Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Creșterea investitorilor de retail împinge interesul dinspre titluri de stat spre acțiuni, pe fondul inflației ridicate și al nevoii de protejare a economiilor, potrivit Banca Transilvania, care o citează pe Daniela Secară, CEO BT Capital Partners.
Secară a vorbit la EBRD 2026 Annual Meeting & Business Forum, într-un panel despre modul în care piețele de capital regionale pot crește competitivitatea economică, dar și despre barierele care încetinesc integrarea acestora.
În contextul în care România are „una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Europa”, discuțiile despre protejarea economiilor au devenit mai frecvente, iar pentru mulți investitori primul pas a fost orientarea către titlurile de stat pentru populație emise de Ministerul Finanțelor. Acestea sunt percepute ca având un nivel mai ridicat de siguranță și randamente comparabile cu costul de finanțare al statului, mai ales pentru cei care mută o parte din economii din depozite.
Deși depozitele bancare „rămân în continuare consistente”, evoluțiile din ultimii ani indică, potrivit aceleiași surse, o schimbare în comportamentul de economisire și investiție: numărul investitorilor de retail a crescut semnificativ, iar o parte dintre ei încep să se uite și către piața de acțiuni, după ce au intrat inițial prin instrumente considerate mai sigure.
Secară atrage atenția că educația financiară este esențială, în condițiile în care, în paralel, se văd și „tendințe mai riscante”, precum investițiile în cripto, pariuri sau scheme înșelătoare, care duc frecvent la pierderi. Mesajul central este că investitorii trebuie să înțeleagă mai bine cum funcționează piața de capital și să poată diferenția între instrumente financiare reale și alternative care „nu reprezintă investiții propriu-zise”.
Pe componenta de integrare a piețelor de capital din UE, Secară spune că legislația poate fi considerată aliniată „în proporție de aproximativ 90%”, însă „în practică, detaliile fac diferența”. În zona de infrastructură, ea a dat exemplul decontării în euro pe bursa din România, realizată „în urmă cu nouă ani”, proces descris ca dificil, inclusiv din perspectiva obținerii aprobărilor necesare.
În acest cadru, factori precum taxele, infrastructura sau contextul politic pot influența viteza și complexitatea implementărilor, iar în România schimbările frecvente la nivel guvernamental adaugă incertitudine. Concluzia operațională: simplificarea proceselor și creșterea eficienței sunt esențiale pentru a facilita accesul companiilor la piața de capital și pentru a accelera proiectele.
Recomandate
Utilizarea globală a yuanului s-a mai mult decât dublat în ultimul deceniu , iar avansul este susținut atât de factori geopolitici, cât și de măsuri concrete de politică financiară care împing moneda chineză în tranzacții internaționale. Datele apar într-un raport Standard Chartered citat de Global Times , pe baza indicelui Renminbi Globalisation Index (RGI), care a urcat la 224,8 în aprilie 2026, de la baza 100 din ianuarie 2015. RGI este un indicator al băncii care urmărește utilizarea globală a yuanului, iar Standard Chartered spune că și-a revizuit metodologia pentru a reflecta mai bine schimbările din procesul de internaționalizare a monedei. În varianta revizuită, indicele arată o creștere între februarie și aprilie 2026, de la 212,1 în ianuarie la 224,8 în aprilie. Ce împinge cererea pentru decontări în yuani Standard Chartered atribuie „revenirea” recentă din RGI la doi factori principali: tensiunile în creștere din Orientul Mijlociu , care ar fi stimulat cererea pentru decontări în yuani la nivel global; inițiative de politică ale Chinei continentale și ale Hong Kongului pentru accelerarea internaționalizării monedei, inclusiv majorarea dimensiunii totale a RMB Business Facility (RBF) la 200 miliarde yuani (29,53 miliarde dolari, aprox. 133 miliarde lei) , de la 100 miliarde yuani. RBF este prezentată ca un mecanism care direcționează lichiditate din onshore (piața internă) pentru a susține operațiuni offshore (în afara Chinei), prin finanțări pentru comerț, investiții de capital și credite pentru capital de lucru. Piața obligațiunilor „Dim Sum” și rolul Hong Kongului Raportul mai notează că extinderea emisiunilor de obligațiuni „Dim Sum” (obligațiuni denominate în yuani emise în afara Chinei continentale, în special în Hong Kong) — atât ca volum, cât și ca diversitate a emitenților — a sprijinit creșterea pieței offshore de obligațiuni în yuani. În context mai larg, Standard Chartered leagă direcția de politica economică din următorii ani: al 15-lea Plan cincinal (2026–2030) include obiectivul de accelerare a transformării Chinei într-o putere financiară de prim rang, iar banca se așteaptă la noi măsuri care să susțină internaționalizarea yuanului. Chiar și inițiativele care nu vizează explicit moneda ar putea avea efect indirect, prin consolidarea Hong Kongului ca centru financiar internațional. Un exemplu menționat este posibilitatea ca Hong Kong să devină un hub internațional pentru tranzacționarea aurului, ceea ce, în această logică, ar putea întări rolul yuanului în stabilirea prețurilor și în tranzacțiile transfrontaliere cu metale prețioase. Monede digitale și plăți transfrontaliere: mBridge Pe zona operațională, articolul indică progresul platformei mBridge (o infrastructură dezvoltată împreună de Banca Populară a Chinei, Autoritatea Monetară din Hong Kong și alte bănci centrale) pentru decontări transfrontaliere mai rapide în monedele proprii ale participanților. Ca exemplu, Bank of Communications (BOCOM) – sucursala din Macao a intrat la 1 iunie în primul grup de instituții aprobate de Autoritatea Monetară din Macao pentru mBridge, iar a doua zi a realizat două tranzacții: un transfer transfrontalier în e-MOP (pataca digitală) și o încasare transfrontalieră de 500 milioane yuani în yuan digital pentru Far East Horizon Limited. Banca susține că accesul timpuriu la mBridge poate însemna decontări mai rapide și mai ieftine pentru clienții locali. De ce contează pentru piețe Mesajul de fond al datelor Standard Chartered este că internaționalizarea yuanului nu mai este doar o tendință statistică, ci este susținută de instrumente de lichiditate, dezvoltarea piețelor offshore și infrastructură de plăți , care pot reduce fricțiunile din comerț și finanțare în yuani. În același timp, explicațiile privind rolul tensiunilor geopolitice indică faptul că o parte din cerere poate fi sensibilă la evoluția riscurilor regionale și la deciziile de politică ale Chinei și Hong Kongului. [...]
Aurul a devenit cel mai important activ de rezervă al băncilor centrale , depășind obligațiunile guvernamentale americane, pe fondul achizițiilor susținute și al scumpirii accelerate din ultimii ani, potrivit unei analize prezentate de Mediafax , care citează un raport al Băncii Centrale Europene (BCE) . La finalul lui 2025, lingourile reprezentau 27% din totalul activelor de rezervă ale băncilor centrale la nivel global, în creștere de la 20% cu un an înainte. În același interval, obligațiunile de trezorerie americane au coborât la 22%, de la 25%. Ponderea rezervelor denominate în euro a rămas neschimbată, la 15%. De ce contează: rezervele se rearanjează în jurul riscului geopolitic Schimbarea de compoziție a rezervelor indică o căutare de alternative la dolarul american, în contextul în care multe state reevaluează riscurile asociate activelor financiare „clasice” și preferă active considerate mai greu de sancționat sau blocat. Potrivit raportului BCE, aceste tendințe s-au accelerat din 2022, după ce SUA au folosit sancțiuni pentru a îngheța rezervele în dolari ale Rusiei, în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei. În raport, președinta BCE, Christine Lagarde , leagă cererea de aur de contextul geopolitic: „Tensiunile geopolitice continuă să stimuleze o cerere puternică de aur din partea băncilor centrale.” Cât aur există în rezerve și cine a cumpărat cel mai mult Băncile centrale ale lumii dețin peste 36.000 de tone de aur, aproape de nivelul maxim din perioada Bretton Woods, când stocurile ajungeau la 38.000 de tone, potrivit BCE. Achizițiile de aur au încetinit ușor în 2025, la 850 de tone, după trei ani în care cumpărările nete au depășit 1.000 de tone anual. Raportul BCE indică drept cei mai mari acumulatori de rezerve de aur din 2022: China Polonia Turcia India În cazul Turciei, BCE notează o schimbare de direcție: după ce a cumpărat 220 de tone de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina (2022), la începutul lui 2026 a redus puternic rezervele, vânzând sau împrumutând 130 de tone, după începerea războiului din Iran. Dolarul rămâne dominant, dar aurul câștigă teren Deși aurul a depășit obligațiunile de trezorerie americane ca instrument individual în rezerve, activele denominate în dolari, per ansamblu, reprezintă în continuare cea mai mare parte a rezervelor globale: 42%, potrivit datelor BCE. Raportul mai arată că rolul internațional al euro a crescut „treptat, dar constant” în ultimul deceniu. BCE menționează că emisiunile de datorie internațională în euro au urcat cu 30% până la un „nivel record” de aproape 1 trilion de euro anul trecut, iar investitorii internaționali au investit net 850 de miliarde de euro în active din zona euro, împingând intrările de portofoliu străin aproape de maximele de la crearea monedei unice. [...]
Victoriabank structurează o nouă finanțare municipală de 9 milioane lei moldovenești pentru Leova , într-o emisiune de obligațiuni care arată că administrațiile locale din Republica Moldova își extind accesul la piața de capital pentru proiecte de infrastructură, potrivit Banca Transilvania . Emisiunea, lansată pe 28 mai 2026, este destinată Primăriei Leova, care urmărește să atragă 9 milioane de lei moldovenești, sumă echivalentă cu aproximativ 450.000 de euro. Capitalul este alocat proiectului „Reabilitarea urbană și dezvoltarea infrastructurii spațiului public în cartierul central din oraș”. Pentru Victoriabank, tranzacția este a șasea emisiune de valori mobiliare locale intermediată până acum. Banca notează că emisiunile anterioare au avut „interes ridicat” din partea investitorilor și au fost subscrise rapid, ceea ce sugerează o cerere funcțională pentru astfel de instrumente pe piața locală. Ce semnal dă emisiunea pentru piața de capital din Republica Moldova Dincolo de proiectul punctual, inițiativa indică o diversificare a surselor de finanțare pentru autoritățile locale: obligațiunile municipale permit atragerea de resurse pentru investiții fără presiuni imediate asupra bugetului local, în condițiile în care utilizarea fondurilor este definită în mod explicit. În același timp, banca poziționează obligațiunile municipale ca instrument de diversificare pentru investitori, prin expunerea pe un emitent public și prin asocierea cu proiecte de infrastructură urbană, cu potențial de impact economic local. Rolul Victoriabank în tranzacție Victoriabank acționează ca intermediar financiar și va acoperi, conform informațiilor din anunț, principalele componente ale procesului: structurarea emisiunii, astfel încât să răspundă cerințelor investitorilor și reglementărilor pieței; promovarea ofertei către investitori instituționali și individuali; intermedierea subscrierilor. În această formulă, banca își asumă un rol de infrastructură pentru piața locală de capital, prin facilitarea accesului administrațiilor publice la mecanisme de finanțare specifice pieței de valori. [...]
Escaladarea din jurul Strâmtorii Ormuz împinge din nou petrolul în sus și apasă pe bursele asiatice , pe fondul temerilor că armistițiul fragil dintre Washington și Teheran ar putea ceda, cu efecte directe asupra costurilor energiei și inflației, potrivit Mediafax , care citează AP. Joi dimineață, petrolul Brent a urcat cu aproximativ 1,7 dolari pe baril, până aproape de 94 de dolari, după ce cu o zi înainte scăzuse cu peste 4%. Și petrolul american WTI a crescut cu aproape 1,7 dolari pe baril, revenind peste 90 de dolari. Mișcarea vine după informații că armata americană a doborât mai multe drone iraniene în apropierea Strâmtorii Ormuz și a lovit o stație de control din Bandar Abbas, iar Iranul a anunțat ulterior că a atacat o bază militară americană din regiune. Bursele din Asia reduc expunerea pe active riscante Piețele asiatice au închis în mare parte în scădere: indicele Hang Seng din Hong Kong a pierdut aproape 2%, iar bursa din Coreea de Sud a coborât cu peste 1%. Și piața australiană a înregistrat scăderi, în contextul în care investitorii au început să reducă expunerea pe active considerate riscante. Analiștii citați de AP leagă reacția de îngrijorarea tot mai mare că negocierile indirecte dintre SUA și Iran ar putea eșua. Tan Boon Heng, analist la Mizuho Bank, a spus: „Devine din ce în ce mai greu de imaginat un compromis pe problemele-cheie.” De ce contează Ormuz: risc de șoc energetic și presiune pe inflație Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic pentru piața energetică: prin zonă trece aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze în perioade normale. Orice amenințare la adresa traficului naval se reflectă rapid în prețurile energiei și, implicit, în presiuni inflaționiste la nivel global. În acest context, Comisia Europeană a redus recent prognozele economice pentru 2026, avertizând că tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz afectează direct economia europeană și costurile energiei. SUA: indici la record, dar piața urmărește pragul de 100 de dolari În pofida tensiunilor geopolitice, bursele americane au continuat să atingă maxime istorice: S&P 500 și Nasdaq au închis miercuri la noi recorduri, susținute de rezultate financiare solide și de speranțele că petrolul nu va reveni rapid peste 100 de dolari pe baril. În același timp, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Iranul „negociază pe fumuri” și a transmis că alegerile legislative din noiembrie nu îl vor grăbi să accepte un acord rapid cu Teheranul, alimentând incertitudinea privind următorii pași în regiune. [...]
Șocul petrolului împinge randamentele obligațiunilor la maxime multianuale și rescrie așteptările de dobândă , într-o piață în care investitorii tratează din nou inflația energetică drept risc central, potrivit HotNews , care citează o analiză Naftemporiki . Petrolul reaprinde scenariul „dobânzi mai sus, mai mult timp” La trei luni de la începutul războiului din Iran, prețul petrolului este descris ca principalul canal prin care criza geopolitică se transmite în piețe. Cotația a urcat cu aproximativ 40% de la debutul conflictului, iar Brent s-a menținut în jurul a 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), după ce la începutul lunii aprilie a atins niveluri aproape duble față de perioada de dinaintea războiului. Deși economiile majore au eliberat 400 de milioane de barili din rezervele strategice și au căutat surse alternative, presiunea asupra sistemului energetic global rămâne în creștere. Consecința directă: piețele își ajustează așteptările privind traiectoria ratelor dobânzilor, pe fondul temerilor că inflația ar putea reveni în prim-plan. Obligațiunile guvernamentale, „perdantul” cel mai vizibil Analiza indică obligațiunile guvernamentale drept cei mai clari perdanți ai crizei, pe măsură ce investitorii se tem că băncile centrale vor fi forțate să mențină dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze pentru a contracara inflația alimentată de energie. Randamentul obligațiunii americane pe 30 de ani a depășit 5%, cel mai ridicat nivel din 2007, iar randamentele germane sunt la cele mai ridicate niveluri din ultimii peste 15 ani. În acest context, traderii nu mai iau în calcul două majorări ale ratelor dobânzii din partea Băncii Centrale Europene până la finalul anului, potrivit aceleiași surse. Piețe „în două viteze”: acțiuni la record, dolarul se întărește În paralel cu tensiunile din energie și obligațiuni, acțiunile – în special în SUA – continuă să atingă maxime istorice, susținute de frenezia investițională din jurul inteligenței artificiale. S&P 500 și Nasdaq sunt la niveluri record, iar și piețele europene sunt în creștere, deși regiunea este prezentată ca mai vulnerabilă la șocul energetic. Dolarul își consolidează rolul de activ de refugiu: s-a apreciat cu aproximativ 1,5% față de principalii rivali de la începutul războiului, depășind inclusiv francul elvețian și yenul, fiind susținut și de randamentele mai mari ale obligațiunilor americane. Cine resimte cel mai puternic presiunea: Asia și Europa Pe partea de pierzători, analiza plasează multe economii asiatice dependente de petrolul care tranzitează Strâmtoarea Hormuz: rupia indiană, rupia indoneziană și peso-ul filipinez au atins minime istorice față de dolar, iar mai multe bănci centrale sunt împinse spre majorări de dobândă sau intervenții valutare. Sri Lanka este menționată cu o creștere a dobânzii de 100 de puncte de bază. Excepția indicată este yuanul chinezesc, susținut de rezerve energetice interne mari. În Europa, vulnerabilitatea este legată de activitatea economică: în zona euro, aceasta s-a contractat în mai în cel mai rapid ritm din ultimii peste doi ani și jumătate, conform indicatorilor S&P Global PMI, iar BCE a avertizat că războiul accentuează vulnerabilitățile financiare. În Marea Britanie, companiile raportează costuri mai mari cu energia și o încetinire a activității. În SUA, economia este descrisă ca mai rezistentă, pe fondul autosuficienței energetice și al investițiilor în economia bazată pe inteligență artificială, însă efectele nu lipsesc: prețul mediu al benzinei a ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimii patru ani. În ansamblu, concluzia analizei este că, la trei luni de la izbucnirea conflictului, criza nu mai funcționează doar ca „zgomot de fundal”, ci rearanjează concret ierarhiile din piețe – cu impact imediat în costul finanțării prin obligațiuni și în așteptările privind dobânzile. [...]
BCE avertizează că turbulențele din creditul privat pot lovi indirect asigurătorii și pensiile din zona euro , deși riscul de contagiune sistemică rămâne redus, potrivit Agerpres , care citează un raport publicat marți de Banca Centrală Europeană (BCE) . Semnalele de tensiuni „ascunse” au apărut în ultimele săptămâni pe piețele de credit privat aflate în expansiune rapidă, în special în SUA, alimentând îngrijorări privind stabilitatea financiară. BCE notează că legăturile sectorului cu băncile tradiționale și administratorii de active sunt „destul de opace”, ceea ce complică evaluarea riscurilor. Expunere directă limitată, dar vulnerabilități prin canale indirecte În capitolul „Stabilitatea financiară” din raport, BCE arată că instituțiile financiare din zona euro au, în general, o expunere directă limitată la creditul privat, ceea ce face „puțin probabil” ca acest segment să fie, de unul singur, o sursă de instabilitate financiară sistemică în prezent. Totuși, banca centrală avertizează că unele sectoare pot fi expuse la tensiuni indirecte, iar lipsa de transparență din reglementare privind mărimea și concentrarea expunerilor poate afecta încrederea în piață. Cine ar putea resimți șocul: asigurări și fonduri de pensii BCE indică drept potențial vulnerabile companiile de asigurări și fondurile de pensii, care ar putea înregistra pierderi într-un scenariu advers, pe fondul reevaluărilor și al efectelor negative asociate: creditelor acordate firmelor deja puternic îndatorate; obligațiunilor cu randamente ridicate (titluri mai riscante, care plătesc dobânzi mai mari); acțiunilor. Deși expunerea totală a zonei euro este descrisă ca redusă, BCE subliniază că ea este concentrată în jurul unor jucători mari. În raport sunt menționate estimări de expunere de 211 miliarde de euro (aprox. 1.055 miliarde lei) pentru companiile de asigurări și 52 miliarde de euro (aprox. 260 miliarde lei) pentru fondurile de pensii. De ce contează pentru economie Instituția mai avertizează că unele firme din zona euro dependente de creditul privat arată o deteriorare a perspectivelor de afaceri, ceea ce le face mai vulnerabile la o eventuală scădere a activității economice. În acest context, chiar dacă nu se conturează un risc sistemic imediat, presiunea se poate transmite prin evaluări, încredere și expuneri concentrate în anumite segmente ale sistemului financiar. [...]
