Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Oprirea rafinării la Saratov după atacul cu drone reduce capacitatea de procesare a Rusiei, într-un context în care instalația lovită este unică la nivelul uzinei, potrivit Meduza, care citează Reuters.
Reuters relatează, pe baza a două surse, că rafinăria din Saratov deținută de Rosneft a oprit procesarea petrolului după un atac al dronelor ucrainene. Ținta ar fi fost instalația de distilare primară CDU-6, cu o capacitate de 20.000 de tone pe zi, descrisă drept singura de acest tip din cadrul rafinăriei.
Faptul că CDU-6 este singura instalație de distilare primară de la Saratov sugerează un blocaj direct în fluxul de producție: fără această etapă inițială, rafinăria nu poate continua procesarea în regim normal.
Reuters mai notează că uzina a mai fost nevoită să-și întrerupă activitatea de două ori în urma unor atacuri cu drone, în martie și în mai.
Guvernatorul regiunii Saratov, Roman Busargin, a declarat că în urma atacului din noaptea de 8 iulie a murit o persoană și alte câteva au fost rănite, iar „obiecte ale industriei civile” au fost avariate. El nu a precizat despre ce obiective este vorba.
În 2024, rafinăria din Saratov a procesat 5,8 milioane de tone de petrol, echivalentul a 2,2% din volumul total rafinat în Rusia la acel moment, potrivit Reuters. Întreruperea activității adaugă presiune pe capacitățile de rafinare, mai ales dacă opririle se repetă.
Link de context din aceeași publicație: Meduza.
Recomandate
Scăderea cu 22,7% a veniturilor Rusiei din petrol și gaze în S1 2026 pune presiune directă pe buget , într-un moment în care cheltuielile pentru apărare și securitate au crescut puternic, potrivit Economedia , care citează date ale Ministerului Finanțelor de la Moscova. În perioada ianuarie–iunie 2026, bugetul rus a încasat 3,66 trilioane de ruble (41,98 miliarde de euro, aprox. 210 miliarde lei) din petrol și gaze, cu 22,7% mai puțin față de aceeași perioadă din 2025, conform raportării oficiale. Deficit mai mare, pe fondul cheltuielilor „în avans” La finalul primului semestru, bugetul federal a înregistrat un deficit de 5,731 miliarde de ruble, cu 2,35 miliarde de ruble peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Ministerul Finanțelor a explicat că deficitul ridicat de la începutul anului a fost determinat „în principal” de finanțarea în avans a cheltuielilor. Scăderea veniturilor energetice continuă o tendință deja vizibilă în 2025, când încasările din energie au fost mai mici cu 24% față de anul precedent. De ce scad încasările din energie Ministerul Finanțelor indică drept motiv principal „scăderea prețurilor petrolului în perioadele anterioare”. În plus, materialul inventariază mai mulți factori care apasă pe veniturile din energie: plafoane de preț și sancțiuni mai stricte , care au dus la mecanisme de control mai rigide și la discounturi cerute pentru țițeiul rusesc; scăderea prețurilor globale și episoade de întărire a monedei naționale , care au redus valoarea încasărilor bugetare; probleme interne de rafinare , pe fondul atacurilor cu drone asupra infrastructurii energetice, care ar fi scos din funcțiune aproximativ 25% până la o treime din capacitatea de rafinare, generând tensiuni pe piața internă a carburanților. În paralel, veniturile din activități non-petrol și gaze au fost raportate la 14,96 miliarde de ruble, în creștere cu 16,3% față de anul precedent. Miza pentru Kremlin: venituri mai mici dintr-o sursă tradițională a bugetului Veniturile din petrol și gaze reprezintă în mod tradițional circa un sfert din totalul veniturilor bugetului federal rus, iar reducerea lor devine problematică în contextul în care cheltuielile pentru apărare și securitate națională au crescut, ajungând la aproape o treime din totalul cheltuielilor statului, potrivit articolului. Publicația notează și că economiștii estimează că deficitul bugetar al Rusiei s-ar putea tripla în perioada următoare, pe fondul acestui dezechilibru. În iunie, președintele Vladimir Putin a susținut că dependența economiei și bugetului de petrol și gaze a scăzut semnificativ în ultimii ani, indicând o pondere de 23% „în prezent”, față de aproximativ 42% în 2022. [...]
Petromidia rămâne un activ-cheie pentru aprovizionarea cu carburanți , cu o capacitate anuală de procesare de peste 5 milioane de tone de materii prime, într-un moment în care rafinăria marchează 50 de ani de la începerea construcției, potrivit Economedia , care citează un comunicat al companiei preluat de Agerpres. Construcția platformei industriale de la Năvodari a început pe 9 iulie 1976, pe o suprafață de aproximativ 480 de hectare, din care peste 35 de hectare au fost recuperate din mare pentru dezvoltarea rafinăriei. Petromidia a intrat în operare în 1979, odată cu pornirea instalației de distilare atmosferică și procesarea primului baril de țiței. Ce înseamnă, operațional, „peste 5 milioane de tone pe an” Rafinăria operează astăzi un flux tehnologic „complet integrat”, iar platforma include 29 de instalații de rafinare, petrochimie și utilități. În acestea sunt realizate peste 30 de tipuri de produse, între care benzină, motorină, kerosen, gaze petroliere lichefiate, polietilenă și polipropilenă. „La 50 de ani de la turnarea primului pilon, Petromidia operează un flux tehnologic complet integrat. Evoluția platformei confirmă capacitatea noastră de a transforma o infrastructură construită în anii ’70 într-un sistem industrial performant, complex, care a devenit un punct de referință și de stabilitate pentru întreaga economie din România”, a declarat Sorin Graure, directorul general al Rompetrol Rafinare. Compania indică și un indice de complexitate Nelson de 9,32 (un indicator folosit în industrie pentru a arăta cât de sofisticată este o rafinărie), menționând că Petromidia este unul dintre principalele centre de rafinare din regiunea Mării Negre. Investiții, ecosistem industrial și recorduri în 2025 Reprezentanții Rompetrol Rafinare afirmă că investițiile realizate după preluarea companiei de către grupul kazah KazMunayGas au susținut modernizarea instalațiilor și consolidarea rolului Petromidiei în aprovizionarea cu carburanți a pieței din România și din regiune. Pe platforma industrială funcționează în prezent peste 20 de companii, inclusiv entități ale grupului KMG International și subcontractori, iar infrastructura logistică este folosită pentru importul și distribuția produselor petroliere. Potrivit companiei, în 2025 Petromidia a înregistrat cel mai ridicat volum de țiței procesat din istoria sa, precum și niveluri record ale producției de benzină, motorină și combustibil pentru aviație (JET). [...]
Kazahstan își întărește controlul la frontieră pentru a bloca ieșirea ilegală de combustibil , printr-o măsură cu potențial impact direct asupra fluxurilor regionale de benzină și motorină, în contextul tensiunilor de pe piața rusă a carburanților, potrivit Meduza . Ministerul de Interne al Kazahstanului a organizat 59 de posturi de poliție în apropierea punctelor rutiere de trecere a frontierei. Măsura urmărește prevenirea exportului ilegal de combustibil, iar toate vehiculele care traversează granița sunt verificate pentru existența unor recipiente suplimentare pentru benzină, conform comunicării instituției, preluată de Meduza . Ce măsuri au fost introduse la graniță Pe lângă posturile de poliție, autoritățile verifică în mod sistematic mașinile pentru: rezervoare suplimentare neautorizate; canistre și alte recipiente folosite pentru transport de combustibil. De asemenea, de peste o lună sunt în vigoare restricții pentru intrarea transportului „din statele de frontieră”: aceste vehicule pot trece granița cel mult o dată pe zi. Cifrele raportate de autorități De la începutul anului, poliția kazahă a identificat 255 de cazuri de exploatare a vehiculelor cu rezervoare suplimentare ilegale. Dintre cei depistați, 195 au fost cetățeni străini; toți au fost trași la răspundere administrativă, iar rezervoarele suplimentare au fost demontate. Cu o zi înainte, autoritățile au mai anunțat că, doar în ultimele două zile, au oprit 61 de tentative de scoatere a combustibilului în rezervoare suplimentare și canistre. Context regional: presiune pe piața carburanților din Rusia Meduza notează că motivele pentru care poliția a intensificat controlul la frontieră nu sunt precizate, iar autoritățile nu indică nici din ce țări provenea majoritatea contravenienților. În același timp, publicația plasează măsurile în contextul unui „criză de combustibil” în Rusia, pe fondul atacurilor cu drone asupra unor rafinării. Financial Times estima că situația a afectat direct circa 50 de milioane de persoane. În mai multe regiuni rusești au fost introduse limitări la vânzarea benzinei, ceea ce a dus la cozi de ore la stațiile de alimentare. Pe acest fond, deficitul ar fi alimentat și un fenomen de „turism de combustibil”, locuitori din zonele de frontieră deplasându-se în Kazahstan pentru a alimenta. [...]
Amenințarea lui Trump că SUA ar putea „prelua” Insula Kharg ridică riscul unui șoc de ofertă pe piața petrolului , într-un moment în care transportul prin Strâmtoarea Hormuz este deja sub presiune, potrivit Al Jazeera . Insula este principalul nod de export al Iranului, iar orice întrerupere serioasă ar putea scoate din piață volume relevante de țiței, cu efect direct asupra prețurilor și costurilor de transport. Trump a reluat subiectul după ce a declarat că un armistițiu interimar cu Iranul este „terminat” și a avertizat că SUA se pregătesc pentru noi lovituri. El a vorbit miercuri, la marginea summitului NATO din Turcia, după ce SUA au lovit ținte iraniene ca răspuns la atacuri asupra a trei petroliere în Strâmtoarea Hormuz. În același context, Trump a spus că Insula Kharg a fost atacată și a repetat ideea că SUA ar putea să o „preia”. De ce contează Kharg pentru exporturile de petrol ale Iranului Kharg Island se află în Golf, la aproximativ 55 km de coasta Iranului, în provincia Bushehr. Deși are doar circa opt kilometri lungime și 4–5 km lățime, apele adânci din jur permit acostarea și încărcarea petrolierele mari cu țiței destinat în principal piețelor asiatice. Insula este descrisă drept „inima” industriei petroliere iraniene: aproximativ 90% din exporturile de țiței ale Iranului trec prin Kharg; terminalul ar gestiona circa 950 de milioane de barili pe an ; țițeiul din mai multe câmpuri offshore (Aboozar, Forouzan și Dorood) este adus la Kharg și apoi transportat mai departe; China este menționată ca cel mai mare client. Accesul pe insulă este strict controlat de Gardienii Revoluției (IRGC), fiind permis doar cu aprobări de securitate. Ce efect ar avea o întrerupere: presiune pe preț și pe transport Miza pentru piața globală este că o perturbare serioasă a exporturilor prin Kharg ar bloca ruta prin care Iranul își vinde aproape tot țițeiul, reducând oferta disponibilă la nivel internațional într-un moment sensibil pentru navigație și asigurări maritime în regiune. Al Jazeera notează că piețele au reacționat deja: Brent a urcat cu peste 5% miercuri , după comentariile lui Trump, pe fondul temerilor că luptele ar putea afecta suplimentar aprovizionarea și transportul prin Strâmtoarea Hormuz. Înainte de război, prin Hormuz ar fi trecut aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale tranzacționate la nivel global . Ce a spus Trump despre țintirea infrastructurii petroliere Deși a vorbit despre atacarea insulei, Trump a susținut că petrolul „nu este ținta” și a indicat că SUA ar fi evitat distrugerea infrastructurii petroliere. Totuși, el a recunoscut legătura directă dintre loviturile asupra Iranului și reacția pieței: „Oricând lovim Iranul, petrolul mai urcă puțin.” În același registru, Trump a afirmat că SUA ar putea „prelua” insula, idee pe care a mai invocat-o în timpul conflictului, inclusiv luna trecută, când a descris această opțiune ca fiind preferată, dar a ridicat întrebări despre disponibilitatea de a trimite trupe la sol. Context operațional: escaladare în jurul Hormuz În paralel cu amenințările privind Kharg, Trump a spus că SUA au lovit ambarcațiuni folosite de IRGC. Comandamentul Central al SUA a indicat că au fost lovite peste 60 de bărci, iar Trump a vorbit despre „28” scoase din luptă într-o singură noapte și despre posibilitatea unor lovituri suplimentare. Pentru companiile din energie și transport maritim, semnalul principal rămâne riscul ca escaladarea să se traducă în întreruperi de ofertă, costuri mai mari de transport și volatilitate ridicată a prețului petrolului , dacă tensiunile se extind în jurul Kharg și al Strâmtorii Hormuz. [...]
Interdicția temporară a exporturilor de motorină decisă de Rusia riscă să împingă în sus prețurile în Europa , după ce marjele de referință au urcat deja la un nivel record, potrivit Adevărul . Măsura, introdusă miercuri, este prezentată de Moscova ca un instrument de stabilizare a pieței interne, afectate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor. Interdicția se aplică până la 31 iulie și vizează inclusiv producătorii de motorină. Sunt exceptate livrările realizate în baza unor acorduri guvernamentale deja existente, precum cel cu Mongolia, notează Reuters, citată de publicație. Presiune pe piața internă, cu efecte externe Vicepremierul rus Alexander Novak a spus, într-o ședință de guvern condusă de Vladimir Putin, că aprovizionarea cu combustibil „rămâne dificilă” și că interdicția ar urma să crească livrările către piața internă. Totodată, Novak a afirmat că Rusia va începe să importe combustibil încă din luna iulie. Potrivit Reuters, în mai multe regiuni ale Rusiei s-au format cozi de mai multe ore la benzinării, pe fondul reducerii aprovizionării cu motorină și benzină după atacurile asupra infrastructurii energetice ruse . Exporturi în scădere și semnal de preț pentru Europa Decizia vine după o reducere puternică a exporturilor maritime de motorină: în iunie, acestea au coborât la aproximativ 1,8 milioane de tone, cu 39% sub luna precedentă și cu 46% sub nivelul din iunie anul trecut, conform datelor din industrie citate de Reuters. În iunie, principalii cumpărători ai motorinei rusești au fost Turcia și Brazilia, care au absorbit împreună cel puțin jumătate din volumele disponibile, mai arată aceleași date. Analiștii avertizează că restricțiile Moscovei ar putea tensiona suplimentar piața europeană a motorinei. După anunț, marjele de referință pentru motorină în Europa au urcat la un record de peste 60 de dolari pe baril (aprox. 275 lei). [...]
Loviturile ucrainene asupra infrastructurii energetice și a transportului de combustibil al Rusiei încep să producă efecte directe în piața internă, de la raționalizări și scumpiri până la importuri de urgență , într-un context în care penuriile pot deveni un factor de presiune economică și socială asupra Kremlinului, potrivit unei analize citate de HotNews . Analistul Mike Dolan , într-un editorial de opinie publicat de Reuters, reia o observație făcută în 2014 de regretatul senator american John McCain – „Rusia este o benzinărie care se dă drept o țară” – și argumentează că relatările despre penurii de combustibil resimțite chiar în interiorul Rusiei sunt „bizare” și potențial relevante pentru evoluția războiului, aflat deja în al patrulea an și jumătate. Efectul economic: raționalizare, costuri mai mari și importuri Potrivit analizei, atacurile asupra infrastructurii energetice rusești au dus la raționalizarea combustibilului, la creșterea costurilor și la amplificarea nemulțumirii publice. În acest context, Rusia ar fi ajuns să importe combustibil din India și Kazahstan. Dolan mai notează că, potrivit unui sondaj publicat luna trecută de institutul Gallup, rușii sunt mai pesimiști privind starea economiei decât în orice alt moment din ultimii 20 de ani. Impact operațional: lovituri asupra „flotei din umbră” și aprovizionării Crimeii Pe teren, Ucraina a continuat să vizeze lanțul logistic al combustibilului. Pentru a doua zi consecutiv, forțele ucrainene au atacat marți petroliere rusești în Marea Azov, care încercau să livreze combustibil Crimeii, regiune descrisă ca fiind cea mai afectată de atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice ruse. Robert „Magyar” Brovdi, șeful Forțelor Ucrainene de Sisteme Fără Pilot (UUSF), a anunțat distrugerea a opt petroliere ale „flotei din umbră” în noaptea de 7 iulie, indicând numele navelor pentru o posibilă verificare independentă: „Venera-3”, „Sanar-1”, „Sanar-17”, „Klimena”, „Teti”, „Alexei Savrasov”, „Penelope” și încă una neidentificată. Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei susțin că dronele au lovit și incendiat petroliere de 140 de metri, cu o capacitate de încărcare de 7.000 de tone, construite între 2006 și 2012. Conform imaginilor prezentate, aproximativ 20 de nave se îndreptau din Rusia spre Crimeea. Cu o zi înainte, „Magyar” anunțase lovirea altor două petroliere similare, iar SFS afirmă că, pe lângă cele opt petroliere, a fost lovit și un cargobot rusesc. În ansamblu, navele avariate ar fi putut transporta „zeci de mii de tone” de combustibil, iar în Crimeea comercializarea liberă a carburanților în benzinării „practic a încetat”, pe fondul penuriei provocate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor și altor obiective. The Moscow Times notează că, dacă informațiile furnizate de Kiev sunt întru totul exacte, loviturile asupra petrolierelor ar fi privat Crimeea de un volum de combustibil echivalent cu necesarul pentru o lună. Ce urmează: presiune internă, dar fără efect militar imediat Analiza avertizează însă că penuria de combustibil nu a redus până acum amenințarea militară a Rusiei. Ca represalii pentru loviturile ucrainene asupra centrelor energetice, Rusia a lansat joia trecută unul dintre cele mai ample bombardamente asupra Kievului de la începutul războiului, urmat de un nou atac luni. Miza, în lectura lui Dolan, rămâne dacă nemulțumirea internă alimentată de lipsa combustibilului va împinge spre o încheiere mai rapidă a războiului sau, dimpotrivă, va contribui la escaladare, cu riscuri suplimentare pentru infrastructura energetică din regiune și pentru aprovizionarea cu energie la nivel mondial. [...]
