Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Armistițiul SUA-Iran dă semne de fragilitate, iar tensiunile din Orientul Mijlociu au ținut investitorii în expectativă, notează Reuters, într-o trecere în revistă a zilei pentru piețele europene și globale.
Sentimentul „risk-on” (apetit pentru active mai riscante) care a urmat anunțului armistițiului a pierdut din tracțiune după ce Iranul a acuzat că atacurile Israelului asupra Libanului încalcă înțelegerea cu Statele Unite. Vineri, contractele futures pe S&P 500 e-mini erau stabile, în timp ce indicele MSCI al acțiunilor din Asia-Pacific, fără Japonia, urca cu 0,8%.
Pe teren, escaladarea a continuat: premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus joi că urmărește discuții cu Beirut, la o zi după ce cel mai intens bombardament israelian al războiului a ucis peste 300 de persoane în Liban. Vineri, Hezbollah a răspuns prin lansarea unei rachete către Israel, declanșând alarme aeriene inclusiv la Tel Aviv.
În paralel, problema traficului prin Strâmtoarea Hormuz a reaprins nervozitatea. Președintele SUA, Donald Trump, a criticat Iranul pe Truth Social pentru că ar face o „treabă foarte proastă” în a permite trecerea navelor prin strâmtoare.
„Asta nu este înțelegerea pe care o avem!”
Înainte de război, o cincime din transporturile globale de petrol și gaze treceau prin Hormuz, iar Reuters arată că joi traficul a fost mult sub 10% din volumul normal, navele confruntându-se atât cu mine, cât și cu proceduri administrative, fiecare vas având nevoie de aprobare iraniană. Închiderea de facto a strâmtorii în timpul războiului de șase săptămâni dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, a produs unde de șoc pe piețe, pe fondul scumpirii petrolului și al înăspririi aprovizionării cu energie.
Brent a urcat cu 0,7%, la 96,57 dolari pe baril, pe fondul temerilor privind oferta. În Asia, Nikkei 225 a avansat cu 1,6%, după ce acțiunile Fast Retailing au atins un nivel record, în urma unui salt al profitului raportat de compania care deține Uniqlo, peste estimările pieței. În Europa, la începutul sesiunii, futures pe indicele pan-european erau în creștere cu 0,6%, futures pe DAX cu 0,6%, iar futures pe FTSE cu 0,2%, în așteptarea unor repere precum inflația din Germania (CPI și HICP pentru martie), balanța de cont curent a Germaniei (februarie) și o licitație de titluri de stat pe termen scurt în Marea Britanie.
Recomandate
Piețele par să „prețuiască perfecțiunea” după redeschiderea Strâmtorii Hormuz , iar scăderea petrolului și avansul burselor ar putea fi prea optimiste în raport cu riscurile încă ridicate din regiune, potrivit unei analize CNN . În SUA, țițeiul WTI (referința americană) a închis joi la 76,60 dolari/baril (aprox. 350 lei), în scădere cu aproape 10% pe săptămână. În paralel, benzina a coborât sub 4 dolari/galon (aprox. 0,95 euro/litru, adică aproximativ 4,8 lei/litru) pentru prima dată din martie, iar acțiunile americane sunt aproape de maxime istorice. „Traderii cam prețuiesc perfecțiunea”, a spus David Oxley, economist-șef pentru mărfuri și climă la Capital Economics. „Este ușurarea că strâmtoarea e deschisă – o veste minunată față de scenariul de coșmar în care ar fi fost închisă.” De ce scăderea petrolului poate fi fragilă Potrivit analizei, optimismul vine după semnarea unui acord SUA–Iran care a permis redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct-cheie pentru transporturile globale de petrol. Totuși, mai mulți analiști avertizează că piața ar putea ignora riscuri care pot perturba din nou fluxurile în lunile următoare. CNN notează câteva vulnerabilități care pot limita revenirea rapidă la normal: traficul prin strâmtoare rămâne „o picătură în ocean” față de nivelurile de dinaintea războiului; costurile de asigurare pentru nave în zonă sunt încă ridicate; persistă întrebări legate de posibile mine în strâmtoare; acordul prevede o perioadă de încetare a focului de 60 de zile, după care strâmtoarea s-ar putea închide din nou; pot apărea blocaje logistice dacă Teheranul cere taxe de tranzit; producătorii din Golf trebuie să își refacă producția și infrastructura afectată de război. „Văd un risc destul de substanțial ca lucrurile să nu se desfășoare atât de optimist pe cât poate că unii includ acum în prețuri”, a declarat Adam Turnquist, strateg tehnic-șef la LPL Financial. Bursele urcă, dar riscul geopolitic rămâne în preț S&P 500 este în creștere cu 9% de la începutul războiului cu Iranul, declanșat la final de februarie, iar piața americană continuă să fie susținută și de entuziasmul din jurul inteligenței artificiale, potrivit CNN. În același timp, acțiunile au scăzut miercuri după ce Rezerva Federală a menținut dobânzile neschimbate, iar traderii iau în calcul posibilitatea unei majorări chiar din septembrie. În acest context, ieftinirea petrolului funcționează ca un sprijin pentru bursă, însă până la o stabilizare durabilă a situației, tensiunile din Orientul Mijlociu rămân o sursă de volatilitate. „Pieței îi place mult vestea că s-a ajuns la un acord și apoi nu se gândește cu adevărat la riscurile din următoarele 60 de zile”, a spus Turnquist. Băncile își taie prognozele, dar „testul” e traficul real prin strâmtoare Pe măsură ce petrolul a coborât de la vârfurile de la final de aprilie, bănci de pe Wall Street și-au redus estimările pentru finalul anului. CNN arată că analiștii Citi au ajustat luni prognoza la 75 dolari/baril (aprox. 345 lei) pentru trimestrul al treilea, de la o estimare anterioară de 110 dolari/baril (aprox. 505 lei). Pentru ca prețurile să rămână jos, investitorii vor avea nevoie să vadă o creștere „semnificativă” a traficului prin Strâmtoarea Hormuz în săptămânile și lunile următoare, pe fondul unor dificultăți logistice de repornire a producției în regiunea Golfului. „Mergem pe o linie foarte fină”, a spus Turnquist. „Piața acum, și mai ales petrolul, presupune că multe lucruri vor merge bine.” [...]
Șocul petrolului împinge randamentele obligațiunilor la maxime multianuale și rescrie așteptările de dobândă , într-o piață în care investitorii tratează din nou inflația energetică drept risc central, potrivit HotNews , care citează o analiză Naftemporiki . Petrolul reaprinde scenariul „dobânzi mai sus, mai mult timp” La trei luni de la începutul războiului din Iran, prețul petrolului este descris ca principalul canal prin care criza geopolitică se transmite în piețe. Cotația a urcat cu aproximativ 40% de la debutul conflictului, iar Brent s-a menținut în jurul a 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), după ce la începutul lunii aprilie a atins niveluri aproape duble față de perioada de dinaintea războiului. Deși economiile majore au eliberat 400 de milioane de barili din rezervele strategice și au căutat surse alternative, presiunea asupra sistemului energetic global rămâne în creștere. Consecința directă: piețele își ajustează așteptările privind traiectoria ratelor dobânzilor, pe fondul temerilor că inflația ar putea reveni în prim-plan. Obligațiunile guvernamentale, „perdantul” cel mai vizibil Analiza indică obligațiunile guvernamentale drept cei mai clari perdanți ai crizei, pe măsură ce investitorii se tem că băncile centrale vor fi forțate să mențină dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze pentru a contracara inflația alimentată de energie. Randamentul obligațiunii americane pe 30 de ani a depășit 5%, cel mai ridicat nivel din 2007, iar randamentele germane sunt la cele mai ridicate niveluri din ultimii peste 15 ani. În acest context, traderii nu mai iau în calcul două majorări ale ratelor dobânzii din partea Băncii Centrale Europene până la finalul anului, potrivit aceleiași surse. Piețe „în două viteze”: acțiuni la record, dolarul se întărește În paralel cu tensiunile din energie și obligațiuni, acțiunile – în special în SUA – continuă să atingă maxime istorice, susținute de frenezia investițională din jurul inteligenței artificiale. S&P 500 și Nasdaq sunt la niveluri record, iar și piețele europene sunt în creștere, deși regiunea este prezentată ca mai vulnerabilă la șocul energetic. Dolarul își consolidează rolul de activ de refugiu: s-a apreciat cu aproximativ 1,5% față de principalii rivali de la începutul războiului, depășind inclusiv francul elvețian și yenul, fiind susținut și de randamentele mai mari ale obligațiunilor americane. Cine resimte cel mai puternic presiunea: Asia și Europa Pe partea de pierzători, analiza plasează multe economii asiatice dependente de petrolul care tranzitează Strâmtoarea Hormuz: rupia indiană, rupia indoneziană și peso-ul filipinez au atins minime istorice față de dolar, iar mai multe bănci centrale sunt împinse spre majorări de dobândă sau intervenții valutare. Sri Lanka este menționată cu o creștere a dobânzii de 100 de puncte de bază. Excepția indicată este yuanul chinezesc, susținut de rezerve energetice interne mari. În Europa, vulnerabilitatea este legată de activitatea economică: în zona euro, aceasta s-a contractat în mai în cel mai rapid ritm din ultimii peste doi ani și jumătate, conform indicatorilor S&P Global PMI, iar BCE a avertizat că războiul accentuează vulnerabilitățile financiare. În Marea Britanie, companiile raportează costuri mai mari cu energia și o încetinire a activității. În SUA, economia este descrisă ca mai rezistentă, pe fondul autosuficienței energetice și al investițiilor în economia bazată pe inteligență artificială, însă efectele nu lipsesc: prețul mediu al benzinei a ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimii patru ani. În ansamblu, concluzia analizei este că, la trei luni de la izbucnirea conflictului, criza nu mai funcționează doar ca „zgomot de fundal”, ci rearanjează concret ierarhiile din piețe – cu impact imediat în costul finanțării prin obligațiuni și în așteptările privind dobânzile. [...]
Piețele au rămas prudente după summitul Trump–Xi , iar riscul Iran apasă pe obligațiuni și yuan , pe fondul lipsei unor progrese concrete pe comerț și al incertitudinilor legate de războiul din Iran, potrivit Reuters . Reacția investitorilor a fost una temperată: acțiunile din China au fost în mare parte stabile luni, după o scădere de peste 1% vineri, în timp ce yuanul a coborât la un minim al ultimelor aproape două săptămâni față de dolar. Atenția s-a mutat rapid de la întâlnirea bilaterală la vânzările globale de obligațiuni, alimentate de temeri inflaționiste, și la semnale noi de tensiuni în Orientul Mijlociu. De ce contează: „stabilitate strategică” fără rezultate care să schimbe prețurile Summitul – prima vizită a lui Donald Trump la Beijing din 2017, încheiată vineri – a pus accent pe „stabilitate strategică”, ceea ce ar reduce riscul geopolitic sino-american pentru piețele chineze. Totuși, lipsa unor „breakthrough-uri” pe comerț și absența unui sprijin tangibil din partea Beijingului pentru oprirea războiului SUA–Israel cu Iranul (aflat de peste două luni în desfășurare) au limitat apetitul pentru risc. William Bratton, șeful cercetării pe acțiuni cash pentru Asia-Pacific la BNP Paribas, a indicat că efectul pozitiv ar putea fi mai degrabă pe termen lung, prin reducerea percepției de risc geopolitic și o posibilă reorientare a capitalului american către oportunități de investiții în China. Iran și Hormuz: riscul care poate menține inflația și randamentele sus Investitorii sperau ca discuțiile să deschidă o cale către o soluție pentru conflictul din Orientul Mijlociu, care a împins în sus prețurile energiei în contextul negocierilor dificile dintre Washington și Teheran. Însă China – cel mai mare cumpărător de petrol iranian – nu a dat indicii clare că ar interveni în conflict, ceea ce menține piețele în alertă. Reuters notează că diferențele geopolitice dintre Washington și Beijing sunt vizibile inclusiv în poziționările privind Strâmtoarea Hormuz , pe unde trece în mod normal circa o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel global. Trump a spus că Xi ar fi fost de acord că Teheranul trebuie să redeschidă această rută, în timp ce Xi nu a comentat public discuțiile despre Iran; Ministerul chinez de Externe a numit conflictul „unul care nu ar fi trebuit să se întâmple, nu are niciun motiv să continue”. Charu Chanana, strateg-șef de investiții la Saxo, a avertizat că, fără pași concreți pe comerț, Taiwan sau Iran, întâlnirea riscă să fie percepută drept un eveniment util pentru sentiment, dar insuficient pentru a schimba fundalul de piață. În opinia sa, investitorii ar putea subevalua probabilitatea ca războiul să mențină petrolul scump, așteptările de inflație ridicate și randamentele obligațiunilor „mai sus pentru mai mult timp”. Datele slabe din China și „armistițiul” comercial: sprijin limitat pentru acțiuni Reacția modestă a pieței a venit și după date care arată că economia Chinei a încetinit în aprilie, cu producția industrială și vânzările cu amănuntul sub așteptări. Capital Economics a interpretat „partea plină a paharului” ca fiind consolidarea armistițiului comercial, reducând riscul unei escaladări pe termen scurt, chiar dacă nu au existat progrese majore. În plus, invitația lui Trump ca Xi să viziteze SUA în septembrie ar crește șansele ca cele două părți să evite tensiuni în lunile următoare. În același timp, armistițiul comercial dintre SUA și China urmează să expire mai târziu în acest an, iar lipsa de claritate privind tarifele a apăsat pe sentiment. Chiar și un rezultat prezentat drept principalul „livrabil” – afirmația lui Trump că China ar urma să cumpere 200 de avioane Boeing – a dezamăgit investitorii, iar acțiunile Boeing au scăzut, numărul fiind sub așteptările analiștilor, potrivit Reuters. Ce urmăresc investitorii în continuare Pe termen scurt, piețele par să trateze summitul drept un factor de reducere a riscului extrem, nu un catalizator de repricing. În perioada următoare, atenția se concentrează pe: evoluția conflictului cu Iran și riscul unor noi perturbări în zona Hormuz; traiectoria randamentelor obligațiunilor la nivel global, în context de temeri inflaționiste; deciziile SUA privind Taiwan, inclusiv posibilitatea unei vânzări de armament de 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei), pe care Trump a spus că încă nu a decis dacă o aprobă; prelungirea sau reescaladarea armistițiului comercial SUA–China, care expiră mai târziu în 2026. Ting Lu, economist-șef pe China la Nomura, a descris summitul ca un exercițiu de „limitare a riscului economic și politic”, cu o stabilizare pe termen scurt pentru ambii lideri, într-un cadru în care rivalitatea rămâne, dar ar deveni „predictibilă, tranzacțională și strict gestionată” pentru restul anului 2026. [...]
România reușește să-și reducă costul de finanțare pe termen lung, în pofida riscului politic , iar randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a coborât la 6,75%, un minim al ultimelor luni, potrivit Economica . Mișcarea vine într-un context regional favorabil obligațiunilor, pe fondul temperării așteptărilor privind noi creșteri de dobândă. Scăderea randamentelor apare deși BNR a menținut dobânda-cheie la 6,5%, iar comunicarea băncii centrale indică îngrijorări persistente legate de inflație, ceea ce nu susține, deocamdată, un scenariu de reduceri rapide ale dobânzilor. Cu toate acestea, piața a continuat să „prețuiască” mai ieftin riscul României în ultimele circa două luni. De ce nu se vede, deocamdată, scenariul „junk” în prețuri Adrian Codîrlașu , președinte CFA România, afirmă că piețele nu par să anticipeze o retrogradare la evaluarea Fitch din 31 iulie. În interpretarea sa, datele privind deficitele nu indică o trecere inevitabilă în categoria nerecomandată investițiilor („junk”), iar o astfel de evoluție ar necesita „o catastrofă politică”. În paralel, structura cererii interne rămâne un element important pentru piața titlurilor de stat: băncile românești au 27,6% din active plasate în titluri de stat (față de o medie UE de 9,7%), iar Pilonul II are 64% din portofoliu investit în astfel de instrumente, conform datelor citate. Ce explică scăderea randamentelor și ce riscuri rămân La nivelul Europei Centrale și de Est, un raport al Erste Bank indică drept factori de sprijin îmbunătățirea dinamicii inflației și diminuarea temerilor privind majorări suplimentare ale ratelor dobânzilor, randamentele pe termen lung coborând față de maximele din martie. În același timp, banca notează că riscurile și incertitudinea rămân ridicate. Pentru România, aceeași analiză arată că, pe fondul așteptării unei soluții la criza politică, emisiunile au rămas relativ moderate pentru a limita presiunea asupra prețurilor. Un deficit de numerar de la începutul anului mai mic decât se anticipa a susținut, la rândul său, volumele mai reduse ale emisiunilor. [...]
Un pariu de circa 409.000 de dolari (aprox. 1,9 milioane lei) pe ieșirea lui Vladimir Putin din funcție până la finalul lui 2026 readuce în prim-plan riscul de tranzacționare pe informații privilegiate în piețele de predicție , după o serie de episoade similare, potrivit Futurism . Miza a fost plasată pe Polymarket de un cont numit „ZnotluvuiSamez”, care are ca imagine de profil steagul Ucrainei. Pariul vizează un contract formulat „Putin out as President of Russia by December 31, 2026?”, iar publicația notează că același cont a făcut și alte pariuri mari legate de războiul ruso-ucrainean. La nivelul agregat al pariurilor utilizatorilor, Polymarket indica în acest moment o „șansă de 11%” ca Putin să nu mai fie președinte până la finalul anului, conform articolului. Totuși, Futurism subliniază că o miză mare nu este o garanție a materializării evenimentului, fie că ar fi vorba de o înlăturare, fie de o retragere voluntară. De ce contează pentru piețe: semnal sau posibil „insider trading” Contextul în care apare pariul este important pentru credibilitatea acestor platforme. Futurism amintește că „insider trading” (tranzacționare pe baza unor informații nepublice) a afectat de mult timp piețe de predicție precum Polymarket și Kalshi , inclusiv pe evenimente tragice sau conflicte, unde persoane cu acces la informații sensibile pot obține un avantaj față de public. Publicația dă ca exemplu un scandal anterior: un cont a pariat corect 20.000 de dolari pe un atac iminent pe teritoriul Venezuelei, iar „la doar câteva ore” după, președintele SUA Donald Trump ar fi autorizat lovitura militară; ulterior, un militar din forțele speciale americane a fost acuzat de Departamentul de Justiție de „fraudă cu mărfuri” și de efectuarea unei tranzacții monetare ilegale, după ce a pariat pe invazia din Venezuela pe Polymarket. În acest nou caz, Futurism precizează că nu există dovezi care să indice o înlăturare iminentă a lui Putin, dar susține că amploarea tranzacționării pe informații privilegiate pe Polymarket face ca pariul „să aibă măcar o anumită credibilitate”. Context politic: războiul continuă, iar retragerea pare improbabilă Articolul plasează pariul și în contextul evoluțiilor recente din război: Moscova ar fi fost lovită de noi atacuri cu drone ucrainene, iar fostul secretar american al apărării Leon Panetta a declarat pentru NewsNation că Putin este „încolțit” și „nu este sigur ce să facă”, adăugând că ar trebui să negocieze o încetare a focului, dar că „știindu-l pe Putin” va continua să reziste, iar Rusia „va plăti prețul”. În același timp, Futurism notează că războiul nu dă semne că se apropie de final și că Putin ar fi exclus viitoare discuții de pace, ceea ce ar face mai puțin probabil un scenariu în care liderul rus „își agață haina în cui” în mijlocul conflictului, după „peste 26 de ani” la conducerea Rusiei, în formularea publicației. [...]
Ritmul accelerat al estimărilor de profit pe Wall Street, alimentat de entuziasmul pentru AI, începe să fie văzut ca un risc de corecție. Potrivit Antena 3 , o parte dintre analiști și investitori se tem că „bula câștigurilor” – adică așteptările tot mai mari privind profiturile viitoare – ar putea fi urmată de o ajustare severă a piețelor, pe măsură ce sezonul raportărilor pentru trimestrul al doilea se apropie. În centrul îngrijorărilor sunt revizuirile rapide în sus ale prognozelor: datele Bloomberg citate în material arată că analiștii estimează acum o creștere de 25% a profiturilor companiilor din S&P 500 în următoarele 12 luni, pe fondul rezilienței economiei americane și al expansiunii tehnologiilor de inteligență artificială. De ce contează: așteptările ridicate lasă puțin spațiu pentru dezamăgiri Publicația notează că unii investitori se tem că realitatea ar putea rămâne sub nivelul așteptărilor, din mai multe motive invocate în articol: creșterea costurilor pentru companiile implicate în dezvoltarea AI; o posibilă temperare a cererii pentru această tehnologie; dificultăți în transformarea investițiilor în profituri. Ben Inker, co-director al diviziei de alocare a activelor din cadrul companiei de investiții GMO, spune că previziunile de profit pentru următorii doi ani cresc într-un ritm „excepțional”, rar întâlnit în afara perioadelor de redresare după crize. În exemplul citat, estimările agregate pentru următoarele 12 luni au urcat cu aproape 20% în doar șase luni, cea mai amplă revizuire ascendentă de acest tip din 2021. „Ceea ce urmează pentru piață este momentul în care investitorii vor realiza că aceste estimări nu se vor materializa.” AI împinge în sus evaluările, mai ales în zona de cipuri și cloud Materialul arată că estimările privind profiturile producătorilor de cipuri și ale marilor companii de tehnologie care operează infrastructuri cloud la scară globală („hyperscalers”) au fost trase în sus de explozia cererii pentru puterea de procesare. Capital Economics avertizează că piețele bursiere, susținute de entuziasmul pentru AI, s-ar putea apropia de un punct în care estimările de profit și ipotezele legate de cheltuielile de capital devin greu de susținut, iar o corecție ar putea declanșa o retragere amplă din acțiuni. Michel Lerner, care conduce platforma de analiză investițională HOLT din cadrul UBS, afirmă că acțiunile din întreg lanțul valoric al AI sunt evaluate ca și cum ar urma să mențină profituri excepțional de ridicate, dar consideră că șansele ca asemenea niveluri să fie păstrate pe termen lung sunt „extrem de reduse”. Context de piață: maxime istorice și multipli ridicați În ultimele 12 luni, S&P 500 a avansat cu 20%, iar Nasdaq Composite cu peste 25%, ambele având în trimestrul încheiat în iunie cea mai bună evoluție trimestrială din ultimii șase ani, pe fondul rezultatelor solide raportate de companii. Potrivit Bloomberg, acțiunile companiilor americane se tranzacționează la aproximativ de 20 de ori profiturile estimate pentru următoarele 12 luni. Articolul precizează că acest nivel este sub cel din perioada revenirii de după prăbușirea din 2020 și mult sub evaluările din bula dot-com, dar rămâne suficient de ridicat încât să amplifice sensibilitatea pieței la eventuale surprize negative. Un risc suplimentar: costul finanțării ar putea urca O altă vulnerabilitate menționată este schimbarea așteptărilor privind dobânzile din SUA. Traderii anticipează acum că până la finalul anului dobânzile de referință vor fi majorate cu cel puțin 0,25 puncte procentuale, față de începutul anului, când piețele mizau pe două sau trei reduceri de dobândă. În acest context, Kasper Elmgreen, director de investiții pentru instrumente cu venit fix și acțiuni la Nordea Asset Management, spune că „marja de siguranță” pentru profiturile companiilor este redusă, iar întrebarea devine cât timp vor mai continua surprizele pozitive, în condițiile în care așteptările sunt deja foarte ridicate. [...]
