Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Aurul a ajuns la 27% din rezervele globale și a depășit titlurile de stat americane, un semnal că băncile centrale își recalibrează „plasa de siguranță” într-un context geopolitic și fiscal mai tensionat, potrivit Al Jazeera.
Schimbarea este relevantă pentru piețe fiindcă mută centrul de greutate al activelor considerate „refugiu” (instrumente în care investitorii și băncile centrale se adăpostesc în perioade de stres). Timp de decenii, activele SUA au fost percepute drept principalul reper de siguranță, însă acum băncile centrale cumpără aur „într-un ritm record”, pe fondul unei acumulări de riscuri.
Materialul indică mai mulți factori care alimentează această reorientare:
În paralel, China împinge pentru extinderea rolului yuanului în sistemul financiar global, iar țările BRICS încearcă să reducă dependența de dolar, pe fondul accelerării căutării de alternative.
Chiar și cu această schimbare în structura rezervelor, dolarul continuă să domine comerțul global, finanțele și piața valutară, notează publicația. Concluzia nu este că lumea „abandonează” dolarul, ci că ritmul de căutare a alternativelor se intensifică — o tendință care poate influența în timp costurile de finanțare, fluxurile de capital și modul în care băncile centrale își gestionează riscurile.
Recomandate
Banca Națională a schimbat structura rezervelor valutare, iar această repoziționare a contribuit la un profit de 2,3 miliarde de lei în 2025 , potrivit HotNews , care citează Raportul anual 2025 al BNR . Miza economică imediată este că 80% din câștigurile obținute sunt virate la bugetul de stat, adică circa 1,87 miliarde lei. La 31 decembrie 2025, rezervele internaționale ale României au ajuns la 77,017 miliarde euro, cel mai ridicat nivel consemnat până acum, conform raportului. Din această sumă, rezervele valutare au urcat la 64,8 miliarde euro, iar componenta de aur (evaluată valoric) a crescut puternic pe fondul scumpirii metalului prețios. Rezervele valutare: mai mult euro și dolar, mai puțin „cash” și depozite Cea mai importantă mutație structurală din 2025 a fost schimbarea ponderilor pe valute: euro și-a consolidat poziția, iar dolarul a crescut ușor ca pondere, în timp ce alte valute au pierdut teren. Datele din raport (calculate de HotNews pe baza Raportului anual 2025) indică: ponderea euro în rezervele valutare: 54,2% în 2025 , de la 50,8% în 2024 ; ponderea dolarului: 28,0% în 2025 , de la 26,3% în 2024 . În paralel, pe tipuri de plasamente (emitenți/instrumente), numerarul și depozitele au coborât la 32,2% din rezervele valutare, de la 36,3% în 2024, în timp ce titlurile de stat au rămas dominante și chiar au crescut ca pondere (la 58,3% , de la 56,6% ). De ce contează slăbirea dolarului pentru deciziile de portofoliu BNR arată că deprecierea dolarului american în 2025 a fost cea mai accentuată din ultimele decenii. În raport sunt menționați trei factori principali: semnale de relaxare a politicii monetare din partea Fed pe fondul decelerării economiei și slăbirii pieței muncii, reducerea diferențialului de randament odată cu dobânzi mai mici și amplificarea percepției de risc din cauza incertitudinii politice interne și deteriorării situației fiscale a SUA. În acest context, raportul leagă tendința de evitare a unei expuneri excesive pe dolar de preferința relativ mai mare pentru euro și aur — direcție care se vede și în structura rezervelor BNR. Aurul: stoc neschimbat, valoare mai mare România a păstrat același stoc fizic de aur, 103,6 tone , fără achiziții sau vânzări, însă valoarea rezervei de aur a crescut cu 3,861 miliarde euro într-un an, până la 12,217 miliarde euro , pe fondul creșterii prețului aurului pe piețele internaționale. BNR indică drept context favorabil aurului escaladarea tensiunilor geopolitice, fragmentarea relațiilor comerciale și temerile privind stabilitatea sistemului financiar global, care au crescut cererea pentru active de refugiu. În plus, raportul notează intensificarea achizițiilor de aur de către băncile centrale, mai ales din economiile emergente. Guvernatorul Mugur Isărescu a reiterat public și o explicație personală pentru lipsa apetitului de a crește stocul peste pragul de 100 de tone: „Eu nu vreau să mai crească rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru că sunt superstițios. De câte ori am trecut peste 100 de tone, România a pățit ceva.” Unde este păstrat aurul și ce reguli își asumă BNR Din cele 103,6 tone , 61,2 tone sunt în custodie la Banca Angliei, iar restul se află în bolțile BNR din București, o dispersie pe care raportul o descrie ca practică standard pentru reducerea riscului de custodie. Raportul mai precizează și reperele interne urmărite în administrarea rezervelor, inclusiv intervale-țintă pentru compoziția valutară (euro între 40% și 75%, dolar între 10% și 35%), o durată medie de până la 1 an și 7 luni pentru întreaga rezervă valutară și limite de expunere față de entități private (câte 10% în anumite categorii). În ansamblu, repoziționarea către euro și dolar, reducerea ponderii numerarului și evoluția aurului au fost elemente care, potrivit raportului citat, au susținut rezultatul financiar al BNR în 2025 și, implicit, transferul unei părți consistente către bugetul de stat. [...]
ECOFIN a adoptat pachetul care schimbă supravegherea piețelor de capital, iar România mizează pe acces mai ușor la finanțare și pe un control mai bun asupra firmelor străine active local , potrivit Newsweek , care îl citează pe ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare . Nazare spune că decizia Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) vizează integrarea și supravegherea piețelor de capital la nivel european, cu obiectivul de a reduce fragmentarea și birocrația. Un element central este introducerea unui „pașaport pentru investiții”, care ar permite firmelor mari, printr-un cadru alternativ, să opereze în mai multe țări simultan. „Mai mult capital, mai puțină fragmentare, mai puțină birocrație. ECOFIN a adoptat pachetul de integrare și supraveghere a piețelor de capital, o piesă centrală în Europa.” Ce impact invocă Ministerul Finanțelor pentru România În mesajul public, ministrul leagă pachetul de o potențială creștere a finanțării pentru companiile românești și de acces mai bun la capital din UE. În același timp, accentul este pus pe componenta de supraveghere, cu efecte directe asupra protecției investitorilor. Concret, potrivit lui Nazare, pachetul ar însemna pentru România: oportunități noi pentru companiile românești de a atrage investitori și finanțare din alte state membre; condiții mai simple pentru activități transfrontaliere ale firmelor și instituțiilor financiare; consolidarea competențelor autorităților române pentru intervenții în caz de încălcări comise de firme de investiții străine active pe piața românească, „pentru o mai bună protecție a investitorilor”; acces îmbunătățit al autorităților române la date despre tranzacțiile investitorilor localizați în România, inclusiv când acestea sunt realizate pe piețe din alte state membre. Nazare afirmă că discuțiile pe acest dosar au durat peste zece ani, iar în ultimele zece luni s-a ajuns la un compromis, România fiind implicată în negocieri, inclusiv prin cooperare cu Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară . Ce urmează la nivel european Următorul pas este deschiderea negocierilor cu Parlamentul European, după ce acesta își adoptă poziția, pentru definitivarea noilor reguli, potrivit informațiilor citate de Newsweek din Agerpres. [...]
România cere reguli UE care să nu dezavantajeze piețele mici de capital și să crească accesul companiilor locale la finanțare, în negocierile privind pachetul european pentru integrarea și supravegherea piețelor de capital (MISP), potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , după reuniunea ECOFIN , într-o postare pe Facebook. Miza dosarului, descris de ministru drept unul dintre cele mai tehnice de pe agenda europeană, este una practică pentru România: cât de ușor pot companiile românești să atragă finanțare din Europa și cât de bine sunt protejați investitorii și piața locală. Nazare a susținut că succesul integrării nu ar trebui măsurat doar prin centralizarea regulilor, ci prin „oportunitățile reale de finanțare” create în toate statele membre, inclusiv în cele cu piețe de capital mai mici. Ce urmărește România în pachetul MISP În negocieri, România a susținut atât integrarea piețelor, cât și întărirea rolului supraveghetorilor naționali, astfel încât aplicarea regulilor să fie mai eficientă pe piețele mai mici. Potrivit ministrului, România a obținut „elemente importante”, între care: o capacitate mai mare a autorităților române de a interveni când firme de investiții care operează în România încalcă regulile, fără ca reacția să depindă exclusiv de autoritatea din statul de origine; reguli care să permită o activitate transfrontalieră mai simplă pentru actorii din piețele mai mici și un acces mai bun la piața unică. Supraveghere și acces la date despre tranzacții Un alt punct prezentat de Nazare vizează accesul autorităților române la informații despre tranzacțiile transfrontaliere ale investitorilor din România, inclusiv când acestea se desfășoară pe piețe din alte state membre. În contextul unei piețe tot mai integrate, ministrul a argumentat că supravegherea trebuie să țină pasul cu circulația capitalului, pentru a ajuta la identificarea riscurilor și a eventualelor abuzuri de piață. Contribuția la ESMA și nevoia de capital privat România a susținut și modificarea modului de calcul al contribuțiilor autorităților naționale la finanțarea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), astfel încât formula să fie „mai echitabilă și mai proporțională” cu dimensiunea și activitatea reală a pieței din fiecare stat. În același mesaj, ministrul a insistat asupra nevoii de a atrage mai mult capital privat în economie, pentru ca firmele românești să poată finanța mai ușor investiții și extinderea regională și pentru ca piața locală de capital să crească în paralel cu marile centre financiare europene. [...]
Achizițiile accelerate de aur ale băncii centrale chineze arată o repoziționare defensivă a rezervelor, chiar dacă valoarea totală a stocului a scăzut pe fondul corecției de preț , potrivit Economica . Banca Populară a Chinei (PBOC) și-a majorat rezervele de aur cu 740.000 de uncii în septembrie, până la 77,47 milioane de uncii, marcând a 23-a lună consecutivă de cumpărări. O uncie înseamnă 28,35 grame, ceea ce plasează creșterea lunară la aproximativ 21 de tone de aur. Ritmul cumpărărilor s-a intensificat pe scăderea prețurilor PBOC, unul dintre cei mai mari cumpărători de aur la nivel global, și-a accelerat achizițiile în ultimele luni, pe fondul ieftinirii metalului prețios, notează Agerpres (citat de Economica). Înainte de septembrie, rezervele crescuseră cu 650.000 de uncii în august și cu 640.000 de uncii în iulie. Economica mai arată că ultima creștere este cea mai mare după septembrie 2023, când rezervele de aur ale PBOC urcaseră cu 840.000 de uncii. De ce scade valoarea rezervelor, deși cantitatea crește Deși cantitatea de aur din rezerve a urcat, valoarea acestora a coborât la 323,52 miliarde de dolari (aprox. 1.456 miliarde lei) la final de septembrie, de la 350,08 miliarde de dolari (aprox. 1.575 miliarde lei) la final de august. Explicația ține de evoluția cotației: aurul a scăzut cu peste 6% în septembrie. În material se menționează că declinul cotației a venit în contextul în care scumpirea energiei, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, a împins inflația în sus, ceea ce a determinat Rezerva Federală a SUA să majoreze dobânzile. Presiune și pe rezervele valutare ale Chinei Separat, Administrația de Stat pentru Schimb Valutar (SAFE) a raportat că rezervele valutare ale Chinei au ajuns la 3.400 miliarde de dolari (aprox. 15.300 miliarde lei) la final de septembrie, în scădere cu 38,1 miliarde de dolari (aprox. 171 miliarde lei), adică 1,11% față de luna precedentă. SAFE a pus scăderea pe seama efectelor combinate ale cursului de schimb și ale variațiilor prețurilor activelor, într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar prețurile principalelor active financiare globale au scăzut, în general, în septembrie. [...]
Moneda irlandeză de 2 euro dedicată trupei U2 a ajuns să se revândă cu 300–400 euro (aprox. 1.500–2.000 lei), după ce ediția limitată s-a epuizat în câteva minute , alimentând o goană după colecționare și un salt abrupt de preț pe piața secundară, potrivit Focus . Irlanda a emis o monedă de 2 euro cu portretele membrilor U2 (Bono, The Edge, Adam Clayton și Larry Mullen Jr.), un motiv neobișnuit pentru moneda unică europeană, unde apar de regulă teme „instituționale” (șefi de stat, clădiri, aniversări). Contextul este aniversarea a 50 de ani de la formarea trupei: pe 25 septembrie 1976, Larry Mullen Jr. a căutat colegi de trupă printr-un anunț la școală, la Dublin. Ediție limitată, preț de lansare mic, revânzare la multiplu Banca Centrală a Irlandei a pus în vânzare două versiuni, ambele în regim de produs pentru colecționari, nu pentru circulația de zi cu zi: 150.000 de monede în „Coincard” (monedă prinsă într-o cartolină de colecție), la 14,95 euro (aprox. 75 lei) bucata; 5.000 de exemplare în calitate „Proof” („Polierte Platte”, finisaj de tip oglindă), la 39,95 euro (aprox. 200 lei) bucata. Vânzarea a început pe 25 septembrie 2026, iar varianta „Proof” s-a epuizat aproape imediat. Primele revânzări au apărut rapid pe eBay , unde unele exemplare au fost tranzacționate la 300–400 euro , adică aproape de zece ori prețul de emisiune, notează publicația. De ce contează: oferta nu intră în circulația normală, ceea ce ține sus raritatea Un element care susține presiunea pe preț este că banca centrală nu a anunțat role destinate circulației obișnuite . Conform informațiilor prezentate, întreaga emisiune cunoscută, de 155.000 de bucăți , a fost oferită doar ca produs de colecție (Coincard sau Proof). Asta înseamnă că fanii și colecționarii care vor moneda sunt împinși către piața de colecționabile, nu către „norocul” de a o primi ca rest. Prin contrast, o altă monedă irlandeză de 2 euro din același an, dedicată președinției irlandeze a Consiliului UE, a avut 500.000 de bucăți lansate explicit în circulație generală, pentru a ajunge în utilizarea curentă. Monedă valabilă în tot euro, dar puțin probabil să ajungă la casele de marcat Deși este mijloc legal de plată în întregul spațiu euro , Focus subliniază că este improbabil ca cineva să cheltuiască o monedă cumpărată cu 14,95 sau 39,95 euro pentru valoarea ei nominală de 2 euro. Teoretic, unele exemplare ar putea ajunge accidental în circulație dacă sunt scoase din ambalaj, însă „o descoperire la cumpărături” nu ar trebui considerată realistă. Este permis ca persoane în viață să apară pe monede euro? Materialul arată că nu există o interdicție privind reprezentarea persoanelor în viață pe monedele euro; în mai multe țări apar frecvent monarhi aflați pe tron. Totuși, portretizarea unei trupe rock în activitate rămâne o decizie rară, cu atât mai mult cu cât monedele unui stat din zona euro pot circula în toate celelalte state, iar regulile europene prevăd informarea celorlalte țări asupra designului (care pot ridica obiecții dacă anticipează reacții negative). Pentru piața de colecționari, combinația dintre tirajul limitat, distribuția exclusiv ca produs de colecție și interesul fanilor U2 explică de ce moneda a devenit rapid un activ „de nișă” cu prețuri mult peste valoarea nominală. [...]
Profit Financial Forum pune pe agendă presiunea pe bănci și piețe într-un context de volatilitate , iar Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România, este anunțată ca participantă la ediția a IX-a a evenimentului, potrivit Profit . Conferința va fi transmisă în direct pe platformele Profit.ro și la postul de televiziune Prima News. În centrul discuțiilor se află modul în care turbulențele economice și geopolitice se traduc în costuri și riscuri mai mari pentru finanțarea economiei, într-un moment în care România intră în dezbatere cu vulnerabilități suplimentare: dezechilibre bugetare, incertitudine politică și schimbări fiscale care, cumulat, pot eroda profitabilitatea și apetitul de creditare. De ce contează: profitabilitatea băncilor, sub presiune de taxe și sancțiuni Publicația indică faptul că, deși sistemul bancar local a rămas mult timp cu o profitabilitate „robustă”, peste media Uniunii Europene, aceasta începe să fie amenințată „tot mai mult” de modificările fiscale și de sancțiuni, inclusiv amenda de 5–7% din cifra de afaceri aplicată băncilor de Consiliul Concurenței . În paralel, ritmul creditării și al economisirii s-a atenuat pe fondul ajustării macroeconomice și al maturizării pieței, iar băncile încep să resimtă efectele încetinirii din restul economiei. Profit notează și o creștere a creditelor neperformante, în timp ce gradul de acoperire cu provizioane a rămas „foarte ridicat”, peste media UE. Piața de capital: bani interni mai mulți, ofertă de emitenți mai mică Pe segmentul bursier, sursa arată că trendul ascendent multianual a dus indicele BET la noi maxime, iar cererea a rămas mai mare decât oferta de noi emitenți, chiar dacă acțiunile românești „nu mai sunt ieftine”. În acest context, Profit avansează o estimare privind potențialul de intrări interne: majorarea contribuțiilor la Pilonul II, intrările în fondurile deschise de investiții și conturile noi la brokeri ar putea aduce „aproximativ 2 miliarde de euro pe an” (aprox. 10 miliarde lei) numai din surse interne, cu întrebarea-cheie despre capacitatea pieței locale de a absorbi eficient aceste sume. Agenda forumului: reglementare, creditare, tehnologie, investiții Evenimentul este programat pe parcursul a două zile, 21–22 octombrie, cu paneluri dedicate principalelor piețe și teme de finanțare. Printre direcțiile de discuție anunțate se numără: politica monetară și de supraveghere a BNR, inclusiv tema dobânzii în contextul inflației și al economiei în stagnare; finanțarea statului și evoluțiile de pe piața titlurilor de stat; efectele modificărilor fiscale asupra băncilor, pieței de capital și asigurărilor; impactul amenzii Consiliului Concurenței în cazul ROBOR, calitatea portofoliilor și riscul de dobândă; plăți digitale, carduri și tehnologie financiară, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale și riscurile de securitate cibernetică; lichiditatea bursieră, listările noi și rolul fondurilor de pensii și al fondurilor de investiții. Detaliile complete despre eveniment sunt disponibile pe pagina dedicată: DETALII AICI . [...]
