Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Jamie Dimon spune că, la prețurile actuale, nu ar cumpăra nici acțiuni, nici obligațiuni americane pe termen lung, un semnal de prudență într-o piață care a continuat să urce în pofida riscurilor geopolitice și fiscale, potrivit HotNews.
Directorul general al JPMorgan Chase susține că investitorii subestimează o „listă tot mai lungă” de amenințări, de la războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, până la tensiunile dintre SUA și China și creșterea cheltuielilor militare într-un context de deficite bugetare în creștere. Într-un interviu pentru podcastul lui Wilfred Frost, Dimon a spus că riscurile „sunt probabil mai mari decât estimează majoritatea oamenilor” și că, dincolo de ce e deja inclus în prețuri, rămâne necunoscuta legată de „ceea ce se va întâmpla în realitate”.
Mesajul vine în contrast cu apetitul recent al piețelor pentru risc. În material este menționat că indicele S&P 500, reperul Bursei de la New York, a avut un randament de aproape 10% în acest an, în condițiile în care investitorii au trecut relativ ușor peste războaie, taxe vamale și alte șocuri.
Dimon a admis că economia globală a devenit mai rezilientă, inclusiv printr-o dependență mai redusă de energie decât în deceniile anterioare, dar a avertizat că acest lucru nu exclude apariția unui „punct de inflexiune”, care poate fi declanșat de acumularea mai multor șocuri.
Întrebat direct dacă ar cumpăra obligațiuni americane pe termen lung, Dimon a răspuns:
„Personal, nu”.
El a indicat că randamentul obligațiunii americane pe 10 ani „ar trebui probabil să fie între 4% și 4,5%”, chiar și în scenariul în care inflația revine la ținta de 2% a Rezervei Federale. În iunie, randamentul a fost de 3,5%, după 4,2% în luna mai, potrivit datelor citate în articol.
În privința acțiunilor, Dimon a spus că ar putea lua în calcul titluri individuale dacă ar fi „o investiție excelentă”, însă nu ar cumpăra piața americană „în ansamblu” la evaluările actuale. Separat, el a reiterat că deficitele bugetare persistente ale SUA vor forța, în timp, o confruntare cu „realitatea”.
Dimon a adoptat un ton mai echilibrat despre inteligența artificială, comparând valul de investiții cu primele etape ale internetului: sumele sunt „uriașe”, iar beneficiile sunt probabile, însă nu e sigur că actualii lideri vor fi și câștigătorii finali, amintind că în „boom”-ul internetului companii precum Yahoo și Netscape au pierdut teren, în timp ce Google și Facebook au dominat mai târziu.
Informațiile sunt relatate de CNBC, citată de HotNews, iar interviul integral este disponibil și pe YouTube.
Recomandate
Ritmul accelerat al estimărilor de profit pe Wall Street, alimentat de entuziasmul pentru AI, începe să fie văzut ca un risc de corecție. Potrivit Antena 3 , o parte dintre analiști și investitori se tem că „bula câștigurilor” – adică așteptările tot mai mari privind profiturile viitoare – ar putea fi urmată de o ajustare severă a piețelor, pe măsură ce sezonul raportărilor pentru trimestrul al doilea se apropie. În centrul îngrijorărilor sunt revizuirile rapide în sus ale prognozelor: datele Bloomberg citate în material arată că analiștii estimează acum o creștere de 25% a profiturilor companiilor din S&P 500 în următoarele 12 luni, pe fondul rezilienței economiei americane și al expansiunii tehnologiilor de inteligență artificială. De ce contează: așteptările ridicate lasă puțin spațiu pentru dezamăgiri Publicația notează că unii investitori se tem că realitatea ar putea rămâne sub nivelul așteptărilor, din mai multe motive invocate în articol: creșterea costurilor pentru companiile implicate în dezvoltarea AI; o posibilă temperare a cererii pentru această tehnologie; dificultăți în transformarea investițiilor în profituri. Ben Inker, co-director al diviziei de alocare a activelor din cadrul companiei de investiții GMO, spune că previziunile de profit pentru următorii doi ani cresc într-un ritm „excepțional”, rar întâlnit în afara perioadelor de redresare după crize. În exemplul citat, estimările agregate pentru următoarele 12 luni au urcat cu aproape 20% în doar șase luni, cea mai amplă revizuire ascendentă de acest tip din 2021. „Ceea ce urmează pentru piață este momentul în care investitorii vor realiza că aceste estimări nu se vor materializa.” AI împinge în sus evaluările, mai ales în zona de cipuri și cloud Materialul arată că estimările privind profiturile producătorilor de cipuri și ale marilor companii de tehnologie care operează infrastructuri cloud la scară globală („hyperscalers”) au fost trase în sus de explozia cererii pentru puterea de procesare. Capital Economics avertizează că piețele bursiere, susținute de entuziasmul pentru AI, s-ar putea apropia de un punct în care estimările de profit și ipotezele legate de cheltuielile de capital devin greu de susținut, iar o corecție ar putea declanșa o retragere amplă din acțiuni. Michel Lerner, care conduce platforma de analiză investițională HOLT din cadrul UBS, afirmă că acțiunile din întreg lanțul valoric al AI sunt evaluate ca și cum ar urma să mențină profituri excepțional de ridicate, dar consideră că șansele ca asemenea niveluri să fie păstrate pe termen lung sunt „extrem de reduse”. Context de piață: maxime istorice și multipli ridicați În ultimele 12 luni, S&P 500 a avansat cu 20%, iar Nasdaq Composite cu peste 25%, ambele având în trimestrul încheiat în iunie cea mai bună evoluție trimestrială din ultimii șase ani, pe fondul rezultatelor solide raportate de companii. Potrivit Bloomberg, acțiunile companiilor americane se tranzacționează la aproximativ de 20 de ori profiturile estimate pentru următoarele 12 luni. Articolul precizează că acest nivel este sub cel din perioada revenirii de după prăbușirea din 2020 și mult sub evaluările din bula dot-com, dar rămâne suficient de ridicat încât să amplifice sensibilitatea pieței la eventuale surprize negative. Un risc suplimentar: costul finanțării ar putea urca O altă vulnerabilitate menționată este schimbarea așteptărilor privind dobânzile din SUA. Traderii anticipează acum că până la finalul anului dobânzile de referință vor fi majorate cu cel puțin 0,25 puncte procentuale, față de începutul anului, când piețele mizau pe două sau trei reduceri de dobândă. În acest context, Kasper Elmgreen, director de investiții pentru instrumente cu venit fix și acțiuni la Nordea Asset Management, spune că „marja de siguranță” pentru profiturile companiilor este redusă, iar întrebarea devine cât timp vor mai continua surprizele pozitive, în condițiile în care așteptările sunt deja foarte ridicate. [...]
Achizițiile accelerate de aur ale băncii centrale chineze arată o repoziționare defensivă a rezervelor, chiar dacă valoarea totală a stocului a scăzut pe fondul corecției de preț , potrivit Economica . Banca Populară a Chinei (PBOC) și-a majorat rezervele de aur cu 740.000 de uncii în septembrie, până la 77,47 milioane de uncii, marcând a 23-a lună consecutivă de cumpărări. O uncie înseamnă 28,35 grame, ceea ce plasează creșterea lunară la aproximativ 21 de tone de aur. Ritmul cumpărărilor s-a intensificat pe scăderea prețurilor PBOC, unul dintre cei mai mari cumpărători de aur la nivel global, și-a accelerat achizițiile în ultimele luni, pe fondul ieftinirii metalului prețios, notează Agerpres (citat de Economica). Înainte de septembrie, rezervele crescuseră cu 650.000 de uncii în august și cu 640.000 de uncii în iulie. Economica mai arată că ultima creștere este cea mai mare după septembrie 2023, când rezervele de aur ale PBOC urcaseră cu 840.000 de uncii. De ce scade valoarea rezervelor, deși cantitatea crește Deși cantitatea de aur din rezerve a urcat, valoarea acestora a coborât la 323,52 miliarde de dolari (aprox. 1.456 miliarde lei) la final de septembrie, de la 350,08 miliarde de dolari (aprox. 1.575 miliarde lei) la final de august. Explicația ține de evoluția cotației: aurul a scăzut cu peste 6% în septembrie. În material se menționează că declinul cotației a venit în contextul în care scumpirea energiei, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, a împins inflația în sus, ceea ce a determinat Rezerva Federală a SUA să majoreze dobânzile. Presiune și pe rezervele valutare ale Chinei Separat, Administrația de Stat pentru Schimb Valutar (SAFE) a raportat că rezervele valutare ale Chinei au ajuns la 3.400 miliarde de dolari (aprox. 15.300 miliarde lei) la final de septembrie, în scădere cu 38,1 miliarde de dolari (aprox. 171 miliarde lei), adică 1,11% față de luna precedentă. SAFE a pus scăderea pe seama efectelor combinate ale cursului de schimb și ale variațiilor prețurilor activelor, într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar prețurile principalelor active financiare globale au scăzut, în general, în septembrie. [...]
Scumpirea petrolului reaprinde riscul de inflație și ține piețele în așteptare , pe fondul impasului dintre SUA și Iran privind un acord de pace și redeschiderea Strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru transportul global de țiței, potrivit Reuters . Cotațiile au urcat după ce președintele SUA, Donald Trump, a răspuns condițiilor Iranului cu propriile cerințe, inclusiv solicitarea de compensații pentru persoane ucise în războaie, atacuri și proteste, o escaladare retorică ce ar putea complica redeschiderea căii maritime. Brent a atins 88,00 dolari/baril (aprox. 400 lei), iar țițeiul american 82,45 dolari/baril (aprox. 375 lei), ambele la cele mai ridicate niveluri din 31 iulie, după un avans de circa 5% în sesiunea precedentă. Un analist IG, Tony Sycamore, a descris situația drept un „impas”, estimând că piața petrolului ar putea rămâne într-un interval de 75–95 dolari/baril (aprox. 340–430 lei) până când una dintre părți cedează. De ce contează: raportul de inflație din SUA și pariurile pe dobânzi Creșterea costurilor cu combustibilii ridică miza pentru raportul privind inflația din SUA (iulie), așteptat miercuri. Consensul indicat de Reuters este pentru o creștere lunară de 0,1% a inflației totale și de 0,2% a inflației de bază (care exclude prețurile volatile, precum energia și alimentele). O surpriză în sus ar putea reaprinde pariurile privind o majorare a dobânzii de politică monetară de către Rezerva Federală luna viitoare, șansele fiind descrise ca „aruncarea unei monede”. Capital Economics avertizează că riscurile sunt înclinate către un „print” mai ridicat, ceea ce ar putea împinge în sus așteptările de dobândă și ar readuce în discuție temerile de stagflație (inflație ridicată combinată cu creștere economică slabă). Cum au reacționat piețele: Asia mixt, dolarul ușor mai ferm, aurul în urcare În Asia, indicele MSCI al acțiunilor din regiune (fără Japonia) a oscilat între minus și plus și era ușor pe creștere, iar Kospi (Coreea de Sud) avansa, în timp ce sentimentul rămânea fragil din cauza tensiunilor din Golf. Pe piețele americane, futures pe Nasdaq și S&P 500 au urcat modest după o sesiune anterioară în scădere la New York. În Europa, futures pe EUROSTOXX 50 au coborât ușor, în timp ce FTSE și DAX au fost aproape neschimbate. În valută, yenul a revenit în atenție, slăbind din nou peste 159 pentru un dolar, după ce săptămâna trecută atinsese 155,20 pe fondul unor intervenții suspectate, inclusiv una comună Japonia–SUA. Nomura a notat că piața rămâne vigilentă la o posibilă intervenție suplimentară, ceea ce face puțin probabilă o trecere rapidă a pragului de 160. Dolarul a primit un sprijin marginal de la scumpirea petrolului, euro fiind la 1,1546 dolari, iar lira sterlină la 1,3512 dolari. Aurul spot a urcat cu 0,5%, la 4.409,81 dolari/uncie (aprox. 20.300 lei). Ce urmează: decizia băncii centrale din Australia Reuters mai notează că Banca de Rezervă a Australiei urma să anunțe marți decizia de politică monetară, așteptările fiind pentru menținerea dobânzii neschimbate. În paralel, evoluția petrolului și datele de inflație din SUA rămân principalele repere pentru direcția dobânzilor și a apetitului pentru risc pe piețele globale. [...]
Piețele intră în noul trimestru cu prudență, pe fondul randamentelor mai mari la obligațiuni și al tensiunilor geopolitice , chiar dacă datele economice din Asia și așteptările de câștiguri din sectorul tehnologic susțin în continuare apetitul pentru risc, potrivit Reuters . În Asia, începutul de trimestru a fost „ezitant”, după creșterile puternice din trimestrul anterior: Nikkei a urcat cu 37%, Kospi cu 68%, iar Taiex cu 45%. Reuters leagă o parte importantă din aceste avansuri de „tranzacția AI” (pariurile pe companii care beneficiază de investițiile în infrastructura pentru inteligență artificială), dar notează că fluxul de date economice oferă și sprijin fundamental. Datele din Asia întăresc povestea „AI”, dar riscul de dobândă rămâne Indicatorii din Japonia au venit peste așteptări: sentimentul marilor producători a ajuns la cel mai ridicat nivel din 2018, iar activitatea de producție a avut cel mai bun trimestru din 2014, pe fondul creșterii comenzilor noi. În Coreea de Sud, cifrele de comerț au ieșit în evidență: exporturile au avut în iunie cea mai rapidă creștere din aproape 50 de ani, iar livrările de semiconductori au urcat cu aproape 200%. Ca efect, Coreea de Sud a devenit a patra țară din lume care atinge o valoare lunară a exporturilor de 100 miliarde dolari (aprox. 460 miliarde lei), după Germania, China și SUA. SUA: sezonul de rezultate și randamentele la obligațiuni trag în direcții diferite Contractele futures pe acțiunile americane au fost ușor pe minus, după o sesiune solidă condusă de companiile tehnologice. Sezonul de raportări financiare ar urma să înceapă din săptămâna de 13 iulie, iar analiștii Goldman Sachs citați de Reuters indică un consens de creștere a profitului pe acțiune (EPS) de 22% față de anul anterior. Acțiunile legate de infrastructura AI ar urma să contribuie cu aproape 60% din creșterea EPS a S&P 500, iar Micron și Nvidia ar reprezenta împreună peste 40% din această contribuție. În paralel, randamentele obligațiunilor americane cresc, ceea ce ridică ștacheta pentru acțiuni: randamentul titlurilor de stat SUA pe 10 ani a urcat cu aproape 9 puncte de bază, într-o mișcare de vânzare târzie fără un catalizator evident. Reuters notează că investitorii ar putea să se poziționeze pentru o surpriză pozitivă în datele de pe piața muncii, ceea ce ar reduce probabilitatea ca Rezerva Federală să mențină dobânzile neschimbate. Valute și geopolitică: dolar/yen la maxim de 40 de ani, negocierile SUA-Iran blocate Pe piața valutară, dolarul a atins un nou maxim al ultimilor 40 de ani față de yen, la 162,82, fără semne de intervenție din partea Japoniei. Reuters remarcă faptul că yenul nu se depreciază la fel de accentuat pe „cross-uri” (raportat la alte valute decât dolarul), ceea ce ar putea sugera că Tokyo preferă să aștepte. În fundal, discuțiile SUA-Iran rămân un factor de risc, în special din cauza disputelor legate de Strâmtoarea Hormuz și a condițiilor de tranzit, un punct sensibil pentru piețele energetice și pentru percepția de risc. Ce poate mișca piețele în Europa azi Evenimentele-cheie urmărite de investitori includ: discursuri la forumul BCE de la Sintra (Kevin Warsh – Fed, Christine Lagarde – BCE, Andrew Bailey – BoE, Tiff Macklem – BoC); inflația (CPI) din UE pentru iunie; indicatori PMI de industrie pentru UE și SUA (iunie); sondajul ISM pentru industria SUA și vânzările auto din iunie. Pentru investitori, combinația dintre „sprijinul” dat de datele economice și de așteptările mari de profit în tehnologie, pe de o parte, și presiunea randamentelor mai ridicate și a riscurilor geopolitice, pe de altă parte, sugerează o intrare în trimestru cu volatilitate mai mare și reacții sensibile la datele macro și la mesajele băncilor centrale. [...]
Piețele par să „prețuiască perfecțiunea” după redeschiderea Strâmtorii Hormuz , iar scăderea petrolului și avansul burselor ar putea fi prea optimiste în raport cu riscurile încă ridicate din regiune, potrivit unei analize CNN . În SUA, țițeiul WTI (referința americană) a închis joi la 76,60 dolari/baril (aprox. 350 lei), în scădere cu aproape 10% pe săptămână. În paralel, benzina a coborât sub 4 dolari/galon (aprox. 0,95 euro/litru, adică aproximativ 4,8 lei/litru) pentru prima dată din martie, iar acțiunile americane sunt aproape de maxime istorice. „Traderii cam prețuiesc perfecțiunea”, a spus David Oxley, economist-șef pentru mărfuri și climă la Capital Economics. „Este ușurarea că strâmtoarea e deschisă – o veste minunată față de scenariul de coșmar în care ar fi fost închisă.” De ce scăderea petrolului poate fi fragilă Potrivit analizei, optimismul vine după semnarea unui acord SUA–Iran care a permis redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct-cheie pentru transporturile globale de petrol. Totuși, mai mulți analiști avertizează că piața ar putea ignora riscuri care pot perturba din nou fluxurile în lunile următoare. CNN notează câteva vulnerabilități care pot limita revenirea rapidă la normal: traficul prin strâmtoare rămâne „o picătură în ocean” față de nivelurile de dinaintea războiului; costurile de asigurare pentru nave în zonă sunt încă ridicate; persistă întrebări legate de posibile mine în strâmtoare; acordul prevede o perioadă de încetare a focului de 60 de zile, după care strâmtoarea s-ar putea închide din nou; pot apărea blocaje logistice dacă Teheranul cere taxe de tranzit; producătorii din Golf trebuie să își refacă producția și infrastructura afectată de război. „Văd un risc destul de substanțial ca lucrurile să nu se desfășoare atât de optimist pe cât poate că unii includ acum în prețuri”, a declarat Adam Turnquist, strateg tehnic-șef la LPL Financial. Bursele urcă, dar riscul geopolitic rămâne în preț S&P 500 este în creștere cu 9% de la începutul războiului cu Iranul, declanșat la final de februarie, iar piața americană continuă să fie susținută și de entuziasmul din jurul inteligenței artificiale, potrivit CNN. În același timp, acțiunile au scăzut miercuri după ce Rezerva Federală a menținut dobânzile neschimbate, iar traderii iau în calcul posibilitatea unei majorări chiar din septembrie. În acest context, ieftinirea petrolului funcționează ca un sprijin pentru bursă, însă până la o stabilizare durabilă a situației, tensiunile din Orientul Mijlociu rămân o sursă de volatilitate. „Pieței îi place mult vestea că s-a ajuns la un acord și apoi nu se gândește cu adevărat la riscurile din următoarele 60 de zile”, a spus Turnquist. Băncile își taie prognozele, dar „testul” e traficul real prin strâmtoare Pe măsură ce petrolul a coborât de la vârfurile de la final de aprilie, bănci de pe Wall Street și-au redus estimările pentru finalul anului. CNN arată că analiștii Citi au ajustat luni prognoza la 75 dolari/baril (aprox. 345 lei) pentru trimestrul al treilea, de la o estimare anterioară de 110 dolari/baril (aprox. 505 lei). Pentru ca prețurile să rămână jos, investitorii vor avea nevoie să vadă o creștere „semnificativă” a traficului prin Strâmtoarea Hormuz în săptămânile și lunile următoare, pe fondul unor dificultăți logistice de repornire a producției în regiunea Golfului. „Mergem pe o linie foarte fină”, a spus Turnquist. „Piața acum, și mai ales petrolul, presupune că multe lucruri vor merge bine.” [...]
ECOFIN a adoptat pachetul care schimbă supravegherea piețelor de capital, iar România mizează pe acces mai ușor la finanțare și pe un control mai bun asupra firmelor străine active local , potrivit Newsweek , care îl citează pe ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare . Nazare spune că decizia Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) vizează integrarea și supravegherea piețelor de capital la nivel european, cu obiectivul de a reduce fragmentarea și birocrația. Un element central este introducerea unui „pașaport pentru investiții”, care ar permite firmelor mari, printr-un cadru alternativ, să opereze în mai multe țări simultan. „Mai mult capital, mai puțină fragmentare, mai puțină birocrație. ECOFIN a adoptat pachetul de integrare și supraveghere a piețelor de capital, o piesă centrală în Europa.” Ce impact invocă Ministerul Finanțelor pentru România În mesajul public, ministrul leagă pachetul de o potențială creștere a finanțării pentru companiile românești și de acces mai bun la capital din UE. În același timp, accentul este pus pe componenta de supraveghere, cu efecte directe asupra protecției investitorilor. Concret, potrivit lui Nazare, pachetul ar însemna pentru România: oportunități noi pentru companiile românești de a atrage investitori și finanțare din alte state membre; condiții mai simple pentru activități transfrontaliere ale firmelor și instituțiilor financiare; consolidarea competențelor autorităților române pentru intervenții în caz de încălcări comise de firme de investiții străine active pe piața românească, „pentru o mai bună protecție a investitorilor”; acces îmbunătățit al autorităților române la date despre tranzacțiile investitorilor localizați în România, inclusiv când acestea sunt realizate pe piețe din alte state membre. Nazare afirmă că discuțiile pe acest dosar au durat peste zece ani, iar în ultimele zece luni s-a ajuns la un compromis, România fiind implicată în negocieri, inclusiv prin cooperare cu Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară . Ce urmează la nivel european Următorul pas este deschiderea negocierilor cu Parlamentul European, după ce acesta își adoptă poziția, pentru definitivarea noilor reguli, potrivit informațiilor citate de Newsweek din Agerpres. [...]
