Știri
Știri

Țările de Jos, Marea Britanie, Norvegia și Suedia au alocat 500 de milioane de dolari pentru achiziția de armament american destinat Ucrainei , potrivit European Pravda , care citează Ministerul Apărării din Țările de Jos. Fondurile, echivalentul a aproximativ 420 de milioane de euro, sunt direcționate prin inițiativa PURL și vizează consolidarea apărării aeriene și a capacităților militare ale Kievului. Ce include pachetul de sprijin Contribuția financiară va fi folosită pentru cumpărarea de echipamente esențiale din Statele Unite, printre care: rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot; proiectile de artilerie; muniție pentru avioanele de luptă F-16; piese de schimb și componente tehnice. Anunțul a fost făcut după reuniunea miniștrilor Apărării din NATO , desfășurată la Bruxelles . Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans , a declarat că, în pofida eforturilor diplomatice, atacurile rusești continuă zilnic, inclusiv asupra infrastructurii energetice, în condițiile în care temperaturile din Ucraina coboară până la minus 20 de grade Celsius. Oficialul a subliniat că sprijinul pentru apărarea aeriană rămâne o prioritate. Alte măsuri anunțate Țările de Jos au confirmat anterior că vor furniza Ucrainei simulatoare pentru instruirea piloților pe avioane F-16, parte a efortului mai amplu de integrare a acestor aeronave în forțele aeriene ucrainene. În aceeași zi, 12 februarie, Marea Britanie a anunțat că se alătură inițiativei PURL și va contribui inițial cu 205 milioane de dolari pentru achiziții de armament american. Inițiativa are ca scop accelerarea livrărilor de echipamente critice, în special sisteme de apărare antiaeriană. Sprijinul financiar anunțat de cele patru state marchează o nouă etapă în coordonarea europeană pentru susținerea Ucrainei, într-un context în care necesarul de muniții și sisteme defensive rămâne ridicat pe fondul continuării conflictului cu Rusia . [...]

Traian Băsescu spune că România ar trebui să ceară intervenția FMI , argumentând că actuala coaliție de guvernare nu își asumă „nici tehnic, nici politic” măsurile necesare pentru redresarea economiei. Fostul președinte a făcut comparația cu perioada crizei din 2010, când România a apelat la Fondul Monetar Internațional în contextul unui deficit ridicat și al unei crize globale, pentru a stabiliza economia și a putea adopta măsuri coerente. Băsescu a subliniat că, spre deosebire de acel moment, „acum se găsesc bani”, însă la dobânzi mari. Într-o intervenție la B1 TV , Traian Băsescu a susținut că FMI nu ar face altceva decât să „ordoneze măsurile” și să indice soluții pentru reducerea deficitului și, în același timp, pentru diminuarea dobânzilor la împrumuturile statului. În opinia sa, problema de fond este redresarea economiei concomitent cu reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, iar coaliția aflată la guvernare nu ar fi dispusă să își asume aceste decizii. Băsescu a mai afirmat că o intervenție a FMI ar însemna acces la „bani ieftini” și o gestionare mai credibilă a măsurilor de reducere a deficitului bugetar. În același context, el a invocat costurile cu dobânzile plătite de România, susținând că anul trecut acestea ar fi fost de 11 miliarde de euro, iar anul acesta ar urma să ajungă la 20 de miliarde. Fostul președinte a prezentat ideea apelării la FMI drept o măsură preventivă, „din prudență”, pentru a crește credibilitatea pachetului de măsuri care ar urma să fie luate în perioada următoare. [...]