Știri
Știri din categoria Piețe financiare

Tensiunile din coaliție au început să se vadă în costul de finanțare al statului, după ce obligațiunile României au avut vineri cea mai slabă evoluție din rândul piețelor emergente, pe fondul creșterii percepției de risc politic, potrivit Economedia, care citează date Bloomberg.
Obligațiunile românești denominate în dolari au înregistrat cea mai accentuată scădere dintre piețele emergente, pe fondul escaladării tensiunilor politice interne, conform datelor Bloomberg. Randamentul titlurilor cu scadența în 2053 a urcat cu 19 puncte de bază, până la 7,09%, iar și obligațiunile cu maturități mai scurte au fost sub presiune de vânzare. În paralel, titlurile de stat în lei au intrat la rândul lor sub presiune, semnalând o deteriorare mai largă a percepției de risc asupra României.
Mișcarea este una tipică în episoade de instabilitate politică, însă amplitudinea – cea mai mare din rândul economiilor emergente – indică îngrijorări mai profunde privind direcția politicilor economice și capacitatea guvernului de a rămâne funcțional. Analiștii Erste Group, citați în material, leagă creșterea incertitudinii de informațiile potrivit cărora cel mai mare partid din coaliție ar fi pregătit să-și retragă sprijinul pentru prim-ministru săptămâna viitoare și să-i ceară demisia, condiționând rămânerea la guvernare de schimbarea premierului.
Creșterea randamentelor se traduce prin costuri mai mari de finanțare pentru stat, într-un context descris ca deja „la limită” pentru deficit și creștere economică. Potrivit textului, scumpirea finanțării suverane se poate transmite rapid în dobânzi mai ridicate pentru companii și populație, cu efecte potențiale asupra investițiilor, consumului și ritmului de creștere, în condițiile în care România este deja în recesiune tehnică.
Materialul mai notează că volatilitatea din piața titlurilor de stat poate pune presiune și pe cursul valutar și poate complica eforturile de menținere a stabilității financiare, într-un moment în care România depinde semnificativ de finanțarea externă.
PSD urmează să decidă pe 20 aprilie dacă îi retrage sprijinul premierului Ilie Bolojan, printr-un referendum intern. Aproximativ 5.000 de lideri PSD ar urma să voteze electronic dacă îl mai susțin politic pe premier.
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că nu va demisiona și că România se află „în faza unui început de criză”, de care țara nu are nevoie, potrivit unei relatări separate a Economedia.
Recomandate

Piețele par să ignore criza politică pe termen scurt, dar miza reală se mută pe rating și pe accesul la bani europeni , într-un context în care costul de finanțare al statului și cursul rămân, deocamdată, stabile, potrivit unei analize Economedia . România traversează de aproape șase săptămâni o criză politică, după demiterea guvernului Bolojan și eșecul celor doi premieri propuși de președintele Nicușor Dan de a strânge sprijin parlamentar pentru formarea unui nou Executiv. În mod tradițional, astfel de episoade pun presiune pe leu și împing în sus dobânzile la care se împrumută statul, însă mecanismul nu se vede „în mod vizibil” în prezent. Pe piața obligațiunilor, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a coborât la 6,89%, în scădere cu 0,12 puncte procentuale față de nivelul anterior (date de piață disponibile marți, în timp real). Analiza notează că randamentul este în scădere cu -5,87% în ultimele trei luni și cu aproape -8,74% în ultimul an, deși rămâne ridicat în termeni istorici. Pe piața valutară, euro a rămas într-un interval restrâns, în jurul a 5,20–5,26 lei/euro în ultima lună și jumătate. La 16 iunie, cursul a fost de 5,231 lei/euro, ușor mai jos față de începutul lunii mai, când cotațiile erau în zona 5,24–5,26 lei/euro. La Bursa de Valori București, evoluțiile sunt descrise ca mixte, cu mișcări punctuale pe indici. De ce nu se vede stresul acum: „pauză de evaluare” și context extern În mod obișnuit, instabilitatea politică se transmite prin deprecierea monedei, creșterea randamentelor obligațiunilor și lărgirea primelor de risc. Acum, mișcările sunt inverse sau neutre, ceea ce poate indica o etapă de așteptare: investitorii ar prefera să vadă configurația finală a guvernului și direcția fiscală înainte de repoziționări semnificative. Un factor de amortizare vine și din exterior, pe fondul unei detensionări pe piețele globale după anunțul președintelui american Donald Trump privind semnarea unui acord cu Iranul. În acest context, România ar beneficia de un „risk-on” selectiv (apetit mai mare pentru active considerate mai riscante), care poate estompa temporar riscurile locale în prețurile activelor. Următoarele teste: evaluările de rating și PNRR Sensibilitatea crește în a doua jumătate a anului, când România intră într-o serie de evaluări ale agențiilor de rating, relevante direct pentru costul de finanțare: 31 iulie: Fitch Ratings august: Moody’s octombrie: S&P Global Ratings Aceste revizuiri vor urmări dinamica datoriei și a deficitului, dar și capacitatea politică a guvernului de a implementa consolidarea fiscală și de a menține traiectoria de ajustare convenită cu partenerii europeni. În paralel, un punct critic este Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care trebuie încheiat la 31 august. Analiza indică circa 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) de care depinde România, dintre care 7,3 miliarde de euro (aprox. 36,5 miliarde lei) ar fi „în risc” dacă reformele și legislația necesară nu sunt adoptate la timp, pe fondul lipsei unui guvern stabil. Suma este echivalentă cu circa 1,8% din PIB, suficient cât să influențeze semnificativ dinamica economică; într-un scenariu de absorbție redusă, ar scădea investițiile publice și ar crește riscul unei recesiuni. Vulnerabilități care rămân în fundal Analiza notează că deficitul bugetar a scăzut la 1,17% din PIB în primele patru luni, la jumătate față de anul trecut, ceea ce ar putea ajuta apropierea de ținta de 6,2% din PIB. Totuși, România rămâne un „outlier” în UE la capitolul deficite gemene, iar Comisia Europeană și investitorii ar aștepta un program asumat de reducere a deficitului către 3% pentru 2027 și anii următori. În plus, cele mai mari bănci și instituții financiare și-ar fi revizuit prognozele, unele estimând recesiune sau stagflație (stagnare economică împreună cu inflație ridicată), ceea ce ar putea forța viitorul guvern să reajusteze țintele bugetare pentru 2026, inclusiv ipoteza de creștere economică de 1% menționată în buget. Eugen Rădulescu , consilier al guvernatorului BNR, avertizează că, la o datorie publică de aproape 60% din PIB, dezechilibrele bugetare se reflectă deja în inflație, dobânzi mai mari și costuri crescute ale creditelor și că riscul unui scenariu de tip Grecia devine „din ce în ce mai pronunțat”. Separat, Erste avertizează că instabilitatea politică amplifică riscul de deteriorare a traiectoriei fiscale și indică posibilitatea pierderii statutului „investment grade” în 2027 dacă nu se stabilizează contextul fiscal și politic. Concluzia de piață, în lectura analizei, este că liniștea actuală ține mai degrabă de un regim de așteptare și de absența unui șoc fiscal nou, nu de dispariția vulnerabilităților: dependența de finanțare externă, constrângerile bugetare și testul ratingului rămân principalele puncte de presiune, cu 2027 drept orizont critic. [...]

România reușește să-și reducă costul de finanțare pe termen lung, în pofida riscului politic , iar randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a coborât la 6,75%, un minim al ultimelor luni, potrivit Economica . Mișcarea vine într-un context regional favorabil obligațiunilor, pe fondul temperării așteptărilor privind noi creșteri de dobândă. Scăderea randamentelor apare deși BNR a menținut dobânda-cheie la 6,5%, iar comunicarea băncii centrale indică îngrijorări persistente legate de inflație, ceea ce nu susține, deocamdată, un scenariu de reduceri rapide ale dobânzilor. Cu toate acestea, piața a continuat să „prețuiască” mai ieftin riscul României în ultimele circa două luni. De ce nu se vede, deocamdată, scenariul „junk” în prețuri Adrian Codîrlașu , președinte CFA România, afirmă că piețele nu par să anticipeze o retrogradare la evaluarea Fitch din 31 iulie. În interpretarea sa, datele privind deficitele nu indică o trecere inevitabilă în categoria nerecomandată investițiilor („junk”), iar o astfel de evoluție ar necesita „o catastrofă politică”. În paralel, structura cererii interne rămâne un element important pentru piața titlurilor de stat: băncile românești au 27,6% din active plasate în titluri de stat (față de o medie UE de 9,7%), iar Pilonul II are 64% din portofoliu investit în astfel de instrumente, conform datelor citate. Ce explică scăderea randamentelor și ce riscuri rămân La nivelul Europei Centrale și de Est, un raport al Erste Bank indică drept factori de sprijin îmbunătățirea dinamicii inflației și diminuarea temerilor privind majorări suplimentare ale ratelor dobânzilor, randamentele pe termen lung coborând față de maximele din martie. În același timp, banca notează că riscurile și incertitudinea rămân ridicate. Pentru România, aceeași analiză arată că, pe fondul așteptării unei soluții la criza politică, emisiunile au rămas relativ moderate pentru a limita presiunea asupra prețurilor. Un deficit de numerar de la începutul anului mai mic decât se anticipa a susținut, la rândul său, volumele mai reduse ale emisiunilor. [...]

Bursa românească este trasă în sus de două sectoare dominante, banking și energie , iar această concentrare explică o parte din „valul” actual al pieței, într-un context în care investitorii caută randamente care să bată inflația, potrivit Ziarul Financiar . Declarația îi aparține lui Aurel Bernat, director executiv Instituții Financiare și Relații Investitori în cadrul Banca Transilvania , și a fost făcută la ZF Bankers Summit 2026 (eveniment desfășurat în iunie). Mesajul central: dacă România este privită „așa cum este ea”, două industrii listate au în prezent „tracțiune importantă” – bankingul și energia – iar dinamica lor se vede direct în evoluția pieței de capital. De ce contează: piața urcă, dar motorul e îngust Într-un mediu marcat de inflație ridicată și incertitudine geopolitică, Bernat a argumentat că orientarea către piața de acțiuni este un fenomen mai larg, nu doar local, pe fondul lipsei de alternative „suficient de lichide” care să depășească inflația mai ușor decât acțiunile. „Este un fenomen general valabil: vedem conflicte, inflaţie ridicată şi o orientare către piaţa de acţiuni, care creşte. Nu există multe pieţe suficient de lichide care să bată inflaţia mai uşor decât piaţa de acţiuni, în momentul de faţă.“ Pentru investitori, implicația practică este că performanța bursei poate depinde disproporționat de evoluția celor două sectoare dominante. Cu alte cuvinte, „piața pe val” poate însemna și o expunere mai concentrată pe banking și energie, nu neapărat o creștere uniformă în toate industriile listate. Context: interes mai mare pentru acțiuni, fonduri și ETF-uri În același cadru, Ziarul Financiar notează că piața de capital câștigă teren în rândul investitorilor români, iar interesul se vede în creșterea atenției pentru: fonduri de investiții; ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă, care urmăresc un indice sau un coș de active); portofolii de acțiuni. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre volume, randamente sau fluxuri de bani, rămâne de urmărit în ce măsură această tendință se traduce în lichiditate mai mare și într-o diversificare a interesului dincolo de cele două sectoare considerate „cu tracțiune” de către reprezentantul Băncii Transilvania. [...]

Jamie Dimon spune că, la prețurile actuale, nu ar cumpăra nici acțiuni, nici obligațiuni americane pe termen lung , un semnal de prudență într-o piață care a continuat să urce în pofida riscurilor geopolitice și fiscale, potrivit HotNews . Directorul general al JPMorgan Chase susține că investitorii subestimează o „listă tot mai lungă” de amenințări, de la războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, până la tensiunile dintre SUA și China și creșterea cheltuielilor militare într-un context de deficite bugetare în creștere. Într-un interviu pentru podcastul lui Wilfred Frost, Dimon a spus că riscurile „sunt probabil mai mari decât estimează majoritatea oamenilor” și că, dincolo de ce e deja inclus în prețuri, rămâne necunoscuta legată de „ceea ce se va întâmpla în realitate”. De ce contează: avertisment pe fondul unor evaluări ridicate Mesajul vine în contrast cu apetitul recent al piețelor pentru risc. În material este menționat că indicele S&P 500, reperul Bursei de la New York, a avut un randament de aproape 10% în acest an, în condițiile în care investitorii au trecut relativ ușor peste războaie, taxe vamale și alte șocuri. Dimon a admis că economia globală a devenit mai rezilientă, inclusiv printr-o dependență mai redusă de energie decât în deceniile anterioare, dar a avertizat că acest lucru nu exclude apariția unui „punct de inflexiune”, care poate fi declanșat de acumularea mai multor șocuri. Ținta de randament pentru titlurile SUA și rezervele față de bursă Întrebat direct dacă ar cumpăra obligațiuni americane pe termen lung, Dimon a răspuns: „Personal, nu”. El a indicat că randamentul obligațiunii americane pe 10 ani „ar trebui probabil să fie între 4% și 4,5%”, chiar și în scenariul în care inflația revine la ținta de 2% a Rezervei Federale. În iunie, randamentul a fost de 3,5%, după 4,2% în luna mai, potrivit datelor citate în articol. În privința acțiunilor, Dimon a spus că ar putea lua în calcul titluri individuale dacă ar fi „o investiție excelentă”, însă nu ar cumpăra piața americană „în ansamblu” la evaluările actuale. Separat, el a reiterat că deficitele bugetare persistente ale SUA vor forța, în timp, o confruntare cu „realitatea”. Context: investițiile în inteligență artificială, comparate cu începuturile internetului Dimon a adoptat un ton mai echilibrat despre inteligența artificială, comparând valul de investiții cu primele etape ale internetului: sumele sunt „uriașe”, iar beneficiile sunt probabile, însă nu e sigur că actualii lideri vor fi și câștigătorii finali, amintind că în „boom”-ul internetului companii precum Yahoo și Netscape au pierdut teren, în timp ce Google și Facebook au dominat mai târziu. Informațiile sunt relatate de CNBC, citată de HotNews, iar interviul integral este disponibil și pe YouTube. [...]

Analiza RoEM-UBB susține că ROBOR nu a avut abateri atipice în perioada investigată de Consiliul Concurenței, iar comparația cu scandalul LIBOR este, din punct de vedere tehnic, forțată, potrivit Economica . Concluzia vine dintr-o analiză realizată de RoEM, proiect de cercetare al FSEGA din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, care cere ca eventualele acuzații de manipulare să fie evaluate cu „rigoare tehnică”, financiar și juridic. Miza este una de reglementare și de încredere în indicatorii de piață: ROBOR este folosit ca reper în economie (inclusiv pentru credite cu dobândă variabilă), iar o eventuală confirmare a unor „anomalii” ar avea consecințe directe asupra costurilor de finanțare și asupra credibilității mecanismelor de formare a prețului pe piața monetară. De ce contează: intervalul 2018–2025 arată ROBOR „în coridorul BNR” Potrivit analizei RoEM-UBB FSEGA, evoluția ROBOR între trimestrul IV 2018 și trimestrul IV 2025 (perioadă care „se suprapune în mare măsură” peste intervalul vizat de investigația Consiliului Concurenței ) nu indică abateri sau evoluții atipice față de reperele de politică monetară ale BNR. Autorii notează că valorile medii ale ROBOR pe perioada analizată s-au situat în interiorul coridorului de politică monetară (diferența dintre rata dobânzii de creditare și rata dobânzii de depozit ale BNR). În plus, media simplă a ratelor ROBOR și ROBID este raportată ca fiind foarte apropiată de media ratei de politică monetară: 4,22% comparativ cu 4,26% . Ce este ROBOR și de ce nu e „o singură dobândă” Analiza reamintește că ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) nu este o rată unică, ci un set de cotații pe mai multe scadențe, folosite ca reper pentru costul lichidității în economie. Sunt menționate scadențe de la: overnight (O/N), tomorrow next (T/N), o săptămână (1W), o lună (1M), trei luni (3M), șase luni (6M), 12 luni (12M). O importanță aparte este atribuită ROBOR la 3 luni, utilizat timp de mai mulți ani ca reper frecvent pentru dobânzile la creditele ipotecare pe termen lung. Autorii subliniază și o caracteristică structurală: pe măsură ce scadența crește, volumul tranzacțiilor efective tinde să scadă, ceea ce este descris drept un comportament „firesc” al pieței (preferință pentru maturități scurte, cu riscuri mai reduse). Chiar și așa, cotațiile pe termene mai lungi rămân relevante ca reper de preț. Cum ar trebui judecate acuzațiile de manipulare Specialiștii citați (prin Fineco24news.ro ) cer evitarea interpretărilor simplificate și a politizării subiectului, insistând că orice argumente și dovezi pe care Consiliul Concurenței le va face publice trebuie analizate pe criterii de specialitate. „ROBOR trebuie înțeles atât ca un ansamblu de rate aplicabile tranzacțiilor de pe piața interbancară, cât și ca un reper care arată costul lichidității din economie. Din această perspectivă, evoluția sa și eventualele suspiciuni privind o posibilă manipulare trebuie analizate cu rigoare tehnică, din punct de vedere financiar și juridic, evitând interpretările simplificate sau politizarea subiectului.” În același timp, analiza plasează ROBOR în contextul economic mai larg: nivelul dobânzilor interbancare este influențat de lichiditatea din piață, așteptările privind economia, riscurile sistemice și, esențial, de politica monetară și inflație — motiv pentru care indicatorul nu poate fi evaluat izolat. (În context, Economica trimite și la un material anterior despre „ cea mai mare amendă” în cazul ROBOR , disponibil aici .) [...]

SUA și Marea Britanie mută decontarea bursieră pe blockchain , prin teste-pilot și grupuri de lucru care vizează tokenizarea acțiunilor și a altor active, cu potențialul de a reduce radical timpii de decontare și de a extinde tranzacționarea către un regim aproape continuu, potrivit Economica . Tokenizarea acțiunilor înseamnă transformarea dreptului de proprietate asupra unei acțiuni „clasice” (de exemplu Apple sau Tesla) într-un token digital pe o rețea blockchain. În teorie, asta poate scurta decontarea, permite cumpărarea fracționată și poate aduce lichiditate în afara programului burselor tradiționale. SUA: DTCC trece la tranzacții pilot „în producție” Cea mai mare casă de compensare din lume, Depository Trust and Clearing Corporation (DTCC), a lansat pe 14–15 iulie 2026 tranzacții pilot cu active reale tokenizate, notează www.studiifinanciare.ro , citat de Economica. Miza este trecerea de la simulări la execuție efectivă, folosind infrastructură blockchain pentru decontări în timp real. Proiectul este susținut de un consorțiu de peste 50 de instituții financiare, între care BlackRock, Goldman Sachs, JPMorgan, Bank of America, Citi și Morgan Stanley, alături de bursele NYSE și Nasdaq. În primul val de testare sunt incluse: acțiuni din indicele Russell 1000; fonduri de tip ETF; titluri de stat ale Trezoreriei SUA. Marea Britanie: taskforce pentru o tranzacție Repo tokenizată până în 2027 Pe 13 iulie 2026, Ministerul de Finanțe al Marii Britanii a lansat un taskforce format din 54 de instituții financiare și firme cripto, pentru o inițiativă similară, condusă de Chris Woolard (reprezentant al Trezoreriei pentru piețe digitale). Spre deosebire de testul DTCC, care vizează decontarea acțiunilor în iulie 2026, grupul britanic este organizat în nouă grupuri de acțiune și urmărește ca prim obiectiv o tranzacție pilot de tip „Repo” (acord de răscumpărare) complet tokenizată pe blockchain până în primăvara lui 2027. De ce contează: decontare instantanee și acces mai larg, dar cu distincții legale Economica arată că, în sistemul tradițional, transferul de proprietate al unei acțiuni poate dura 1–2 zile lucrătoare, în timp ce pe blockchain decontarea ar deveni instantanee. În plus, tokenizarea ar permite cumpărarea unei fracțiuni dintr-o acțiune scumpă, ceea ce ar putea lărgi accesul investitorilor mici. Un alt efect este legat de funcționarea 24/7, specifică piețelor cripto, în contrast cu programul fix al burselor clasice. Totodată, deși folosesc aceeași tehnologie (blockchain), acțiunile tokenizate și criptomonedele sunt „complet diferite din punct de vedere legal și economic”, potrivit sursei. Ce urmează În SUA, testele DTCC sunt prezentate ca un pas către modernizarea infrastructurii piețelor financiare, prin transformarea activelor din lumea reală (RWA – „active din lumea reală”) în active „programabile”. În Marea Britanie, succesul unui Repo tokenizat ar putea accelera extinderea tehnologiei către acțiuni, mărfuri și obligațiuni, pe măsură ce se validează transferul instantaneu de titluri contra numerar pe blockchain. [...]