Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Ministerul Finanțelor s-a împrumutat în lei la cea mai ridicată dobândă de după octombrie 2025, pe fondul creșterii abrupte a randamentelor, într-un context de escaladare a tensiunilor politice interne, potrivit HotNews.
Emisiunea a vizat obligațiuni cu scadența în iulie 2034, iar investitorii au subscris aproape 372 de milioane de lei, peste prospectul anunțat de 300 de milioane de lei.
Informațiile detaliate despre tranzacție sunt prezentate de Profit.ro, conform trimiterii din materialul HotNews.
Recomandate
Tranzacții plasate cu minute înaintea unor anunțuri ale lui Donald Trump au generat câștiguri de milioane , într-un tipar care ridică întrebări despre posibile informații privilegiate și despre cât de eficient pot interveni autoritățile de supraveghere, potrivit HotNews , care preia o analiză BBC bazată pe volume de tranzacționare din mai multe piețe. Analiza BBC a identificat creșteri bruște ale pariurilor (poziții speculative) cu ore sau chiar minute înainte ca președintele SUA să facă publice declarații cu impact asupra piețelor, fie prin postări pe rețele sociale, fie prin interviuri. Unii analiști văd indicii compatibile cu tranzacționarea pe baza unor informații nepublice, în timp ce alții susțin că o parte din mișcări pot fi explicate prin capacitatea traderilor de a anticipa intervențiile lui Trump. Exemplele care au mișcat petrolul: scăderi de 25% și 11% după declarații Unul dintre cele mai vizibile tipare apare pe piața futures a petrolului (contracte derivate prin care investitorii pariază pe evoluția viitoare a prețului). Pe 9 martie 2026, la nouă zile de la începutul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, Trump a spus într-un interviu telefonic pentru CBS News că războiul este „aproape terminat”. Potrivit cronologiei prezentate, pariurile pe scăderea petrolului au crescut la 18:29 GMT, cu 47 de minute înainte ca publicul să afle de interviu (19:16 GMT, când un reporter a postat pe X). La 19:17 GMT, petrolul a scăzut cu aproximativ 25%, iar cei care au pariat pe scădere ar fi câștigat milioane de dolari. Pe 23 martie 2026, după ce cu două zile înainte amenințase că va „distruge” centrale electrice iraniene, Trump a postat pe Truth Social că Washingtonul a avut „conversații foarte bune și productive” cu Teheranul și a invocat o „rezolvare completă și totală a ostilităților”. BBC notează pariuri neobișnuit de mari pe petrol cu 14 minute înainte de postare; ulterior, petrolul de referință din SUA a scăzut cu 11%. Un analist petrolier a descris schimburile drept „cu siguranță anormale”. Episodul tarifelor: pariuri de peste 2 milioane de dolari înaintea unei zile istorice pe bursă Un alt exemplu citat este din 9 aprilie 2025, după „Ziua Eliberării” (2 aprilie), când Trump anunțase tarife vamale ample, iar bursele globale scăzuseră. O săptămână mai târziu, Trump a anunțat o „pauză” de 90 de zile a taxelor pentru toate țările, cu excepția Chinei, iar S&P 500 a urcat cu 9,5%, una dintre cele mai mari creșteri într-o singură zi de la al Doilea Război Mondial. Înainte de anunț, numărul contractelor tranzacționate a crescut la peste 10.000 pe minut imediat după ora 18:00 BST (față de „sute” mai devreme în acea zi). Potrivit BBC, unii traderi au pariat peste 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei) pe creșterea bursei, iar mișcarea le-ar fi putut aduce un profit de aproape 20 de milioane de dolari (aprox. 92 milioane lei). Ulterior, mai mulți senatori democrați au cerut Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse (SEC) să investigheze dacă anunțurile președintelui „au îmbogățit” persoane din interiorul administrației și apropiați „în detrimentul publicului american”. Întrebată de BBC dacă a investigat acuzațiile, SEC a refuzat să comenteze, iar Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii privind activitatea comercială neobișnuită analizată. Piețele de predicții: câștiguri de sute de mii și 1,2 milioane de dolari pe evenimente geopolitice BBC indică și creșterea piețelor de predicții online (platforme unde utilizatorii pariază pe evenimente politice/economice), precum Polymarket și Kalshi, care funcționează pe infrastructură blockchain. Cazurile prezentate includ: un utilizator care a câștigat 436.000 de dolari (aprox. 2 milioane lei) pariind că Nicolás Maduro va părăsi funcția până la finalul lui ianuarie 2026, după ce contul a pariat 32.000 de dolari (aprox. 147.000 lei) pe 2 ianuarie, iar pe 3 ianuarie Maduro a fost „extras”; șase conturi create în februarie 2026 pe Polymarket care au câștigat împreună 1,2 milioane de dolari (aprox. 5,5 milioane lei) pariind pe un atac american asupra Iranului până pe 28 februarie, confirmat de Trump în primele ore ale acelei zile. Polymarket a transmis BBC că aplică „cele mai înalte standarde de integritate a pieței” și că lucrează proactiv cu autoritățile. În martie, atât Polymarket, cât și Kalshi au introdus reguli noi pentru a combate tranzacționarea cu informații privilegiate. Piețele de predicții sunt în jurisdicția CFTC, ai cărei reprezentanți nu au răspuns solicitării BBC, însă președintele instituției a spus recent în Congres că există „toleranță zero” față de fraudă și tranzacționarea cu informații privilegiate. De ce e greu de sancționat: problema identificării sursei informației Tranzacțiile cu informații privilegiate sunt ilegale de la adoptarea Legii privind valorile mobiliare din 1933, iar cadrul a fost extins în 2012 pentru a include oficiali ai guvernului american, însă BBC notează că până acum nimeni nu a fost urmărit penal în baza acestei legi. Paul Oudin, profesor de legislație financiară la ESSEC Business School, explică de ce aplicarea e dificilă: autoritățile nu inițiază urmăriri penale dacă nu pot identifica sursa informațiilor. El spune că pot exista tranzacții masive care sugerează că cineva știa ce urmează să declare Trump, dar că șansele de urmărire penală rămân „minime”. În lipsa unor investigații confirmate public și a unor răspunsuri complete din partea autorităților, analiza rămâne la nivel de tipare statistice și suspiciuni: suficient cât să pună presiune pe supraveghere, dar insuficient, deocamdată, pentru a demonstra cine a avut acces la informație și cum a fost folosită. Surse menționate: BBC , Legea privind valorile mobiliare . [...]
Tensiunile din coaliție au început să se vadă în costul de finanțare al statului , după ce obligațiunile României au avut vineri cea mai slabă evoluție din rândul piețelor emergente, pe fondul creșterii percepției de risc politic, potrivit Economedia , care citează date Bloomberg. Obligațiunile românești denominate în dolari au înregistrat cea mai accentuată scădere dintre piețele emergente, pe fondul escaladării tensiunilor politice interne, conform datelor Bloomberg. Randamentul titlurilor cu scadența în 2053 a urcat cu 19 puncte de bază, până la 7,09%, iar și obligațiunile cu maturități mai scurte au fost sub presiune de vânzare. În paralel, titlurile de stat în lei au intrat la rândul lor sub presiune, semnalând o deteriorare mai largă a percepției de risc asupra României. Mișcarea este una tipică în episoade de instabilitate politică, însă amplitudinea – cea mai mare din rândul economiilor emergente – indică îngrijorări mai profunde privind direcția politicilor economice și capacitatea guvernului de a rămâne funcțional. Analiștii Erste Group , citați în material, leagă creșterea incertitudinii de informațiile potrivit cărora cel mai mare partid din coaliție ar fi pregătit să-și retragă sprijinul pentru prim-ministru săptămâna viitoare și să-i ceară demisia, condiționând rămânerea la guvernare de schimbarea premierului. De ce contează pentru economie Creșterea randamentelor se traduce prin costuri mai mari de finanțare pentru stat, într-un context descris ca deja „la limită” pentru deficit și creștere economică. Potrivit textului, scumpirea finanțării suverane se poate transmite rapid în dobânzi mai ridicate pentru companii și populație, cu efecte potențiale asupra investițiilor, consumului și ritmului de creștere, în condițiile în care România este deja în recesiune tehnică. Materialul mai notează că volatilitatea din piața titlurilor de stat poate pune presiune și pe cursul valutar și poate complica eforturile de menținere a stabilității financiare, într-un moment în care România depinde semnificativ de finanțarea externă. Miza politică imediată PSD urmează să decidă pe 20 aprilie dacă îi retrage sprijinul premierului Ilie Bolojan, printr-un referendum intern. Aproximativ 5.000 de lideri PSD ar urma să voteze electronic dacă îl mai susțin politic pe premier. Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că nu va demisiona și că România se află „ în faza unui început de criză ”, de care țara nu are nevoie, potrivit unei relatări separate a Economedia . [...]
Ieșirile de capital străin din Thailanda au accelerat la cel mai rapid ritm din octombrie 2024 , pe fondul șocului energetic generat de războiul SUA–Israel cu Iranul, care a împins petrolul spre 100 de dolari/baril și a readus în prim-plan vulnerabilitatea economiei thailandeze, potrivit Reuters . Conflictul a schimbat brusc sentimentul investitorilor într-un moment în care Thailanda părea să reintre pe radarul piețelor. După ce străinii au cumpărat acțiuni thailandeze de 1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,8 miliarde lei) în februarie, în martie a urmat o inversare puternică: vânzări nete de 823 milioane de dolari (aprox. 3,8 miliarde lei) pe piața de acțiuni și ieșiri de 705 milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei) din obligațiuni, cel mai mare flux negativ combinat din octombrie 2024, conform datelor LSEG citate de Reuters. De ce contează: șocul petrolului lovește direct într-o economie dependentă de importuri Creșterea prețului petrolului a accentuat dependența Asiei de energia din Golf, iar Thailanda este printre cele mai expuse economii: Orientul Mijlociu furnizează aproape jumătate din petrolul și gazele sale, potrivit Krungsri Research. În plus, expunerea nu se limitează la costul carburanților: peste jumătate din producția anuală de electricitate provine din gaze, iar importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) au o pondere în creștere în mixul de producție. În acest context, investitorii văd un risc ca prețurile mai mari la combustibili să afecteze consumul și să perturbe exporturile și turismul – doi piloni ai economiei thailandeze. Daniel Tan, manager de portofoliu la Grasshopper Asset Management, avertizează că piețele pot subestima impactul pe termen mai lung al șocului energetic. Politică economică „în menghină”: spațiu limitat pentru dobânzi și pentru sprijin fiscal Reuters notează că Bangkok intră în acest episod cu vulnerabilități interne: economia era deja în deflație înainte de război, iar datoria publică este la 66% din PIB, aproape de plafonul autoimpus de 70%. În același timp, economia a crescut cu 2,4% anul trecut, sub ritmul altor economii din regiune, iar inflația a scăzut 12 luni la rând, ceea ce a dus la o reducere de dobândă în februarie, înainte de izbucnirea conflictului. Investitorii descriu situația drept o „capcană” de politică economică: banca centrală are spațiu limitat să majoreze dobânzile fără să afecteze redresarea, dar nici nu există mult loc sau urgență pentru relaxare, ceea ce lasă politica monetară „restrictivă prin inerție”, potrivit lui Gary Tan, manager de portofoliu la Allspring Global Investments. Estimările agenției de planificare a statului, citate de Reuters, indică și sensibilitatea creșterii economice la combustibili: fiecare creștere cu un baht a prețului la carburant reduce creșterea economică cu 2 puncte de bază, ceea ce explică reticența autorităților de a extinde subvențiile. Bahtul, supapă de presiune, dar riscurile rămân dacă petrolul rămâne scump Moneda a absorbit o parte din șoc: bahtul s-a depreciat cu circa 2,8% de la începutul războiului, deși a recuperat o parte din pierderi după anunțarea unui armistițiu de două săptămâni în această lună. Reuters arată că performanța bună din 2025, când bahtul a câștigat 9%, ar putea oferi un tampon și mai mult spațiu de slăbire, însă echilibrul rămâne fragil. Guvernul a exclus deocamdată subvențiile la combustibili, dar va absorbi costuri mai mari pentru a menține tarifele la electricitate „în mare parte” neschimbate înainte de vară. Pe partea macro, războiul a răsturnat perspectiva inflației: media anuală ar putea urca până la 3,5% în acest an, în funcție de evoluția conflictului, după o contracție de 0,54% în primul trimestru. Ministrul de finanțe, Ekniti Nitithanprapas , a declarat vineri că Thailanda are „muniție limitată” pentru a-și aborda problemele economice, în condițiile în care investitorii urmăresc atât evoluția prețului energiei, cât și cât de mult se poate întinde politica fiscală fără depășirea plafonului de datorie. [...]
Bursele americane au urcat, iar petrolul a scăzut, pe fondul speranțelor de detensionare în Orientul Mijlociu , după semnale privind continuarea discuțiilor dintre SUA și Iran, în timp ce sezonul de raportări financiare a trecut în prim-plan, potrivit Reuters . Mișcarea de pe piețe a fost una tipică de „relaxare a riscului geopolitic”: acțiunile au câștigat teren, randamentele titlurilor de stat americane au coborât, dolarul a continuat să slăbească, iar petrolul a corectat, pe măsură ce investitorii au pariat pe reducerea riscurilor de întrerupere a aprovizionării. Ce s-a văzut în piețe: acțiuni în sus, petrol în jos, dolar mai slab În SUA, Wall Street a închis pe creștere, iar în Europa bursele au urcat până la maxime ale ultimei luni, pe fondul perspectivelor de detensionare în Orientul Mijlociu. În cadrul indicelui S&P 500, opt din cele 11 sectoare majore au închis pe plus, cu serviciile de comunicații în frunte. În același timp: dolarul a consemnat a șaptea zi de scăderi, pe fondul speranțelor legate de un acord de pace; randamentele titlurilor de stat americane de referință au coborât, pe semne de progres în discuțiile de pace; petrolul a scăzut, pe fondul diminuării îngrijorărilor privind oferta; aurul a urcat, în contrast cu slăbirea monedei americane. Rezultatele băncilor au nuanțat raliul Sezonul de raportări a rămas un punct central. Dintre cele trei mari bănci care au publicat rezultate trimestriale în ziua respectivă, JPMorgan Chase și Wells Fargo au scăzut cu 0,8%, respectiv 5,7%, în timp ce Citigroup a urcat cu 2,6%, potrivit datelor citate de Reuters. Dobânzi: mesaje divergente dinspre Trezorerie și Fed Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că are încredere că inflația de bază va continua să scadă, în pofida războiului cu Iranul, și a reiterat apelul pentru reducerea dobânzii-cheie a Rezervei Federale. Reuters notează însă că două dintre cele trei indicatori majori de inflație publicați până atunci pentru martie arătau o ușoară creștere a inflației de bază, în timp ce creșterea salariului orar mediu a indicat o temperare față de luna anterioară. În contrast, președintele Fed Chicago, Austan Goolsbee, a avertizat că banca centrală ar putea fi nevoită să amâne reducerile de dobândă până în 2027, dacă efectele războiului cu Iranul întârzie scăderea inflației către ținta medie anuală de 2%. La ultima ședință, Fed a menținut intervalul dobânzii de politică monetară la 3,50%–3,75%, iar majoritatea oficialilor au indicat că cel puțin o reducere ar putea fi potrivită în acest an. Ce poate mișca piețele în continuare Pentru următoarea sesiune, Reuters indică drept potențiali catalizatori: evoluțiile din Orientul Mijlociu și reacția pieței energiei; postări pe rețele sociale ale lui Donald Trump; raportări financiare (Bank of America, Morgan Stanley și J.B. Hunt); date macro: producția industrială, vânzările cu amănuntul și PIB-ul Chinei (T1), inflația din Franța, producția industrială din zona euro, șomajul din India, vânzările cu amănuntul din Brazilia, vânzările din industria prelucrătoare din Canada, ocuparea forței de muncă din Australia; discursuri ale unor oficiali Fed, inclusiv Michael Barr și Michelle Bowman. În ansamblu, direcția imediată a piețelor rămâne legată de două variabile care se pot schimba rapid: semnalele privind detensionarea geopolitică (cu efect direct asupra petrolului și inflației) și tonul băncii centrale americane, într-un moment în care datele despre inflația de bază rămân mixte. [...]
Scăderea randamentelor din Ungaria sub nivelul României, după alegeri, pune din nou în lumină costul mai ridicat al finanțării statului român , într-un moment în care Trezoreria are scadențe importante de refinanțat la dobânzi peste 6%, potrivit Profit . În Ungaria, reacția piețelor la victoria opoziției Tisza – care a obținut o super-majoritate de peste două treimi în noul Parlament – a fost imediată: forintul s-a apreciat cu circa 5% față de euro, până la aproximativ 363 forinți/euro, cel mai bun nivel din ultimii patru ani. Economiștii Erste pun mișcarea pe seama așteptărilor că noul guvern va adopta politici economice mai orientate spre piață și va normaliza relațiile cu Uniunea Europeană. Ungaria coboară, România rămâne cu cele mai ridicate dobânzi din regiune Randamentele titlurilor de stat ungare pe 10 ani au scăzut cu peste 40 de puncte de bază față de vineri, la 6,14% pe an, respectiv cu circa 80 de puncte de bază în ultima săptămână. În România, dobânzile sunt în scădere în ultimele două săptămâni, însă rămân cele mai ridicate din regiune: 6,66% pe an la fixingul de marți, cu 10 puncte de bază mai jos față de joi (precedenta zi de tranzacționare) și cu 30 de puncte de bază sub nivelul de acum o săptămână. Profit notează că scăderea a fost mai vizibilă după anunțul armistițiului SUA/Iran. De ce contează pentru investitori: fondurile UE și percepția de risc ING evidențiază magnitudinea victoriei Tisza în fața Fidesz și arată că piața anticipa mai degrabă o majoritate simplă. În această interpretare, un transfer de putere mai lin și deblocarea mai rapidă a fondurilor europene devin „principalul punct de interes” pentru investitori. „Dintr-o perspectivă macroeconomică, concluzia principală este un mandat cu o forță peste așteptări pentru schimbarea regimului, care reduce incertitudinea politică pe termen scurt, crescând în același timp așteptările de reparare a instituțiilor, a relațiilor cu UE și credibilității fiscale mai rapid decât se aștepta.” Totuși, presiunile internaționale pot rămâne un factor de risc: economiștii citați de Profit anticipează o posibilă corecție a forintului spre 370 unități/euro, pe fondul influenței conflictului din Orientul Mijlociu asupra piețelor. ING mai avertizează că investitorii ar putea marca mai repede profiturile din pozițiile pe forint, ceea ce ar crește volatilitatea. România: scadențe mari și refinanțare la costuri mai ridicate Pe plan local, articolul atrage atenția asupra presiunii de refinanțare în lei. Randamentele titlurilor românești rămân cu 40–60+ puncte de bază peste nivelul de dinaintea războiului din Orientul Mijlociu. În plus, urmează scadențe semnificative: obligațiuni de 10,4 miliarde lei cu scadența în 22 aprilie , emise în principal în 2018–2019 la dobânzi de 4–5% pe an (și la 3–4% în 2020, respectiv câteva emisiuni la 7–8% în 2022), care vor fi refinanțate la dobânzi de peste 6% pe an, ceea ce implică un cost mai mare al datoriei publice; certificate de 937 milioane lei emise anul trecut, cu scadența în 29 aprilie . În context, Profit menționează că până la finele lunii februarie titlurile românești deveniseră mai atractive pe fondul reducerii deficitului bugetar, de la 9,3% în 2024 la 6,2% în 2026, însă nivelul dobânzilor rămâne ridicat comparativ cu regiunea. [...]
Piețele globale au pariat pe o deblocare diplomatică SUA–Iran , deși armata americană a început blocada porturilor Iranului, un risc direct pentru oferta de petrol și pentru inflație, potrivit Reuters . Miza de marți a investitorilor a fost ideea că Washingtonul și Teheranul ar putea găsi totuși o cale de ieșire, după ce discuțiile de pace dintre oficiali iranieni și americani au eșuat în weekend. Surse citate de Reuters au spus că dialogul „este încă viu”, iar un oficial american a indicat că există „mișcare înainte” în încercarea de a ajunge la un acord. Declarațiile președintelui SUA, Donald Trump , au alimentat această așteptare: el a spus luni că Iranul vrea să încheie o înțelegere, dar că nu va accepta un acord care să permită Teheranului să aibă o armă nucleară. Reacția piețelor: acțiuni în revenire, petrolul sub 100 de dolari Pe acest fundal, acțiunile globale au revenit: bursele din Asia au urcat, alături de contractele futures pe indicii din SUA și Europa. În același timp, prețul petrolului a coborât din nou sub 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), semn că investitorii au redus temporar prima de risc, în așteptarea unei posibile rezolvări. Riscul economic rămâne: energie scumpă, presiune pe inflație Reuters notează însă că economia globală „nu a ieșit din pădure”: impulsul inflaționist al unor prețuri ridicate la energie va persista atât timp cât Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă, menținând presiunea asupra companiilor și consumatorilor. Un semnal în acest sens a venit din Singapore, unde banca centrală a înăsprit marți setările de politică monetară, invocând riscurile de inflație generate de războiul din Orientul Mijlociu. În China, motorul exporturilor a încetinit în martie și a ratat semnificativ estimările, pe fondul efectelor războiului, potrivit aceleiași analize. Ce urmează: sezonul de raportări din SUA, test pentru companii Sezonul de rezultate financiare din SUA este deja în derulare și este văzut ca un test pentru cât de bine gestionează companiile efectele războiului. Marți sunt așteptate raportările de la JPMorgan Chase, Wells Fargo și Citigroup, după ce Goldman Sachs a raportat luni un profit trimestrial peste așteptări, susținut de activitatea de consultanță pentru tranzacții și de tranzacționarea de acțiuni. Pe agenda zilei mai intră publicarea indicelui PPI (prețurile producătorilor) pentru martie în SUA și intervenții publice ale unor oficiali ai Rezervei Federale, elemente care pot influența așteptările privind inflația și dobânzile. [...]
