Știri din categoria Politică

Traian Băsescu cere intervenția FMI în România - critică lipsa de asumare a coaliției

14 februarie 2026, 02:20

Traian Băsescu discută despre intervenția FMI în România.

Traian Băsescu spune că România ar trebui să ceară intervenția FMI, argumentând că actuala coaliție de guvernare nu își asumă „nici tehnic, nici politic” măsurile necesare pentru redresarea economiei.

Fostul președinte a făcut comparația cu perioada crizei din 2010, când România a apelat la Fondul Monetar Internațional în contextul unui deficit ridicat și al unei crize globale, pentru a stabiliza economia și a putea adopta măsuri coerente. Băsescu a subliniat că, spre deosebire de acel moment, „acum se găsesc bani”, însă la dobânzi mari.

Într-o intervenție la B1 TV, Traian Băsescu a susținut că FMI nu ar face altceva decât să „ordoneze măsurile” și să indice soluții pentru reducerea deficitului și, în același timp, pentru diminuarea dobânzilor la împrumuturile statului. În opinia sa, problema de fond este redresarea economiei concomitent cu reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, iar coaliția aflată la guvernare nu ar fi dispusă să își asume aceste decizii.

Băsescu a mai afirmat că o intervenție a FMI ar însemna acces la „bani ieftini” și o gestionare mai credibilă a măsurilor de reducere a deficitului bugetar. În același context, el a invocat costurile cu dobânzile plătite de România, susținând că anul trecut acestea ar fi fost de 11 miliarde de euro, iar anul acesta ar urma să ajungă la 20 de miliarde.

Fostul președinte a prezentat ideea apelării la FMI drept o măsură preventivă, „din prudență”, pentru a crește credibilitatea pachetului de măsuri care ar urma să fie luate în perioada următoare.

Tag-uri:coalitie guvernare deficit bugetar fmi redresare economica dobanzi imprumuturi romania traian basescu

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăb1tv.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Tánczos Barna discutând despre stabilitatea guvernării UDMR în contextul politic actual.

Politică13 feb. 2026

Tánczos Barna exclude ieșirea UDMR de la guvernare – apel la liniște și unitate în coaliție

Tánczos Barna respinge ieșirea UDMR de la guvernare și cere stabilitate în coaliție , într-un moment complicat pentru executiv, marcat de presiuni bugetare și tensiuni politice. Potrivit stirileprotv.ro , care citează News.ro, vicepremierul a declarat joi, 12 februarie 2026, la Europa FM, că „nu este momentul acum să ieșim de la guvernare, în niciun caz”, subliniind că UDMR își asumă responsabilitatea guvernării într-un context economic dificil. Tánczos Barna a explicat că, deși fiecare partid își face propriile analize, stabilitatea executivului trebuie menținută , iar disputele publice din interiorul coaliției nu ajută. El a arătat că anul 2024, unul electoral, a dus deficitul bugetar la peste 9%, pe fondul majorărilor salariale, recalculării pensiilor și investițiilor ridicate. În opinia sa, cheltuielile au pus o presiune excesivă pe buget , comparând situația cu o familie care încearcă simultan să susțină doi copii la facultate și să construiască două case. Vicepremierul a susținut că România a reușit, în ianuarie 2025, să evite degradarea ratingului și suspendarea fondurilor europene, convingând agențiile internaționale și Comisia Europeană că poate redresa economia. „Acum trebuie să rezolvăm problema și la noi acasă” , a spus acesta, făcând apel la mai multă încredere reciprocă în coaliție. În privința PSD, Tánczos Barna a recunoscut rolul formațiunii în deciziile guvernamentale, dar a criticat ieșirile publice disonante. El a subliniat că UDMR preferă să discute eventualele divergențe în interiorul coaliției și a menționat solicitarea de ajustare a impozitelor în marja minimă și maximă pentru a atenua unele creșteri. Mesajul transmis este unul de continuitate: UDMR rămâne la guvernare și își asumă „povara” deciziilor economice, într-un an în care România încearcă să își stabilizeze finanțele publice și să evite noi tensiuni politice. [...]

Politică11 feb. 2026

Alexandru Nazare afirmă că IMM-urile beneficiază direct de pachetul de relansare economică - contrazice percepția mediului de afaceri privind accesul la fonduri

Alexandru Nazare spune că IMM-urile câștigă direct din pachetul de relansare , deși o parte a mediului de afaceri susține că măsurile ar ajunge la prea puține firme, potrivit Digi24 . Disputa vizează pachetul de stimulare a investițiilor mari, aflat în dezbatere publică, și felul în care acesta se traduce în beneficii concrete pentru întreprinderile mici și mijlocii. Ministrul Finanțelor argumentează că atragerea de proiecte mari creează „efecte în lanț” pentru economia locală, inclusiv prin contracte noi pentru furnizori și integrarea IMM-urilor în lanțuri de producție. În această logică, statul ar muta accentul „de la consum la investiții” și ar urmări o creștere pe termen lung, bazată pe capital și proiecte industriale. „IMM-urile sunt un beneficiar direct al acestui pachet: fiecare investiţie mare atrasă în România înseamnă contracte noi, cerere pentru produse şi servicii locale, integrare în lanţuri de producţie şi transfer de tehnologie.” Pe de altă parte, mediul de afaceri contestă anvergura reală a programelor și numărul de companii care ar putea fi atinse. Mesajul critic a venit după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, când reprezentanții IMM România au avertizat că impactul ar fi limitat și că, în forma prezentată, pachetul nu ar ajunge la „zeci de mii” de întreprinderi, ci la câteva sute. În centrul pachetului se află o schemă dedicată proiectelor strategice de minimum 1 miliard de lei, pentru care Ministerul Finanțelor propune un mix de instrumente de sprijin, de la granturi și credite fiscale (facilități care reduc impozitul datorat) până la garanții de stat și bonificații de dobândă. Nazare leagă această componentă de măsuri adoptate la finalul lui 2025, precum abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri și a taxei pe stâlp din 2027, susținând că obiectivul este un cadru mai predictibil pentru investitori. Pachetul include și alte linii de finanțare: o schemă de 1,05 miliarde euro pentru industria prelucrătoare și sectoare cu deficit comercial (investiții de minimum 50 milioane de lei), sprijin pentru proiecte de minimum 75 milioane lei în tehnologii „zero net” și resurse minerale strategice (cu credite fiscale până la 7 ani și garanții de stat), precum și programul TECHUP ROMANIA pentru cercetare-dezvoltare (2026–2032), cu granturi și deduceri fiscale de până la 200% din cheltuielile eligibile. Miza politică imediată rămâne însă aceeași: guvernul susține că IMM-urile vor beneficia indirect, prin comenzi și parteneriate, în timp ce antreprenorii cer o țintire mai largă și rezultate măsurabile pentru un număr mai mare de firme. [...]

Nicușor Dan discută despre separarea numirilor la servicii secrete.

Politică14 feb. 2026

Nicușor Dan exclude negocieri cu PSD și PNL pentru numirile la SRI și SIE - separă aceste decizii de cele privind DNA și DIICOT

Nicușor Dan refuză să negocieze „la pachet” numirile la SRI și SIE cu șefii DNA și DIICOT , potrivit Libertatea . Informația apare în contextul în care, susțin surse oficiale la nivel înalt citate de publicație, președintele ar putea face chiar în februarie 2026 propuneri pentru conducerile Serviciului Român de Informații (SRI) și Serviciului de Informații Externe (SIE). Conform aceleiași surse, șeful statului are în vedere trei persoane pentru cele două funcții, iar decizia finală ar urma să vină după discuții cu liderii partidelor din coaliție, pentru a evita respingerea propunerilor în Parlament. În acest cadru, miza politică este separarea negocierii pentru serviciile de informații de cea pentru „marile parchete” (DNA, DIICOT și Parchetul General), un pachet despre care se discutase anterior că ar putea fi tratat împreună. „Foarte important, însă, Nicușor Dan nu va mai negocia cu PSD și PNL numirile la DNA, DIICOT și Parchetul General, la pachet cu șefii SRI și SIE, așa cum se știa până acum”, au precizat sursele citate. Libertatea amintește că, pe 6 ianuarie, surse din Administrația Prezidențială declarau că numirea noilor directori SRI și SIE „trebuia discutată la pachet” cu desemnarea șefilor marilor parchete, iar președintele își dorea să numească un nou șef la DNA, instituție condusă în continuare de Marius Voineag. Schimbarea de abordare indicată acum de sursele citate sugerează o delimitare mai clară între numirile din zona de securitate națională și cele din zona de urmărire penală, ambele cu impact direct asupra echilibrului instituțional și asupra relației dintre Cotroceni, Guvern și majoritatea parlamentară. În paralel, președintele a oscilat în privința profilului viitorilor șefi ai serviciilor. Publicația notează că, la începutul anului, Nicușor Dan nu excludea numiri din politică, dar pe 29 ianuarie a revenit la opțiunea pentru persoane din afara partidelor, invocând nevoia de echilibru și maturitate pentru „zone sensibile”. În plan practic, presiunea pentru o decizie este amplificată de faptul că postul de director al SRI este vacant de circa trei ani, instituția fiind condusă interimar de generalul Răzvan Ionescu după demisia lui Eduard Hellvig din iulie 2023, în timp ce la SIE Gabriel Vlase conduce din 2018. Ce urmează depinde de calendarul consultărilor politice și de capacitatea președintelui de a obține o majoritate parlamentară pentru propunerile sale la SRI și SIE. Separarea negocierilor de pachetul DNA–DIICOT–Parchetul General poate reduce spațiul de tranzacționare politică între partide, dar poate crește și dificultatea de a construi sprijin pentru fiecare numire în parte, într-un Parlament în care validarea conducerilor serviciilor rămâne un test de forță între Cotroceni și coaliția de guvernare. [...]

Marcel Ciolacu discută despre manipularea datelor economice și criza financiară.

Politică13 feb. 2026

Marcel Ciolacu acuză manipularea datelor economice din 2024 - susține că se încearcă estomparea unui dezastru financiar

Marcel Ciolacu acuză manipularea datelor economice din 2024 - susține că se încearcă estomparea unui dezastru financiar . Potrivit Digi24 , fostul premier PSD Marcel Ciolacu a afirmat că datele economice pentru anul 2024 au fost „coafate” pentru a masca un „dezastru economic” sub conducerea premierului Ilie Bolojan. Ciolacu, care este în prezent președintele Consiliului Județean Buzău, a declarat că aceste manipulări au transformat o creștere economică într-o recesiune. Ciolacu a subliniat că manipularea statisticilor este „cea mai grosolană” și demonstrează disperarea actualului premier, având în vedere că economia a scăzut cu aproape 2% în ultimul trimestru al anului 2025, de patru ori mai mult decât se așteptau analiștii. „Românii nu mai pot fi prostiți cu cifre: ei văd prețurile din magazine, văd cum veniturile nu mai pot ține pasul cu costul vieții, văd cum tot mai multe firme trag obloanele și cum în spitale și școli se înmulțesc situațiile de criză”, a declarat Ciolacu. Fostul premier a criticat și măsurile economice ale actualului guvern, acuzându-l pe Bolojan de ipocrizie pentru că își asumă meritele pentru o creștere economică de 0,6% în 2025, care, potrivit lui Ciolacu, nu i se datorează. El a subliniat că avansul economic a fost realizat în primele două trimestre ale anului, când Bolojan nu avea o influență semnificativă asupra economiei. În replică, Ilie Bolojan a afirmat că recesiunea tehnică este un cost inevitabil al tranziției economice de la un model bazat pe deficit și consum la unul axat pe investiții și productivitate. Premierul a subliniat că România nu se află într-o criză, ci într-o „perioadă de corecție economică”. Aceste acuzații și replici vin în contextul în care România a intrat în recesiune tehnică, cu un Produs Intern Brut în trimestrul IV 2025 mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul anterior. [...]

Friedrich Merz discutând despre securitatea europeană la München.

Politică13 feb. 2026

Merz vrea clarificarea articolului 42 din tratatele UE - discută cu Macron despre descurajare nucleară europeană

Potrivit News.ro , cancelarul german Friedrich Merz a declarat la Conferinţa de securitate de la München că a început discuţii cu preşedintele francez Emmanuel Macron privind crearea unei componente europene de descurajare nucleară , integrată în cadrul NATO, şi a cerut o dezbatere despre modul în care ar trebui aplicată clauza de „asistenţă reciprocă” din tratatele UE. Merz a susţinut că Europa trebuie să-şi reducă dependenţa „autoimpusă” faţă de SUA şi să construiască un pilon european mai puternic în cadrul Alianţei. „Nu facem acest lucru renunţând la NATO” , a spus el, ci prin consolidarea contribuţiei europene. În acelaşi timp, a admis că relaţia transatlantică va presupune mai multe diferenţe de opinie decât în trecut, dar a insistat că parteneriatul rămâne esenţial. Discuţie despre articolul 42 şi descurajare nucleară europeană Un punct sensibil al discursului a fost apelul la clarificarea articolului 42 din tratatele UE, referitor la „asistenţa reciprocă” în cazul unui atac armat. Merz a cerut ca Uniunea să precizeze cum funcţionează concret această clauză, subliniind că iniţiativa nu ar trebui să înlocuiască NATO , ci să întărească dimensiunea europeană din interiorul alianţei. În paralel, el a confirmat „primele discuţii” cu Macron privind un program european de descurajare nucleară. Trecând la relaţia cu SUA, cancelarul a avertizat că „nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a acţiona singure” într-o eră a rivalităţii marilor puteri. Totodată, a punctat clar diferenţele ideologice: „Lupta culturală a MAGA în SUA nu este a noastră în Europa”, adăugând că libertatea de exprimare în Europa are limite atunci când intră în conflict cu demnitatea umană şi legea fundamentală. Merz a respins protecţionismul şi tarifele, pledând pentru comerţ liber şi cooperare multilaterală, inclusiv în domeniul climatic şi sanitar. În viziunea sa, Europa trebuie să-şi valorifice mai bine potenţialul economic şi militar, amintind că PIB-ul UE este de aproape zece ori mai mare decât al Rusiei, fără ca acest avantaj să se reflecte proporţional în forţa strategică. Discursul a marcat prima sa intervenţie la MSC din postura de cancelar şi a fost interpretat ca o încercare de a seta tonul dezbaterilor, notează sursa citată. [...]

Trump și Rubio discutând despre politica externă la o conferință importantă.

Politică13 feb. 2026

Trump îl retrage pe JD Vance – Marco Rubio conduce delegația americană la Munchen

Conferința de securitate de la Munchen începe într-un climat tensionat între SUA și Europa, după ce Trump îl trimite pe Marco Rubio în locul controversatului JD Vance – o mișcare ce sugerează o schimbare de ton, dar nu și de strategie din partea administrației americane, potrivit HotNews.ro . După discursul șocant al lui JD Vance de anul trecut, în care oficialul american critica libertatea de exprimare din Europa și flirta deschis cu poziții de extremă dreapta, Donald Trump a decis să trimită la Munchen un emisar cu profil diplomatic mai echilibrat: secretarul de stat Marco Rubio . Delegația SUA sosește însă într-un context de neîncredere profundă, marcat de scandalul Groenlanda și de percepția tot mai apăsătoare a unei rupturi în relațiile transatlantice. Un an după Vance, vine Rubio – dar filosofia rămâne Anul trecut, afirmațiile lui JD Vance despre „regresul libertății de exprimare” în Europa și deschiderea către poziții ale partidelor extremiste precum AfD au provocat un val de nemulțumire. În 2026, administrația Trump a ales o prezență mai tactică în persoana lui Marco Rubio, care a declarat că europenii „vor sinceritate”, dar fără a da semne că linia de politică externă a Washingtonului s-ar fi schimbat în esență. Rubio a plecat joi seară din SUA și va conduce discuțiile în fața elitei internaționale din domeniul securității reunite la Munchen între 13 și 15 februarie. Încă dinainte de discursul său oficial, el a transmis că subiectul Groenlandei este „în lucru”, dar criza declanșată de intenția SUA de a revendica teritorii ale unor aliați NATO, precum Danemarca, a produs daune de durată. O conferință în plină criză de încredere Fostul diplomat Wolfgang Ischinger, organizatorul conferinței, a avertizat că „lumea se află într-o eră a politicii de demolare”, în care tendințele distructive înlocuiesc abordările prudente de reformă. În acest climat, Donald Trump – care a afirmat că UE a fost creată pentru a „enerva Statele Unite” – își impune noua Strategie de Securitate Națională, ce vede Europa ca o entitate slabă și amenințată de „dispariție civilizațională”. Rubio va insista asupra împărțirii sarcinilor în materie de apărare și va sublinia așteptările Washingtonului de la aliații săi. Cu toate acestea, tonul general pare mai calculat decât cel din 2025, când ieșirile lui Vance au creat un climat de ostilitate. Rusia, Ucraina și... Orban Printre temele dominante ale conferinței se numără: continuitatea sprijinului pentru Ucraina în fața Rusiei, revigorarea dialogului strategic cu Moscova, consolidarea prezenței NATO în Arctica, ofensiva americană împotriva reglementărilor europene din domeniul tehnologiei. Rubio va avea o întâlnire oficială cu Volodimir Zelenski , iar tema libertății de exprimare va reveni în discuții prin vocea subsecretarului Sarah Rogers, care critică politicile europene de combatere a dezinformării, considerate de administrația Trump drept „obstacole”. După Munchen, Rubio va merge în Slovacia și Ungaria, unde va transmite personal sprijinul lui Trump pentru guvernul lui Viktor Orban. Alegerea acestor destinații nu este întâmplătoare, ambele țări fiind prezentate de Trump drept exemple de urmat pentru restul Europei. Mizele geopolitice și perspectiva unei confruntări ideologice Evenimentul din Bavaria are loc cu doar câteva zile înainte de lansarea controversatului „Consiliu de pace” creat de Trump – o inițiativă despre care mulți diplomați cred că subminează ONU . De asemenea, declarațiile recente ale premierului canadian Mark Carney despre „fractura ordinii mondiale” vor plana asupra dezbaterilor. Munchen 2026 marchează, așadar, un punct critic al relațiilor SUA-Europa, unde diferențele de viziune nu mai pot fi ignorate , iar un posibil conflict ideologic între cele două maluri ale Atlanticului pare tot mai probabil. [...]