Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Ucraina a vizat un depozit petrolier-cheie care alimentează trei aeroporturi din Moscova în cadrul unui atac nocturn masiv cu drone asupra capitalei ruse și a regiunii înconjurătoare, potrivit Kyiv Post. Ținta indicată de presa de investigație rusă Astra ar fi o infrastructură critică pentru aprovizionarea cu carburanți a aviației civile, ceea ce ridică miza operațională și economică a loviturilor asupra lanțului de combustibili din zona Moscovei.
Atacul a avut loc în noaptea de 5 spre 6 octombrie. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că 650 de drone au fost lansate spre Moscova între seara de 5 octombrie și dimineața de 6 octombrie, iar apărarea antiaeriană rusă susține că a distrus majoritatea înainte să ajungă în oraș, inclusiv 105 drone „pe abordările” către Moscova.
Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a spus că 185 de drone au fost interceptate peste noapte și că au fost avariate peste 10 locuințe private în Istra, satul Lobanovo și localitatea Radumlya. Vorobiov a mai afirmat că șase persoane au fost rănite și că a existat un deces.
Unul dintre obiectivele aparent vizate a fost stația Volodarskaya Line Production and Dispatch Station (LPDS), descrisă de Astra drept cel mai mare depozit de petrol din regiunea Moscovei.
Instalația este operată de Transnefteprodukt, parte a companiei de stat Transneft (operator de conducte petroliere). Conform informațiilor citate, unitatea poate gestiona până la 3 milioane de tone metrice de produse petroliere pe an, inclusiv benzină, combustibil de aviație și motorină.
Carburantul din această facilitate ar alimenta cele trei aeroporturi majore ale Moscovei:
Publicația notează că atacul raportat vine la câteva zile după o altă lovitură ucraineană asupra unei facilități Transneft. Pe 2 octombrie, forțele ucrainene ar fi lovit Samara LPDS din regiunea Samara, descrisă de presa rusă drept cel mai mare hub petrolier al Rusiei; după atac ar fi izbucnit un incendiu.
Tot pe 2 octombrie, vicepremierul rus Aleksandr Novak a declarat că patru rafinării rusești au fost atacate peste noapte, fără a le identifica. Novak a mai spus că autoritățile și companiile petroliere au întărit securitatea în jurul rafinăriilor și iau în calcul măsuri suplimentare de sprijin pentru sectorul de procesare a petrolului, inclusiv prelungirea termenelor pentru proiecte de modernizare planificate.
În ansamblu, atacurile sunt prezentate ca parte a unei strategii ucrainene de a lovi infrastructura petrolieră a Rusiei, o sursă importantă de venituri pentru Moscova și un element critic al sistemului de aprovizionare cu combustibili.
În plan politic, Kyiv Post relatează că președintele SUA, Donald Trump, a pus din nou creșterea prețurilor la benzină pe seama loviturilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, susținând că perturbările asociate războiului cu Iranul nu mai sunt factorul principal. Trump a mai invocat și închideri de rafinării în state conduse de democrați, în contextul apropierii alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului din SUA.
Ce rămâne neclar din informațiile disponibile este amploarea pagubelor la instalația din regiunea Moscovei și dacă aprovizionarea cu combustibil pentru aeroporturi a fost afectată efectiv; materialul indică ținta și capacitățile, dar nu confirmă impactul operațional imediat.
Recomandate
Un atac cu drone a lovit o rafinărie din Moscova, amplificând riscul de noi perturbări pe piața carburanților din Rusia , într-un moment în care infrastructura energetică a devenit țintă recurentă în război. Potrivit HotNews , autoritățile ruse au raportat cel puțin doi morți și avarierea unei instalații de pe teritoriul rafinăriei de petrol din capitală, în ultima zi a alegerilor parlamentare. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a susținut că peste 1.600 de drone au fost interceptate și doborâte la nivel național, dintre care 450 ar fi vizat direct regiunea capitalei, informație relatată de The Guardian . El a acuzat Kievul că ar fi încercat să interfereze cu procesul electoral de trei zile, „strict controlat”, menit să consolideze dominația politică a președintelui Vladimir Putin. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrey Vorobyov, a declarat că două persoane au fost ucise în două locații diferite. Tot el a spus că prăbușirea unei drone a declanșat un incendiu puternic într-un bloc de locuințe cu 21 de etaje, ceea ce a dus la evacuarea de urgență a peste 400 de persoane. Ucraina nu a comentat oficial atacurile, iar ambele părți afirmă în mod repetat că nu vizează intenționat civilii. De ce contează pentru petrol și gaze: presiune pe rafinare și pe aprovizionarea internă Atacurile vin pe fondul intensificării loviturilor ucrainene cu drone pe rază lungă, care, potrivit materialului, au vizat în ultimele luni infrastructura energetică a Rusiei pentru a lovi veniturile folosite de Kremlin la finanțarea războiului, aflat în al cincilea an. HotNews notează că atacuri anterioare au scos deja din funcțiune o parte importantă din capacitatea de rafinare a Rusiei, cu efecte directe în piața internă: penurii de carburant; scumpiri; cozi lungi la benzinării în numeroase regiuni ale țării. Context politic și semnalul contradictoriu privind „nețintirea” energiei Noul val de atacuri are loc la câteva zile după ce președintele SUA, Donald Trump, declarase luni că Ucraina și Rusia ar fi convenit să nu-și mai vizeze reciproc instalațiile energetice, potrivit sursei. Pe plan intern, scrutinul parlamentar a început vineri și este primul organizat în Rusia după invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022. Conform articolului, doar partidele care îl susțin pe Putin și campania militară a Kremlinului au fost înregistrate, iar votarea a fost organizată inclusiv în teritoriile ocupate din Ucraina. În acest context, atacul asupra unei rafinării din capitală adaugă o dimensiune operațională sensibilă: vulnerabilitatea infrastructurii energetice într-un moment în care autoritățile încearcă să proiecteze control și stabilitate. [...]
Incidentul cu drona din apropierea platformei Pescăruș ridică din nou problema riscurilor operaționale în Marea Neagră , deși, potrivit HotNews , exploatarea OMV Petrom nu a fost afectată și funcționează normal. Nava turcească „Royad Mammadov”, încărcată cu cereale, a fost lovită luni de o dronă în largul Mării Negre, la aproximativ 8 mile marine (circa 14,8 km) de platforma petrolieră Pescăruș. În urma atacului, doi marinari au murit, iar alți 11 membri ai echipajului au fost răniți. Ce este platforma Pescăruș și unde se află Pescăruș este o platformă marină de extracție a petrolului și gazelor naturale care aparține OMV Petrom. Este amplasată în perimetrul Istria din Marea Neagră, la aproximativ 20 de mile marine (circa 37 km) de țărmul României și este operată în apele de mică adâncime. Zăcământul petrolier Pescăruș a fost descoperit în 1999 de Petrom (companie ulterior privatizată și preluată parțial de OMV), fiind la acel moment cea mai importantă descoperire de petrol din platforma continentală a Mării Negre din ultimele două decenii. Ce spune OMV Petrom despre impactul asupra operațiunilor Reprezentanții OMV Petrom, contactați de HotNews, au transmis că incidentul a avut loc la distanță de platformă și nu a afectat operațiunile sau siguranța personalului. „Incidentul s-a produs la distanță de platforma Pescaruș și nu a afectat în niciun fel operațiunile sau siguranța personalului. Platforma funcționează normal”. Declarația companiei este detaliată într-o reacție separată, publicată de HotNews, disponibilă aici . [...]
Întâlnirea de la Cotroceni cu noul CEO OMV vine pe fondul presiunii din piața energiei și al mizei Neptun Deep . Potrivit Euronews , președintele Nicușor Dan se întâlnește luni dimineață, la Palatul Cotroceni , cu o delegație a grupului OMV condusă de Emma Delaney, noul director general al companiei, înainte ca șeful statului să înceapă consultările cu partidele pentru formarea noului Guvern. Întâlnirea are loc într-un moment sensibil pentru consumatori și pentru politica energetică: în ultimele zile, prețurile carburanților au depășit pragul de 10 lei pe litru în toate marile rețele de benzinării din România, după o nouă majorare, notează publicația. Administrația Prezidențială nu a anunțat, deocamdată, temele concrete ale discuției. Totuși, contextul energetic și relația României cu grupul OMV fac întâlnirea relevantă, în special prin prisma proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom împreună cu Romgaz. Neptun Deep, proiectul strategic care intră în „linie dreaptă” Conform celor mai recente informații publicate de OMV și OMV Petrom, primele gaze din Neptun Deep sunt așteptate să intre în Sistemul Național de Transport în prima jumătate a anului 2027. Compania estimează o producție la platou de aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an, iar investiția totală este estimată la circa 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). În ultimele luni, proiectul a avansat, inclusiv prin instalarea platformei offshore de producție Neptun Alpha, iar lucrările de dezvoltare continuă. Neptun Deep este deținut în proporții egale de OMV Petrom și Romgaz (50%-50%), zăcământul fiind în sectorul românesc al Mării Negre, la aproximativ 160 de kilometri de țărm. Proiectul presupune forarea a zece sonde și construirea infrastructurii pentru transportul gazelor către țărm și apoi în sistemul național. Pentru România, exploatarea gazelor din Neptun Deep este considerată strategică în contextul securității energetice regionale, iar odată cu intrarea în producție țara ar urma să devină un producător important de gaze în regiune. Cine este Emma Delaney și de ce contează schimbarea de leadership Emma Delaney a devenit CEO al OMV la 1 septembrie 2026, după încheierea mandatului lui Alfred Stern, fiind prima femeie care ocupă această funcție în istoria companiei austriece. Irlandeza are o experiență de aproximativ trei decenii în industrie și a ocupat anterior funcții de conducere în cadrul BP, inclusiv vicepreședinte executiv pentru divizia Customers and Products și membră a comitetului executiv. OMV a anunțat că mandatul lui Delaney este de trei ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă doi ani, prin acordul ambelor părți. Context politic: întâlnirea, înainte de consultările pentru noul Guvern Discuția de la Cotroceni este programată în aceeași dimineață în care președintele începe consultările cu partidele politice pentru desemnarea premierului și formarea noului Guvern. Până la acest moment, nu există o listă publică a subiectelor care vor fi abordate în întâlnirea cu delegația OMV, potrivit agendei prezidențiale citate de Euronews. [...]
Irakul își extinde opțiunile de export de țiței după ce compania petrolieră de stat Oil Tanker Company a transportat două milioane de barili prin Strâmtoarea Ormuz , o operațiune descrisă drept prima de acest fel din ultimele decenii, potrivit news.ro . Mișcarea are relevanță economică și operațională: în loc să livreze în portul Basra, Irakul își crește flexibilitatea privind locul și momentul vânzării. Transportul a fost realizat cu un petrolier de mare capacitate (VLCC – „very large crude carrier”, navă pentru volume foarte mari de țiței). Directorul general al Oil Tanker Company, Ali Qais Abdul Jabbar, a spus într-un comunicat că această schimbare ar putea permite companiei petroliere de stat SOMO să valorifice „oportunități mai bune de vânzare și de stabilire a prețurilor”. De ce contează pentru piața petrolului Prin tranzitarea Strâmtorii Ormuz, Irakul își poate ajusta mai ușor logistica exporturilor și poate reacționa mai rapid la cererea din piețe, fără a se limita la livrările în Basra. În termeni practici, flexibilitatea operațională poate influența condițiile comerciale (inclusiv prețul) pe care SOMO le poate obține, în funcție de destinație și momentul livrării. Ce urmează: extinderea flotei Șeful Oil Tanker Company a mai precizat că societatea lucrează la achiziționarea și deținerea unor petroliere specializate pentru țiței, cu obiectivul de a-și extinde flota și de a-și consolida capacitatea de a concura cu companiile regionale de transport maritim. În plan geopolitic și de securitate a rutelor, news.ro notează că Irakul obținuse anterior permisiunea Iranului pentru ca petrolierele irakiene să tranziteze Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul „a închis-o efectiv” în timpul conflictului său cu SUA. [...]
Amenințarea SUA de a opri exporturile de motorină pune UE în fața unui risc imediat de aprovizionare , în condițiile în care America acoperă în prezent mai mult de jumătate din importurile europene, potrivit Știrile Pro TV . Mai multe capitale europene și Comisia Europeană au început consultări pentru un răspuns coordonat la presiunile venite de la Washington, care cere eliberarea din rezervele de urgență. Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Irlanda și Comisia Europeană au discutat cum să reacționeze la solicitarea SUA de reducere a stocurilor, sub amenințarea unei interdicții asupra exporturilor americane de motorină, au declarat oficiali europeni citați de POLITICO. Potrivit acelorași surse, presiunile ar fi fost exercitate „în mod discret”. De ce contează: dependența UE de motorina americană Miza este una economică și operațională: o eventuală interdicție la export din SUA ar avea „implicații grave” pentru economia europeană, în contextul în care Statele Unite sunt un exportator important de motorină și furnizează peste jumătate din importurile UE. În paralel, Reuters a relatat că administrația Trump ar fi cerut Germaniei și Franței – care dețin peste o treime din rezervele strategice ale UE – să folosească stocurile de urgență de motorină pentru a tempera creșterea accentuată a prețurilor globale la combustibil. În caz contrar, ar exista riscul unei interdicții a exporturilor americane, potrivit unor persoane apropiate discuțiilor citate de agenție. Răspunsul european: coordonare prin AIE și încercare de „dezescaladare” Potrivit surselor POLITICO, grupul de țări care a discutat cu executivul UE ar fi convenit trei direcții: reacție cu o „voce coordonată”; orice decizie de eliberare a stocurilor să fie ridicată la nivelul AIE (Agenția Internațională pentru Energie) ; reducerea tensiunii în discuțiile cu SUA. AIE, cu sediul la Paris, coordonează politici energetice între statele dezvoltate și a supravegheat o eliberare de stocuri de petrol la începutul anului, după închiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit informațiilor din articol. „Să fim oarecum asertivi, dar pozitivi în comunicare... Când ai de-a face cu un leu înfometat, nu trebuie neapărat să îl întărâți.” Un grup mai larg de țări urmează să discute reacția într-o reuniune programată vineri, conform uneia dintre surse. Washingtonul ridică miza: interdicția la export, pe masă POLITICO a relatat anterior că secretarul american al energiei, Chris Wright, a cerut eliberarea de rezerve sub amenințarea unor interdicții la export. În discuție ar fi o eliberare de 120 de milioane de barili de motorină, pe o perioadă de șase luni, volum care ar depăși cu mult o treime din rezervele totale ale UE pentru acest combustibil esențial transportului, potrivit articolului. Donald Trump nu a exclus public o interdicție la export, deși sectorul petrolier american s-ar opune unei astfel de măsuri. „Mă gândesc la asta.” „Discut des despre asta cu (secretarul pentru energie) Chris (Wright) și cu (secretarul de interne) Doug (Burgum) – ei cred că ar ajuta sectorul motorinei, dar ar putea crește prețul altor produse.” Contextul politic intern invocat în material: prețurile motorinei ar crește în SUA pe fondul războaielor din Ucraina și Iran, ceea ce ar amplifica presiunea asupra administrației Trump înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Ce urmează: discuții în UE și semnale din SUA Grupul de lucru al UE pentru energie (Comisia Europeană și cele 27 de state membre) va avea o conferință telefonică vineri dimineață pentru a discuta situația, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei. În Germania, Ministerul Economiei a precizat că AIE nu a cerut încă eliberarea stocurilor. În SUA, Chris Wright a declarat la Fox News că este „extrem de încrezător” că Europa poate reduce prețurile la combustibil prin utilizarea stocurilor de urgență și a cerut o eliberare coordonată, pe fondul intrării în sezonul recoltei și în sezonul de încălzire. Separat, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că SUA și-ar fi îndeplinit partea dintr-un acord din martie între membrii AIE, prin eliberarea a 172 de milioane de barili de petrol american, și a cerut „acțiuni concrete” din partea aliaților. În același timp, presiunea pe piața globală a motorinei este amplificată de mai mulți factori menționați în articol: prelungirea interdicției Rusiei la exporturile de motorină până la final de octombrie și suspendarea exporturilor de combustibil ale rafinăriilor chineze pentru luna octombrie, pe fondul consolidării stocurilor interne, potrivit unor surse citate. [...]
UE încearcă să evite o criză a motorinei printr-o coordonare cu SUA , pe fondul unui deficit de aprovizionare care împinge prețurile în sus și al riscului ca Washingtonul să restricționeze exporturile. Potrivit Economedia , comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic , a discutat cu reprezentantul SUA pentru comerț, Jamieson Greer , despre o „abordare coordonată” pentru reducerea prețurilor la motorină. Sefcovic a avertizat, în marja reuniunii miniștrilor Comerțului din G20 (Milwaukee), că o eventuală decizie de a restricționa exporturile de motorină ar fi „neașteptată” și ar avea efecte negative asupra performanței economice a Europei. Mesajul vine în condițiile în care SUA analizează măsuri pentru a tempera prețurile interne înainte de alegerile din noiembrie, inclusiv o posibilă interzicere a exporturilor de motorină. Presiune americană pentru eliberarea rezervelor europene Jamieson Greer a spus că a discutat cu omologi europeni despre necesitatea ca statele din Europa să scoată motorină din rezervele lor de urgență, argumentând că unele țări „stau pe rezerve” în timp ce prețurile cresc în Europa. Într-un interviu acordat Bloomberg, Greer a indicat că eliberarea unei părți din aceste stocuri ar putea fi o reacție dacă există o creștere bruscă a prețurilor. În același timp, un raport Reuters menționat în material arată că administrația Trump ar fi cerut Germaniei și Franței să elibereze motorină din rezervele de urgență pentru a calma prețurile globale, avertizând că, în caz contrar, ar putea impune o interdicție asupra exporturilor americane de motorină. Întrebat despre acest subiect, Greer a confirmat că a avut discuții cu omologul francez la Milwaukee. „Ne-ar plăcea să avem un răspuns colaborativ la această problemă. Asta este ceea ce ne-am dori să se întâmple”, a afirmat Greer. De ce contează pentru Europa: dependență mai mare de motorina din SUA Miza pentru UE este una de securitate energetică și costuri economice: Europa a devenit mai dependentă de combustibilul din SUA după interzicerea importurilor din Rusia, ca urmare a invaziei din Ucraina, și după perturbarea livrărilor din Orientul Mijlociu, pe fondul conflictului americano-israelian cu Iranul. Secretarul american pentru Energie, Chris Wright, a declarat că administrația SUA se așteaptă ca Europa să anunțe în curând noi livrări de motorină și a invocat „numeroase întreruperi”, inclusiv pierderea unor exporturi din Orientul Mijlociu și din China (cu mențiunea că SUA lucrează la reluarea celor din Orientul Mijlociu). Ce urmează: discuții în G7 despre coordonarea rezervelor Un oficial de la Palatul Élysée a declarat că Emmanuel Macron și Donald Trump nu au discutat această problemă la întâlnirea lor de săptămâna trecută, la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Totuși, potrivit aceleiași surse, Macron ar urma să convoace o videoconferință a liderilor G7 pentru a aborda creșterea prețurilor la combustibili și disponibilitatea globală a produselor rafinate, inclusiv coordonarea eliberării unor rezerve, în colaborare cu Agenția Internațională pentru Energie. [...]
