Știri din categoria Apărare

Germania anunță reînarmarea și ambiția de a avea cea mai puternică armată din Europa - Discursul lui Merz schimbă direcția strategică a UE

14 februarie 2026, 00:14

Friedrich Merz discutând despre securitatea europeană la Conferința de la Munchen.

Friedrich Merz anunță reînarmarea Germaniei și un nou curs pentru Europa la Conferința de la Munchen, iar declarațiile sale, relatate de jurnalistul Vitalie Cojocari pe pagina sa de Facebook, conturează o schimbare majoră de direcție în politica de securitate europeană. Cancelarul german a vorbit despre un moment de cotitură istorică, susținând că Europa trebuie să își asume propria apărare într-o lume în care „ordinea internațională bazată pe reguli nu mai există”, iar leadership-ul global al SUA este contestat.

În centrul discursului s-au aflat câteva idei-cheie:

Bundeswehr va deveni „cea mai puternică armată din Europa”.
PIB-ul UE este de zece ori mai mare decât al Rusiei, dar această forță economică nu se reflectă în puterea militară.
Războiul din Ucraina s-ar putea încheia doar când Rusia va fi epuizată economic.
Lumea nu mai este unipolară, iar China ar putea egala SUA în plan militar.
Nici măcar Statele Unite nu mai pot acționa singure pe scena globală.

Merz a subliniat că Germania nu mai poate aștepta protecția americană și trebuie să investească decisiv în propria capacitate de apărare, mizând pe o Europă unită. După discurs, a publicat o fotografie alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, și de premierul britanic Keir Starmer, însoțită de mesajul: „Împreună pentru o Europă puternică”. În acest context, a revenit în discuție ideea unui posibil scut nuclear european construit în jurul capacității nucleare franceze.

Reacțiile nu au întârziat. Potrivit The Financial Times, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și-a anulat o întâlnire cu lideri europeni, invocând un program încărcat. De la Moscova, fostul președinte Dmitri Medvedev a reacționat ironic, făcând o trimitere la anul 1933.

Discursul lui Merz marchează, astfel, o repoziționare strategică a Germaniei și ridică întrebări esențiale despre viitorul securității europene într-un an 2026 dominat de tensiuni geopolitice și reașezări de putere.

Tag-uri:friedrich merz reinarmare securitate europeana germania uniunea europeana conferinta de la munchen relatii internationale

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăfacebook.com

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Drone de atac moderne în pregătire pentru misiuni militare în Germania.

Apărare10 feb. 2026

Drone de atac pentru Bundeswehr – Germania comandă muniții rătăcitoare de 536 de milioane de euro

Germania va comanda drone de atac în valoare de 536 de milioane de euro, într-un nou pas major al programului de reînarmare declanșat după invazia Rusiei în Ucraina , potrivit Reuters . Guvernul de la Berlin intenționează să achiziționeze „muniții rătăcitoare”, cunoscute drept drone de atac, de la două companii germane de tip start-up, Helsing și Stark Defence , într-un demers care marchează o schimbare clară de strategie în politica de apărare a Germaniei. Contractele, evaluate la 536 de milioane de euro, fac parte dintr-un acord-cadru mult mai amplu, estimat la 4,3 miliarde de euro, destinat modernizării rapide a capabilităților militare. Documentele consultate de Reuters arată că aceste contracte urmează să fie aprobate formal de comisia de buget a Bundestagului, pas considerat mai degrabă o formalitate, după ce informația a fost relatată inițial de revista Spiegel . Acordurile vor avea o durată de șapte ani, iar primele livrări sunt programate pentru începutul anului 2027. Dronele comandate sunt de tip drone, capabile să survoleze o zonă de luptă pentru perioade extinse înainte de a lovi o țintă precis identificată. Acest tip de armament a devenit esențial în conflictele recente, inclusiv în războiul din Ucraina, unde a demonstrat eficiență ridicată atât împotriva vehiculelor blindate, cât și a infrastructurii militare. Germania urmărește astfel să reducă decalajele operaționale față de alte armate NATO care au integrat deja pe scară largă astfel de sisteme. Inițial, dronele vor fi destinate sprijinirii Brigăzii 45 Blindate a Bundeswehrului, dislocată în Lituania, în cadrul consolidării flancului estic al Alianței Nord-Atlantice. Prezența permanentă a trupelor germane în regiune este una dintre consecințele directe ale deteriorării mediului de securitate european, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. Autoritățile germane consideră că dotarea unităților avansate cu tehnologie modernă este esențială pentru descurajare și apărare colectivă. Elemente-cheie ale achiziției anunțate: valoarea contractelor: 536 milioane de euro; companii furnizoare: Helsing și Stark Defence (Germania); tip echipament: drone de atac de tip muniție rătăcitoare; durată contracte: 7 ani; primele livrări: începutul anului 2027; unitate beneficiară inițial: Brigada 45 Blindată, Lituania. Decizia reflectă orientarea tot mai accentuată a Germaniei către industria internă de apărare, inclusiv către companii emergente, într-un context în care Berlinul încearcă să accelereze reînarmarea și să își asume un rol mai activ în securitatea europeană. După ani de subfinanțare a armatei, guvernul federal tratează acum investițiile militare drept o prioritate strategică, cu impact direct asupra poziției Germaniei în NATO și asupra echilibrului de securitate din Europa Centrală și de Est. [...]

Tensiuni între Franța și Germania afectează proiectul super-avionului FCAS.

Apărare13 feb. 2026

Europa riscă să piardă „super-avionul” de 100 de miliarde de euro – conflict deschis între Franța și Germania

Proiectul FCAS, în valoare de 100 de miliarde de euro, riscă să se prăbușească din cauza tensiunilor dintre Franța și Germania – cooperarea militară europeană e pusă la încercare, într-un moment în care Rusia amenință flancul estic al NATO, potrivit Digi24 . După aproape un deceniu de planuri, negocieri și promisiuni, Sistemul Aerian de Luptă al Viitorului (FCAS), proiectul ambițios pentru un „super-avion” de vânătoare dezvoltat în parteneriat de Franța și Germania , este în pragul colapsului. Disensiunile dintre Dassault Aviation (Franța) și Airbus Defence and Space (Germania), cele două companii principale implicate, au ieșit din nou la suprafață, blocând orice progres real. Divergențele vizează atât conducerea proiectului, cât și cerințele tehnice – francezii vor un avion mai ușor, capabil să transporte arme nucleare, germanii insistă pe autonomie extinsă și capacitate strategică pe distanțe mari. Cauzele blocajului: Lipsa unui leadership clar : cele două țări nu au reușit să se pună de acord asupra conducerii proiectului, fiecare dorind control majoritar. Obiective tehnice diferite : Franța vizează compatibilitatea cu portavionul Charles de Gaulle, Germania vrea performanță la distanță. Tensiuni politice și industriale : Dassault acuză Airbus că vrea să „fure” know-how-ul francez. Airbus acuză Dassault de refuzul colaborării. Complicațiile sunt agravate de declarațiile liderilor francezi. Directorul Dassault, Eric Trappier , a întrebat retoric: „De abilitățile cui am eu nevoie, în afară de ale mele, ca să construiesc un avion de vânătoare?” În același ton, ministrul francez al apărării, Catherine Vautrin , a subliniat că „Germania nu are astăzi capacitatea de a construi un avion” . Din partea germană, cel mai mare sindicat din industrie, IG Metall, amenință cu dezvoltarea unui proiect 100% german dacă Franța nu renunță la dorința de control total. Ce riscă Europa dacă FCAS eșuează: O nouă fractură în cooperarea franco-germană , în centrul UE . Pierderea competitivității în industria apărării , mai ales în contextul global actual dominat de tensiuni militare. Reorientarea Germaniei către proiecte alternative , cum este Programul Global de Luptă Aeriană (GCAP) al Marii Britanii, Japoniei și Italiei – un proiect concurent aflat deja în dezvoltare, cu termen de finalizare 2035, cu 5 ani înainte de FCAS. În Franța, unde se apropie alegeri prezidențiale, crește riscul ca un viitor lider al extremei drepte, precum Marine Le Pen sau Jordan Bardella, să îngroape complet proiectul, dat fiind că au poziții mai favorabile Rusiei și o viziune naționalistă asupra apărării. Ce urmează? Deși președintele Emmanuel Macron susține că proiectul trebuie „să avanseze” și că „nu este mort”, faptele contrazic optimismul oficial. Dassault Aviation s-a mai retras și în trecut dintr-un proiect similar – Eurofighter Typhoon – exact din aceleași motive: refuzul de a accepta o colaborare egală. Dacă FCAS va eșua definitiv, Europa ar putea pierde nu doar un avion de generația a șasea , ci și șansa de a-și afirma autonomia strategică reală în materie de apărare, într-o lume tot mai polarizată și imprevizibilă. [...]

Soldat ucrainean în fața unei clădiri distruse, semnalizând cu mâna.

Apărare12 feb. 2026

Planul UE pentru baze de pregătire în Ucraina prinde contur - discuții în contextul sprijinului militar continuu

UE analizează deschiderea a cel puțin două baze de antrenament în Ucraina în eventualitatea încetării luptelor, potrivit Digi24 . Informația a fost anunțată pe 11 februarie 2026 de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, după o reuniune la Bruxelles a miniștrilor apărării din statele membre. Kallas a spus că discuțiile au vizat instruirea militarilor ucraineni „de asemenea în Ucraina” și că au fost identificate două centre care ar putea fi folosite în acest scop, fără a oferi detalii despre locații, calendar sau formatul misiunii. Contextul este legat de garanțiile de securitate pe care Kievul le solicită în cazul unui tratat de pace. UE a lăsat anterior să se înțeleagă că instruirea pe teritoriul Ucrainei ar putea face parte din acest pachet, în paralel cu sprijinul militar acordat de la începutul invaziei ruse la scară largă, pe 24 februarie 2022. Uniunea Europeană a antrenat deja aproximativ 90.000 de soldați ucraineni în afara Ucrainei, ca parte a acestui sprijin. Mutarea unei părți a instruirii în interiorul Ucrainei ar marca o schimbare de abordare, condiționată explicit de încetarea luptelor. În același timp, mai multe state europene, inclusiv Regatul Unit și Franța, au declarat că sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina după un acord de pace între Moscova și Kiev. Rusia se opune ferm unei astfel de prezențe și a avertizat că soldații europeni desfășurați în Ucraina ar fi considerați „ținte legitime”. [...]

Soldați echipați pentru exerciții militare în teren accidentat.

Apărare11 feb. 2026

UE aprobă primele investiții de 38 miliarde euro prin programul SAFE - România inclusă în pachetul inițial de finanțare

UE a aprobat primele planuri SAFE de 38 de miliarde de euro , iar România se află între statele incluse în această primă etapă, potrivit Mediafax . Decizia deschide calea pentru primele plăți către statele membre, în cadrul instrumentului financiar SAFE, evaluat la 150 de miliarde de euro. Miercuri, Consiliul UE a dat undă verde planurilor naționale de investiții în apărare ale Belgiei, Bulgariei, Danemarcei, Spaniei, Croației, Ciprului, Portugaliei și României, care însumează 38 de miliarde de euro, reiese dintr-un comunicat oficial al Consiliului UE . Comisia Europeană analizase și susținuse aceste planuri la mijlocul lunii ianuarie, iar aprobarea de acum permite trecerea la etapa contractuală și la plăți. „Deciziile de astăzi arată că UE nu vorbește doar despre apărare – livrăm rezultate. Prin intermediul SAFE, ne consolidăm securitatea acolo unde contează cel mai mult”, a declarat Vasilis Palmas , ministrul apărării din Cipru, țară care asigură în prezent președinția Consiliului UE. Din punct de vedere financiar, mecanismul prevede că, după votul miniștrilor, Comisia poate semna acordurile de împrumut și poate vira prefinanțări de până la 15% din sumele solicitate, urmând ca restul fondurilor să fie acordat etapizat, pe baza rapoartelor periodice ale statelor beneficiare. În total, opt state aprobate acum fac parte dintr-un grup mai larg de 19 țări care au cerut sprijin prin SAFE, iar solicitările inițiale au depășit plafonul total de 150 de miliarde de euro. SAFE este integrat în strategia „Readiness 2030” , prin care Comisia Europeană urmărește mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru apărare până la finalul deceniului. Programul finanțează achiziții și investiții în capabilități precum muniție, rachete, artilerie, drone și sisteme anti-dronă, apărare aeriană și antirachetă, protecția infrastructurii critice, securitate cibernetică, inteligență artificială și tehnologii de război electronic, cu un criteriu industrial important: echipamentele trebuie produse în Europa, iar cel mult 35% din costul componentelor poate proveni din afara UE, SEE-AELS sau Ucraina. Separat, alte opt țări (Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Finlanda) au depus proiecte de 74 de miliarde de euro, iar Comisia le aprobase la finalul lunii ianuarie, cu o validare finală programată pentru 17 februarie, la reuniunea miniștrilor economiei. În același timp, planurile Republicii Cehe, Franței și Ungariei (puțin peste 34 de miliarde de euro) nu primiseră încă avizul Comisiei, iar un purtător de cuvânt a precizat că instituția „nu vor specula cu privire la calendar”; Germania nu a solicitat finanțare prin SAFE. Tot miercuri, miniștrii apărării au decis să permită semnarea unui acord cu Canada, care ar deschide accesul firmelor canadiene la achizițiile realizate prin SAFE, după aprobarea Parlamentului European. [...]

Președintele Zelenski discutând despre producția de drone în Germania.

Apărare08 feb. 2026

Ucraina va deschide 10 centre de export de arme în Europa în 2026 - schimbare de politică pe timp de război

Ucraina va începe, la mijlocul lui februarie, producția de drone în Germania , într-o linie de fabricație „pe deplin operațională”, potrivit The Kyiv Independent , care citează un anunț al președintelui Volodîmîr Zelenski din 8 februarie 2026. Zelenski a afirmat, într-un mesaj publicat pe Telegram , că va primi „prima dronă” rezultată din această producție și că tehnologiile folosite sunt ucrainene. El a adăugat că în Regatul Unit funcționează deja linii similare, prezentând extinderea producției în state partenere ca parte a unui efort mai larg de internaționalizare a industriei ucrainene de apărare. Mutarea contează din două motive: pe de o parte, Germania devine o platformă industrială pentru tehnologii ucrainene într-un domeniu care a devenit central pe front, iar pe de altă parte, Kievul încearcă să își scaleze capacitatea de producție dincolo de constrângerile interne. În același mesaj, Zelenski a susținut că securitatea Europei „se construiește pe tehnologie și drone” și că proiectele în derulare se vor baza „în mare măsură” pe tehnologii și specialiști ucraineni. Anunțul despre producția de drone în Germania vine în contextul unei schimbări de politică pe timp de război: Ucraina intenționează să deschidă în 2026 zece centre de export de armament în Europa, inclusiv în țările baltice și în state din nordul continentului. Exportul de tehnologii de apărare și deschiderea de linii de producție în țări partenere sunt prezentate ca instrumente pentru a extinde producția, în condițiile în care capacitatea de producție de drone ar depăși nivelul de finanțare disponibil. În plan intern, Zelenski a indicat anterior că Ministerul Apărării trebuie să lanseze un mecanism de „export controlat” al armelor ucrainene, începând din noiembrie 2025, prin care echipamentele aflate în surplus ar urma să fie vândute, iar profiturile direcționate către achiziții urgente. Președintele a plasat această strategie pe fondul expansiunii accelerate a sectorului de apărare după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022, perioadă în care, potrivit publicației, au apărut peste 200 de companii de drone în Ucraina. [...]

Mark Rutte discută despre responsabilitatea Europei în apărare la München.

Apărare13 feb. 2026

Mark Rutte, mesaj ferm la München – „Europenii trebuie să-și asume mai multă responsabilitate pentru apărare”

Mark Rutte avertizează că Europa trebuie să-și asume un rol mult mai activ în propria apărare, într-un moment în care presiunile din partea SUA cresc, iar războiul din Ucraina rămâne în centrul agendei de securitate , potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis la sosirea la Conferința de Securitate de la München, unde tema reechilibrării puterii în NATO domină discuțiile. Secretarul general al NATO a anticipat că șeful diplomației americane, Marco Rubio, va insista pentru o alianță „mai condusă de europeni”, iar acest lucru nu ar trebui privit ca o retragere a SUA, ci ca o consolidare a parteneriatului. „Europenii ar trebui să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare. Și vestea bună este că o fac. Există cheltuieli suplimentare pentru apărare”, a declarat Rutte. În contextul războiului din Ucraina, liderul NATO a respins percepția potrivit căreia Rusia ar avea un avantaj decisiv pe câmpul de luptă. „Rușii nu câștigă acest război, așa cum cred unii. Așa-numitul urs rusesc nu există. Ceea ce vedem în Ucraina este, practic, viteza stângace a unui melc”, a afirmat el, subliniind că ofensiva Moscovei avansează lent și cu „pierderi uluitoare”. Rutte a anunțat și că vor fi alocate fonduri suplimentare pentru sprijinirea Kievului: „O veste bună: vor veni mai mulți bani pentru a sprijini Ucraina în efortul de război.” Mesajul său vine într-un moment sensibil pentru NATO , în care Statele Unite cer de mai mult timp statelor europene să își crească bugetele de apărare și să preia mai multă responsabilitate strategică. În același timp, Rutte a ținut să sublinieze că o Europă mai implicată nu înseamnă o Americă mai puțin angajată: „Este și așteptarea mea că acest lucru va ajuta Statele Unite să se ancoreze și mai mult în NATO.” Conferința de la München are loc pe fondul dezbaterilor privind viitorul arhitecturii de securitate europene, în contextul conflictului din Ucraina și al tensiunilor persistente cu Rusia. Declarațiile lui Rutte reflectă o schimbare de ton în interiorul alianței, unde accentul cade tot mai mult pe autonomia și capacitatea militară a Europei. [...]