Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump amenință cu tarife de 50% pentru țările care furnizează arme Iranului, potrivit G4Media, care citează agenția EFE via Agerpres. Președintele SUA spune că măsura ar urma să se aplice „imediat” și ar viza toate bunurile vândute în Statele Unite de către țările care livrează armament Teheranului.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa, Truth Social, Trump a descris sancțiunea comercială în termeni fără excepții.
„Ţara care furnizează arme militare Iranului va fi supusă imediat unui tarif de 50% pentru absolut fiecare bun vândut Statelor Unite, cu efect imediat. Nu vor exista excluderi şi nici scutiri.”
Declarațiile vin după ce, marți seară, Trump a anunțat un armistițiu temporar pentru a permite negocieri cu Iranul. În același context, liderul american a susținut că în Iran ar fi avut loc „o schimbare de regim foarte productivă” și a legat discuțiile de subiecte sensibile, inclusiv programul nuclear.
Trump a afirmat că negocierile cu Teheranul sunt deja în desfășurare și că „multe dintre cele 15 puncte” ar fi fost convenite, făcând referire la propria propunere, nu la un plan în zece puncte atribuit Iranului. Tot el a spus că discuțiile vizează „reducerea tarifelor și a sancțiunilor” și că un acord de pace „final” ar fi într-un stadiu „foarte avansat”, pe motiv că obiectivele militare ar fi fost „îndeplinite și depășite”.
Din perspectivă economică, amenințarea cu tarife generalizate de 50% introduce un risc comercial major pentru statele și companiile care au relații de export cu SUA și care, în același timp, ar putea fi acuzate de Washington că sprijină militar Iranul. În materialul citat nu sunt indicate țările vizate și nici un calendar procedural, dincolo de formularea „cu efect imediat”.
Recomandate
JD Vance spune că Iranul decide dacă armistițiul va eșua din cauza Libanului , potrivit Agerpres , care citează AFP. Vicepreședintele american a declarat miercuri că „depinde de liderii iranieni să decidă dacă armistițiul va eșua din cauza Libanului”, în contextul evoluțiilor din regiune și al tensiunilor legate de frontul libanez. JD Vance urmează să conducă sâmbătă delegația Statelor Unite la discuțiile cu Iranul, conform informațiilor publicate de Agerpres. Declarația sa plasează responsabilitatea menținerii încetării focului pe deciziile de la Teheran, în condițiile în care Libanul este indicat ca posibil factor de destabilizare. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt oferite detalii suplimentare despre cadrul exact al negocierilor sau despre elementele concrete care ar putea lega armistițiul de situația din Liban. În plan diplomatic, mesajul transmis de Vance sugerează că Washingtonul va trata discuțiile de sâmbătă inclusiv prin prisma riscului ca escaladarea din Liban să afecteze armistițiul, cu implicații directe pentru securitatea regională și pentru stabilitatea fluxurilor energetice din Orientul Mijlociu. [...]
Statele Unite afirmă că armistițiul cu Iranul nu acoperă loviturile israeliene în Liban, contrazicând declarațiile Iranului și mediatorilor pakistanezi , potrivit Axios . Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a declarat că armistițiul dintre SUA și Iran nu se aplică atacurilor Israelului împotriva Hezbollah în Liban. Această poziție vine în contradicție cu afirmațiile Iranului și ale mediatorilor pakistanezi. Importanța acestei clarificări este majoră, deoarece atacurile Israelului în Liban reprezintă o amenințare imediată pentru stabilitatea armistițiului. Conform Apărării Civile Libaneze, cel puțin 254 de persoane au fost ucise în urma loviturilor israeliene. Iranul a cerut oprirea atacurilor israeliene asupra Hezbollah, proxy-ul său în Liban, ca o condiție esențială pentru armistițiu. În lipsa acestei opriri, Iranul amenință cu reluarea ostilităților și închiderea Strâmtorii Hormuz. „Termenii armistițiului Iran-SUA sunt clari și expliciți: SUA trebuie să aleagă între armistițiu și continuarea războiului prin Israel. Nu poate avea ambele. Lumea vede masacrele din Liban. Mingea este în terenul SUA și lumea urmărește dacă își va respecta angajamentele”, a scris ministrul de externe iranian Abbas Araghchi pe X. Egiptul, care a ajutat la medierea armistițiului, a acuzat Israelul de o tentativă „premeditată” de a submina armistițiul. Hezbollah a lansat atacuri cu rachete asupra Israelului după ce SUA și Israel au atacat Iranul acum cinci săptămâni, deschizând un nou front în război. Israelul a răspuns cu lovituri aeriene și o invazie terestră în Libanul de Sud. Pe fondul acestor evenimente, prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a anunțat armistițiul, declarând că acesta se va aplica „peste tot, inclusiv în Liban”. Totuși, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a susținut că armistițiul nu include Libanul. Poziția SUA nu a fost clarificată până la declarația lui Leavitt. În culise, un oficial american a declarat că Netanyahu a ridicat problema Libanului într-o convorbire telefonică cu președintele Trump, convenind că luptele din Liban ar putea continua. Oficialul american a mai spus că Casa Albă nu este în prezent îngrijorată că situația din Liban ar putea duce la colapsul armistițiului cu Iranul. Forțele de Apărare ale Israelului au efectuat o serie de atacuri masive asupra țintelor Hezbollah din Beirut, Valea Beqaa și sudul Libanului. Potrivit IDF, aceasta a fost „cea mai mare serie coordonată de atacuri în Liban” de la începutul războiului cu Iranul. Aproximativ 80 de persoane au fost ucise și 200 rănite, conform Crucii Roșii Libaneze. Agenția de știri iraniană Tasnim a citat surse care au spus că Iranul se va retrage din acordul de armistițiu dacă atacurile asupra Libanului continuă. [...]
Donald Trump spune că SUA vor „colabora” cu Iranul pentru a elimina materialul nuclear îngropat , potrivit News.ro , într-o declarație publicată miercuri pe platforma Truth Social, la câteva ore după acceptarea unui armistițiu de două săptămâni și lansarea unor negocieri pentru un acord. În mesaj, Trump a afirmat că în Iran „nu va mai avea loc niciun proces de îmbogățire a uraniului” și a legat subiectul de consecințele atacurilor israeliano-americane din iunie 2025 asupra instalațiilor programului nuclear iranian. El a susținut că uraniul îmbogățit al Iranului ar fi fost monitorizat prin satelit, invocând Forța Spațială a SUA, și a dat asigurări că „nimic nu a fost atins de la data atacului”. „Nu va mai avea loc niciun proces de îmbogățire a uraniului, iar Statele Unite, în colaborare cu Iranul, vor dezgropa și vor elimina tot «praful» nuclear îngropat la adâncime (cu ajutorul bombardierelor B-2)”. Separat, Trump a amenințat că va introduce taxe vamale de 50% pentru toate țările care vor furniza arme Iranului, „fără excepție sau scutire”. Într-un alt mesaj pe Truth Social, el a precizat că măsura ar urma să se aplice „cu efect imediat” tuturor mărfurilor vândute în Statele Unite de o țară care livrează armament Teheranului. În același context, Trump a spus că va negocia cu Iranul inclusiv reducerea tarifelor și a sancțiunilor și a menționat că „multe dintre cele 15 puncte” ar fi deja convenite în discuțiile pentru un acord de pace definitiv. News.ro mai arată că Iranul a transmis părții americane o listă separată cu 10 condiții, iar datele SIPRI indică faptul că, între 2021 și 2025, toate armele importate de Iran au provenit din Rusia. [...]
Volodimir Zelenski spune că Ucraina e pregătită pentru un armistițiu cu Rusia , potrivit Agerpres , care citează Reuters, AFP și EFE. Președintele ucrainean a salutat, miercuri, armistițiul dintre SUA și Iran și a indicat că Kievul ar „răspunde în același fel” dacă Moscova ar opri atacurile. Zelenski a transmis mesajul pe platforma X, legând încetarea temporară a focului din Orientul Mijlociu de ideea că un armistițiu poate crea condiții pentru negocieri diplomatice și, ulterior, pentru acorduri. „Ucraina a cerut întotdeauna un armistițiu în războiul purtat de Rusia aici, în Europa, împotriva statului și poporului nostru și susținem armistițiul din Orientul Mijlociu și din Golf, care deschide calea pentru eforturi diplomatice.” În același context, Ucraina a amintit că a apreciat anterior „hotărârea” SUA de a lovi Iranul, aliat apropiat al Rusiei, despre care Kievul afirmă că a furnizat mii de drone folosite de Moscova în atacuri asupra teritoriului ucrainean. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a susținut la rândul său, tot pe X, că „fermitatea americană dă roade” și că ar fi momentul ca aceeași fermitate să fie folosită pentru a forța Rusia să accepte un armistițiu și să fie oprit războiul. Kievul cere de mai mult timp un armistițiu complet, pentru a permite negocieri de pace, în timp ce Rusia afirmă că vrea mai întâi stabilirea unor termeni cuprinzători ai păcii și abia apoi oprirea luptelor. Separat, Ucraina a trimis peste 200 de specialiști în Orientul Mijlociu pentru a ajuta la contracararea atacurilor cu drone ale Iranului, iar Zelenski a spus că echipele de experți vor continua să lucreze în regiune pentru consolidarea capacităților de securitate. [...]
Iran a prezentat un plan în 10 puncte pentru încheierea conflictului cu SUA , iar președintele american Donald Trump a spus că propunerea este „o bază viabilă pentru negocieri”, potrivit Mediafax . Documentul a fost prezentat de Consiliul Suprem de Securitate Națională de la Teheran, odată cu acceptarea armistițiului mediat de Pakistan. Planul, descris ca o listă de condiții pentru oprirea războiului, include cerințe legate atât de dosarul nuclear, cât și de arhitectura de securitate din regiune. Un element central este acceptarea programului iranian de îmbogățire a uraniului, alături de ridicarea sancțiunilor impuse Teheranului. „Controlul continuu al Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, acceptarea îmbogățirii uraniului și ridicarea tuturor sancțiunilor primare și secundare”. Din informațiile prezentate, principalele puncte menționate în articol includ: controlul continuu al Iranului asupra Strâmtorii Ormuz; acceptarea îmbogățirii uraniului; ridicarea tuturor sancțiunilor primare și secundare; retragerea militară a SUA din Orientul Mijlociu; încetarea atacurilor asupra Iranului și asupra aliaților săi; deblocarea activelor iraniene înghețate; adoptarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU care să confere caracter obligatoriu acordului. Autoritățile iraniene susțin că o rezoluție a Consiliului de Securitate ar transforma înțelegerea într-una obligatorie în dreptul internațional și ar reprezenta o „victorie diplomatică semnificativă” pentru Iran, conform aceleiași surse. Miza Strâmtorii Ormuz rămâne majoră: articolul amintește că prin această rută strategică tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial și că, de la începutul conflictului, strâmtoarea a fost în mare parte blocată. În acest context, planul iranian prevede extinderea controlului Teheranului asupra zonei. Pe fondul acestor evoluții, Donald Trump a anunțat într-o postare pe rețeaua sa de socializare acceptarea unei suspendări de două săptămâni a bombardamentelor asupra Iranului, după discuții cu premierul pakistanez Shehbaz Sharif și cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir. Pauza ar urma să fie o „încetare a focului de ambele părți”, condiționată de redeschiderea „completă, imediată și sigură” a Strâmtorii Ormuz și de continuarea negocierilor. [...]
Iranul și Omanul vor percepe taxe navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz potrivit Digi24 , pe durata armistițiului de două săptămâni dintre Teheran și SUA, informație atribuită de publicație unei surse citate de Associated Press (AP). Măsura vizează una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie la nivel global și introduce, pentru prima dată, o taxare explicită a tranzitului printr-un culoar considerat până acum cale navigabilă internațională. Decizia este relevantă pentru piețele de petrol și gaze deoarece Strâmtoarea Ormuz reprezintă singura ieșire pentru exporturile de țiței ale statelor din Golful Persic, iar prin acest punct trec aproximativ 20% din petrolul mondial și circa 30% din gazul natural lichefiat, conform informațiilor din articol. În practică, orice cost suplimentar aplicat transportului maritim într-o zonă cu risc geopolitic ridicat se poate reflecta în tarife de navlosire, prime de asigurare și, în final, în prețurile energiei. Ce presupune taxa și cine o aplică Conform relatării, taxele vor fi percepute atât de Iran, cât și de Oman, pe motiv că strâmtoarea se află în apele teritoriale ale ambelor state. Până acum, comunitatea internațională a tratat trecerea drept rută maritimă internațională, fără taxe de tranzit, ceea ce face ca anunțul să fie o schimbare de abordare cu potențiale implicații comerciale și diplomatice. Pentru Iran, destinația banilor este deja indicată: fondurile strânse ar urma să fie alocate reconstrucției postbelice. În cazul Omanului, sursa citată de AP spune că nu este încă limpede cum vor fi utilizați banii obținuți din taxare. Legătura cu armistițiul SUA-Iran și redeschiderea traficului Măsura este plasată de Digi24 în contextul unui armistițiu anunțat de președintele SUA, Donald Trump, pentru 14 zile. Potrivit acestuia, Teheranul ar fi acceptat să deblocheze Strâmtoarea Ormuz, unde traficul naval ar fi fost „practic blocat” de la începutul războiului SUA și Israelului împotriva Iranului. Trump a mai spus că SUA sunt dispuse să ajute la gestionarea aglomerării de nave din strâmtoare, sugerând că reluarea tranzitului ar trebui să reducă presiunea logistică acumulată în zonă. În același timp, introducerea taxei arată că redeschiderea culoarului vine cu condiții financiare impuse de statele riverane. „Vor fi multe schimbări pozitive! Se vor câștiga mulți bani. Iranul poate începe procesul de reconstrucție. Ne vom aproviziona cu tot felul de provizii și vom fi pur și simplu «în apropiere» pentru a ne asigura că totul merge bine”, a scris Trump pe TruthSocial, citat de Digi24. Cum își justifică Teheranul și ce rămâne neclar După anunțul armistițiului, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a vorbit despre o „mare victorie” asupra Washingtonului și, potrivit agenției Fars, a prezentat un plan iranian de soluționare pașnică ce include, între altele, menținerea controlului Iranului asupra Strâmtorii Ormuz și ridicarea sancțiunilor. În acest cadru, taxarea tranzitului poate fi citită ca o monetizare a controlului asupra unei rute strategice, în perioada armistițiului. Totuși, Digi24 notează că, potrivit Associated Press, în versiunea în limba engleză a documentului nu apare un punct referitor la dreptul Teheranului de a îmbogăți uraniu, iar Trump a calificat planul drept „fraudulos”, fără detalii. În privința taxelor, articolul nu precizează nivelul acestora, mecanismul de colectare, categoriile de nave vizate sau dacă există excepții, elemente care vor conta pentru operatorii maritimi și pentru clienții din lanțul energetic. [...]
