Știri din categoria Bănci

Acasă/Știri/Bănci/ING anticipează tăieri de dobândă la BNR...

ING anticipează tăieri de dobândă la BNR din mai - rata cheie ar coborî de la 6,5% la 5,5% până la final

Sediul ING Bank România într-un centru comercial modern.

ING a redus la 0,6% prognoza de creștere a României în 2026, pe fondul unei închideri slabe a anului trecut, potrivit Profit.ro. Economiștii ING Bank România, Valentin Tătaru și Ștefan Posea, arată că economia a încheiat 2025 „cu dificultăți vizibile”, după o contracție trimestrială pronunțată în ultimul trimestru.

Datele citate indică o scădere a PIB de 1,9% în T4 2025 față de trimestrul anterior și o creștere anuală de doar 0,1%. Pe întreg anul 2025, avansul economic a încetinit la 0,6%, de la 0,9% în 2024. Economiștii subliniază că, excluzând perioada pandemiei, scăderea din T4 2025 este cea mai mare de după 2012.

Revizuirile operate de Statistică au înrăutățit, de asemenea, imaginea de ansamblu. În special, pentru T1 2025, o creștere inițială de 0,1% a fost revizuită la o scădere de 0,6%. În plus, noile date arată că România a trecut printr-o recesiune și în prima parte a lui 2024, după ce T1 2024 a fost revizuit de la 0 la -0,4%, urmat de -0,4% în T2 2024.

În lipsa detaliilor complete pentru T4 2025, ING anticipează că principalii factori ai contracției au fost consumul privat și, probabil, investițiile private mai slabe. În același timp, banca consideră că investițiile publice au avut o contribuție pozitivă și au limitat amplitudinea scăderii.

Pe acest fundal, ING a tăiat prognoza de creștere pentru 2026 de la 1,4% la 0,6%, invocând un „efect de carry-over” (moștenirea statistică a unui final de an slab) substanțial negativ. Economiștii avertizează că, dacă nu vor mai exista alte revizuiri ale datelor, economia va avea nevoie de un ritm mai bun doar pentru a rămâne pe plus.

Principalele elemente evidențiate de ING pentru 2026 includ:

  • consum probabil scăzut o perioadă, pe fondul dinamicii negative a salariilor reale, cu presiune pe cerere cel puțin până la jumătatea anului;
  • așteptări pentru un an record al intrărilor de fonduri europene, cu sprijin pentru investiții, dar cu efect mai vizibil spre finalul lui 2026 și în 2027;
  • posibilitatea unei inflații mai mici decât se anticipa, ceea ce ar putea încuraja BNR să relaxeze mai devreme politica monetară;
  • risc de presiune asupra guvernului pentru a tempera ritmul consolidării fiscale, în contextul încetinirii economice.

În ceea ce privește politica monetară, ING își menține scenariul unei reduceri a ratei cheie la ședința BNR din mai și vede dobânda coborând de la 6,5% în prezent la 5,5% la finalul anului.

Recomandate

Articole pe același subiect

Sediul BCR, simbol al sectorului bancar din România.
Bănci14 feb. 2026

Vânzările cu amănuntul și salariile reale scad din vară - BCR anticipează consum redus în S1 2026

Economia României a înregistrat o contracție de 1,9% în T4 2025 față de T3, iar creșterea anuală a fost de doar 0,1% , conform Profit.ro . Această performanță economică sub așteptări a determinat BCR să revizuiască în jos prognoza de creștere economică pentru 2026, de la 2,1% la 1%. Economia a avut o creștere anuală de 0,6% în 2025, comparativ cu 0,9% în 2024. Piața anticipa o scădere trimestrială de 0,3% și o creștere anuală de 1,3% pentru ultimul trimestru al anului trecut. În plus, economia a scăzut cu 0,1% în T3 față de T2 și cu 0,6% în primul trimestru, conform datelor rectificate. „Având în vedere că atât trimestrul al treilea cât și trimestrul al doilea din 2025 arată contracții în dinamica trimestrială, România îndeplinește definiția unei recesiuni tehnice”, a precizat Vlad Ioniță, economist la BCR. BCR anticipează că problemele economice vor continua, cu un consum al gospodăriilor slab în prima jumătate a anului 2026, din cauza condițiilor financiare restrictive și a presiunilor asupra veniturilor reale. De asemenea, vânzările cu amănuntul au scăzut din august 2025, iar salariile reale sunt în declin din iulie, ceea ce a afectat moralul consumatorilor. Lista factorilor care influențează prognoza economică pentru 2026 include: Consumul gospodăriilor : se așteaptă să rămână redus. Investițiile : ar putea genera creștere economică, susținute de fondurile UE. Exportul net : se preconizează un efect neutru asupra PIB-ului. Inflația : se așteaptă să scadă abrupt din iulie-august. În ciuda acestor provocări, BCR se așteaptă ca activitatea investițională să se accelereze datorită fondurilor europene disponibile pentru România în 2026. Guvernul pare să fie angajat să maximizeze absorbția acestor resurse, ceea ce ar putea oferi un impuls semnificativ formării de capital. Pe termen lung, dacă cererea externă se stabilizează, exporturile ar putea contribui modest la susținerea creșterii economice, deși există riscul unor presiuni de scădere în a doua jumătate a anului, pe măsură ce importurile ar putea crește. [...]

Bancnotă veche de un leu, ilustrând istoria monetară românească.
Bănci10 feb. 2026

Muzeul BNR deschide expoziția „Banii ne vorbesc” – o incursiune în istoria leului, de la talerul olandez la bancnota de polimer

În perioada 10 februarie – 6 mai 2026, Muzeul Băncii Naționale a României găzduiește expoziția temporară „Banii ne vorbesc – o istorie a leului de la metal la polimer” , realizată în parteneriat cu R.A. Monetăria Statului și R.A. Imprimeria BNR, informează BNR . Expoziția aduce în fața publicului peste 500 de piese relevante din istoria monedei naționale, punând în lumină transformările sale simbolice, economice și tehnologice de-a lungul a peste 150 de ani. Parcursul expozițional începe din perioada medievală, cu primele monede emise de statele românești începând cu secolul al XIV-lea, și continuă cu talerul-leu olandez – precursorul direct al leului românesc. Sunt evidențiate eforturile legislative și instituționale depuse de Alexandru Ioan Cuza pentru crearea unui sistem monetar propriu în Principatele Unite, deschizând astfel drumul primei emisiuni oficiale din 1867. Vizitatorii vor putea admira monede, bancnote, matrițe, clișee, coli de tipar și separații de culoare, toate provenind din patrimoniul BNR. Acestea oferă o perspectivă completă asupra etapelor de producție și design ale leului românesc, până în epoca actuală a bancnotelor de polimer. Totodată, expoziția scoate în evidență felul în care moneda națională a reflectat identitatea națională și a fost folosită ca instrument politic în momente-cheie din istoria României. Un punct de interes major îl constituie prezentarea proceselor tehnologice utilizate în fabricarea banilor, de la metodele tradiționale la cele moderne. Publicul va putea vedea și utilaje funcționale, aduse de Monetăria Statului, care exemplifică fluxul de producție al monedelor de circulație. Expoziția poate fi vizitată în cadrul tururilor ghidate, disponibile de luni până vineri, la orele 10:00, 12:00, 14:00 și 16:00, prin programare online la muzeu.bnr.ro . Accesul este gratuit, iar tururile sunt adaptate publicului larg, de la pasionați de istorie monetară la vizitatori curioși de poveștile ascunse în spatele fiecărei bancnote. [...]

Sediul Băncii Transilvania, dedicat antreprenorilor și firmelor.
Bănci08 feb. 2026

A treia întrerupere în trei săptămâni: aplicația BT Go de la Banca Transilvania a fost din nou nefuncțională, afectând peste 120.000 de firme

Aplicația BT Go, destinată exclusiv clienților persoane juridice ai Băncii Transilvania, a fost din nou indisponibilă în noaptea de vineri spre sâmbătă, 8 februarie 2026, pentru o perioadă de peste două ore , fără ca banca să ofere o informare prealabilă prin SMS sau e-mail. Defecțiunea afectează singurul canal online prin care cele peste 120.000 de firme din portofoliul BT pot face tranzacții simplificate, iar incidentul reprezintă a treia cădere majoră a aplicației în mai puțin de trei săptămâni. Conform informațiilor disponibile, aplicația a redevenit funcțională în jurul orei 4 dimineața. În intervalul în care BT Go nu a putut fi accesată, serviciul de relații cu clienții nu era disponibil, ceea ce a lăsat antreprenorii fără alternative reale de tranzacționare, în special pe cei care nu aveau deja instalată aplicația BT Pay, rezervată conturilor de persoane fizice. Problemele de funcționare se repetă la doar două săptămâni de la o întrerupere similară, petrecută pe 26 ianuarie, când aplicația a fost indisponibilă mai multe ore. La acel moment, banca a oferit pentru prima dată alternativa tranzacțiilor prin site-ul oficial. Totuși, dificultățile tehnice s-au resimțit și ulterior, întrucât reconectarea în aplicație a necesitat reintroducerea datelor inițiale și reverificarea conturilor. Acest aspect a creat probleme suplimentare pentru antreprenorii care nu aveau la îndemână documentele necesare. Eșecurile tehnice frecvente ale BT Go ridică semne de întrebare privind fiabilitatea sistemelor digitale ale celei mai mari bănci din România. Lipsa unor comunicări oficiale în timp real, absența unor notificări automate și imposibilitatea de a accesa rapid un canal alternativ de tranzacționare lasă clienții business într-o zonă de incertitudine inacceptabilă, mai ales într-un context economic în care digitalizarea este esențială pentru continuitatea afacerilor. Situațiile repetate indică o nevoie urgentă de modernizare a infrastructurii aplicației și de îmbunătățire a modului în care sunt tratate comunicările de criză. De asemenea, este de așteptat ca banca să ofere explicații și eventuale măsuri compensatorii pentru clienții afectați, dacă aceste întreruperi continuă să se repete în viitor. [...]

Logo-ul BRD pe fațada unei clădiri, simbolizând banca.
Bănci06 feb. 2026

BRD ar putea plăti circa 750 mil. lei dividende din profitul pe 2025 - Randament estimat de aproape 3,7% la prețul recent

BRD intenționează să distribuie 50% din profitul net pe 2025 ca dividende , potrivit Ziarul Financiar , care citează raportul anual cu rezultatele financiare ale băncii. Propunerea urmează să fie supusă votului în Adunarea Generală Anuală a Acționarilor programată pentru 29 aprilie 2026. În raport, Consiliul de Administrație arată că a decis să propună o rată de distribuire a dividendelor de 50% din rezultatul net aferent anului 2025, „având în vedere rezultatele anuale, precum și traiectoria așteptată a ratei de adecvare a capitalului”. Rata de adecvare a capitalului este un indicator de prudențialitate care arată cât capital are banca raportat la riscurile asumate. La nivel de bancă, BRD a raportat un profit net de 1,5 miliarde de lei, astfel că o distribuire de 50% ar însemna dividende totale de aproximativ 750 mil. lei pentru acționari. Banca are circa 696 de milioane de acțiuni, ceea ce ar echivala, potrivit calculelor ZF, cu un dividend brut de aproximativ 1,1 lei pe acțiune. Raportat la prețul recent de tranzacționare al acțiunilor BRD, de 29,3 lei pe acțiune, randamentul estimat al dividendului ar fi de aproape 3,7%, notează publicația. BRD nu menționează explicit valoarea dividendului brut propus, iar plata efectivă depinde de aprobarea acționarilor și de deciziile finale ale băncii privind alocarea capitalului. [...]

Avertisment BNR despre un document fals cu sigla sa.
Bănci04 feb. 2026

BNR avertizează asupra unui document fals cu sigla sa - Banca centrală neagă orice legătură și avertizează asupra folosirii abuzive a identității instituției

BNR avertizează că un document care îi poartă sigla și data de 04.02.2026 este fals . Banca centrală precizează că în spațiul online circulă materialul intitulat „Pericol crescut privind siguranța juridică – Procură cu autoritate totală”, prezentat ca fiind emis de instituție, însă acesta nu are nicio legătură cu BNR. Instituția subliniază că nu a emis, semnat sau aprobat documentul și că, în plus, nu are atribuții legale pentru emiterea de avertismente referitoare la acte notariale sau procuri. În comunicat, BNR arată că falsul folosește elemente care pot crea aparența de autenticitate, inclusiv funcții și nume reale din cadrul băncii centrale (este menționat Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR), precum și sigla, antetul și date de contact reale, utilizate fără acordul instituției pentru a induce publicul în eroare. BNR respinge „categoric” conținutul materialului și reamintește că informările oficiale sunt publicate exclusiv pe site-ul instituției și pe canalele sale oficiale de comunicare (X, YouTube, LinkedIn, Instagram, Bluesky). Orice document atribuit băncii centrale care circulă în afara acestor canale ar trebui tratat cu maximă prudență, mai ales când invocă teme sensibile sau solicită acțiuni imediate. Banca centrală cere publicului să nu dea curs, să nu semneze și să nu redistribuie documentul fals și atrage atenția că transmiterea, reproducerea sau distribuirea unor astfel de materiale intră în sfera infracțiunilor de fals și uz de fals, sancționate de Codul penal. Detalii suplimentare sunt disponibile în comunicatul publicat de instituție, notează BNR . [...]

Sediul Eximbank, simbol al finanțării controversate în România.
Bănci03 feb. 2026

Credite de miliarde prin Eximbank către firme în insolvență - Statul riscă pierderi semnificative

Trei mari companii, aflate deja în insolvență, au primit finanțare masivă prin Eximbank , potrivit unei investigații publicate de economedia.ro . Aceste companii, printre care se numără Unifarm, Blue Air și Grup Servicii Petroliere (GSP), au beneficiat de împrumuturi garantate de stat, în ciuda situației lor financiare precare. Investigația relevă că Eximbank, banca de stat controlată de guvernul român, a acordat credite de miliarde de lei acestor companii, fără a ține cont de riscurile asociate. Raportul Corpului de Control al Ministerului Finanțelor, care documentează aceste împrumuturi, rămâne nesemnat de mai bine de un an și jumătate, miniștrii de finanțe evitând să își asume concluziile acestuia. Într-un comunicat emis în ianuarie, Eximbank a susținut că a avertizat anterior guvernele Ciucă și Ciolacu despre riscurile financiare implicate în acordarea acestor credite. Banca a subliniat că responsabilitatea pentru aprobarea acestor împrumuturi revine Guvernului și Ministerului Finanțelor, nu conducerii sale. „Toleranța cu care a fost tratat grupul de firme (nr GSP) de către conducerea EximBank, rezultă nu numai din facilitățile de creditare acordate cu derogare de la limitele impuse de BNR, cât și din propunerile incluse în opiniile de risc întocmite de direcția de specialitate, care au menținut elementele de risc ale societăților.” Raportul confidențial, care conține peste 400 de pagini, oferă o perspectivă critică asupra modului în care Eximbank a gestionat aceste credite, acuzând conducerea băncii de o toleranță excesivă față de companiile beneficiare. În cazul GSP, raportul a fost deosebit de tranșant, evidențiind un tratament preferențial acordat acestui grup de firme de către Eximbank. [...]