modestă a pieței a venit și după date care arată că economia Chinei a încetinit în aprilie, cu producția industrială și vânzările cu amănuntul sub așteptări. Capital Economics a interpretat „partea plină a paharului” ca fiind consolidarea armistițiului comercial, reducând riscul unei escaladări pe termen scurt, chiar dacă nu au existat progrese majore. În plus, invitația lui Trump ca Xi să viziteze SUA în septembrie ar crește șansele ca cele două părți să evite tensiuni în lunile următoare. În același timp, armistițiul comercial dintre SUA și China urmează să expire mai târziu în acest an, iar lipsa de claritate privind tarifele a apăsat pe sentiment. Chiar și un rezultat prezentat drept principalul „livrabil” – afirmația lui Trump că China ar urma să cumpere 200 de avioane Boeing – a dezamăgit investitorii, iar acțiunile Boeing au scăzut, numărul fiind sub așteptările analiștilor, potrivit Reuters. Ce urmăresc investitorii în continuare Pe termen scurt, piețele par să trateze summitul drept un factor de reducere a riscului extrem, nu un catalizator de repricing. În perioada următoare, atenția se concentrează pe: evoluția conflictului cu Iran și riscul unor noi perturbări în zona Hormuz; traiectoria randamentelor obligațiunilor la nivel global, în context de temeri inflaționiste; deciziile SUA privind Taiwan, inclusiv posibilitatea unei vânzări de armament de 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei), pe care Trump a spus că încă nu a decis dacă o aprobă; prelungirea sau reescaladarea armistițiului comercial SUA–China, care expiră mai târziu în 2026. Ting Lu, economist-șef pe China la Nomura, a descris summitul ca un exercițiu de „limitare a riscului economic și politic”, cu o stabilizare pe termen scurt pentru ambii lideri, într-un cadru în care rivalitatea rămâne, dar ar deveni „predictibilă, tranzacțională și strict gestionată” pentru restul anului 2026. [...]
Comisia Europeană a atras încă 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei) de pe piețe , printr-o emisiune de obligațiuni în două tranșe, într-un semnal de continuitate a finanțării la scară mare a programelor UE în 2026, potrivit Mediafax . Tranzacția, a cincea „sindicalizată” din 2026 (adică vândută printr-un consorțiu de bănci către investitori), a inclus o obligațiune nouă pe 7 ani, de 6 miliarde de euro (aprox. 30 mld. lei), cu scadența la 12 octombrie 2033, și o extindere de 4 miliarde de euro (aprox. 20 mld. lei) a unei obligațiuni pe 30 de ani, cu scadența la 12 octombrie 2055. Cum se încadrează emisiunea în planul de finanțare al UE Operațiunea face parte din obiectivul de finanțare al Comisiei Europene de 100 de miliarde de euro (aprox. 500 mld. lei) pentru prima jumătate a anului 2026. Din acest total, 77,3 miliarde de euro (aprox. 386,5 mld. lei) fuseseră deja emise începând din ianuarie 2026, conform datelor citate. Comisia arată că este împuternicită să se împrumute pe piețele internaționale de capital în numele Uniunii Europene pentru finanțarea unor programe de politică ale UE. Mesajul pentru investitori: prețuri ancorate în „curba” obligațiunilor UE În comunicarea Comisiei, prețul pentru ambele scadențe a fost stabilit în raport cu punctele de referință de pe „curba obligațiunilor UE” (reperul randamentelor pe diferite maturități), pe baza prețurilor sindicalizărilor din martie și aprilie. „Această abordare a contribuit la atenuarea riscurilor de stabilire a prețurilor pentru investitorii participanți și reflectă lichiditatea tot mai mare a curbei obligațiunilor UE”, transmite CE. La ce vor fi folosiți banii Fondurile atrase urmează să sprijine prioritățile politice ale Uniunii Europene, inclusiv: sprijin pentru o Europă „mai puternică, mai competitivă și mai rezilientă”; sprijin pentru Ucraina ; investiții esențiale în apărarea europeană. [...]
