Știri din categoria Externe

Trump anunță trimiterea unui al doilea portavion american spre Golf - semnal de presiune în negocierile cu Iranul

14 februarie 2026, 00:06

Portavionul USS Gerald R. Ford pregătit pentru plecare spre Golf.

Donald Trump a anunțat că portavionul USS Gerald R. Ford va pleca „foarte curând” spre Golf. Declarația a fost făcută vineri, 13 februarie 2026, în contextul escaladării retorice a Washingtonului față de Teheran și al negocierilor reluate recent între cele două țări.

Anunțul vine după ce Trump a avertizat joi că, în lipsa unui acord, consecințele pentru Iran ar putea fi „foarte traumatizante”. Președintele SUA a spus că discuțiile din 6 februarie au fost „foarte bune”, dar a indicat că, dacă nu se ajunge la o înțelegere, va urma o „fază a doua”, descrisă drept „foarte dură” pentru iranieni.

Conform relatării, negocierile dintre SUA și Iran au fost reluate în urmă cu o săptămână la Oman, însă continuarea lor rămâne incertă. Trump a invocat în acest context și dosarul nuclear iranian, pe care Washingtonul încearcă să îl aducă în zona unui acord.

Pe plan militar, Trump a amintit bombardamentul SUA asupra unor situri nucleare iraniene în timpul războiului de 12 zile declanșat de Israel în iunie. După trimiterea în ianuarie în Golf a portavionului USS Abraham Lincoln și a unor nave de escortare, președintele american a anunțat acum că un al doilea portavion, USS Gerald R. Ford, se va îndrepta „foarte curând” spre regiune.

Axios notează că nu este clar ce ținte ar putea viza Washingtonul în cazul unei intervenții și nici care ar fi intențiile SUA față de liderii iranieni. În paralel, fiul aflat în exil al ultimului șah al Iranului a îndemnat la noi proteste, după un val de mobilizare reprimat sângeros la începutul lunii ianuarie, în timp ce pentru sâmbătă sunt anunțate manifestații în străinătate.

Tag-uri:sua-iran negocieri portavion militar uss gerald r. ford donald trump golf persic escaladare tensiuni dosar nuclear iranian

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăaxios.com

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Tensiuni între liderii SUA și Israel pe tema Iranului.

Externe13 feb. 2026

Schismă tot mai vizibilă între Washington și Ierusalim – miza este strategia față de Iran

Relația dintre Donald Trump și Israel traversează o perioadă de tensiuni vizibile, pe fondul divergențelor legate de Iran și al intervențiilor publice ale liderului american în politica internă israeliană , potrivit unei analize publicate de Sky News . Tensiunile au devenit evidente după ce Trump l-a criticat dur pe președintele israelian Isaac Herzog, spunând că ar trebui „să-i fie rușine” pentru că nu i-a acordat grațiere premierului Benjamin Netanyahu , judecat pentru acuzații de mită, fraudă și abuz de încredere. Netanyahu, care a solicitat oficial o grațiere la finalul anului trecut, susține că procesul i-a afectat capacitatea de a conduce țara, în timp ce opozanții afirmă că doar cei vinovați cer iertare. Deși Trump continuă să-l trateze pe Netanyahu drept un aliat apropiat, diferențele de viziune privind Iranul sunt tot mai clare. Israelul insistă pentru măsuri ferme împotriva programului militar și a rețelei de aliați regionali ai Teheranului, în timp ce Washingtonul pare concentrat în principal pe limitarea îmbogățirii nucleare și evitarea unei intervenții militare directe. Vicepreședintele JD Vance ar fi exprimat rezerve serioase față de o eventuală acțiune militară americană, invocând riscul unor represalii iraniene asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu. În acest context, guvernul israelian ar lua în calcul inclusiv opțiunea unor acțiuni unilaterale, însă cu sprijin logistic american, inclusiv reînnoirea stocurilor de interceptoare pentru sistemul Iron Dome . Vizita recentă a lui Netanyahu la Washington, a șasea de la revenirea lui Trump la Casa Albă, a avut un profil scăzut și s-a încheiat fără conferință de presă, semn al unei relații mai complicate decât în trecut. Pe plan intern, Netanyahu se confruntă cu alegeri generale în cursul acestui an și cu presiuni juridice atât în Israel, cât și pe plan internațional, fiind vizat de acuzații și la Curtea Penală Internațională. În acest context, relația cu administrația Trump rămâne un pilon esențial al strategiei sale politice externe. [...]

Gavin Newsom discutând despre politica externă a SUA la München.

Externe13 feb. 2026

Democrații americani cer Europei să adopte o poziție fermă față de Trump – mesaj transmis la München

Democrații americani vor cere liderilor europeni să adopte o poziție fermă față de Donald Trump, la Conferința de Securitate de la München, într-un context de tensiuni privind direcția politicii externe a SUA , relatează The Guardian . Printre democrații prezenți la München se numără guvernatorul Californiei, Gavin Newsom , congresmena din New York Alexandria Ocasio-Cortez, senatorul de Arizona Ruben Gallego și guvernatoarea statului Michigan, Gretchen Whitmer. Aceștia intenționează să transmită un mesaj clar liderilor europeni: să nu cedeze în fața stilului confruntațional al președintelui republican. Gavin Newsom a declarat că „supunerea în fața nevoilor lui Trump” face Europa „să pară patetică pe scena mondială”, iar senatorul Gallego a acuzat administrația republicană că afectează reputația internațională a Statelor Unite prin decizii considerate impulsive. Delegația oficială americană este condusă de secretarul de stat Marco Rubio , însă în interiorul Europei există diferențe de abordare. Președintele Franței, Emmanuel Macron, susține o linie mai fermă în fața politicii externe a lui Trump, în timp ce secretarul general al NATO, Mark Rutte , avertizează că sprijinul și buna dispoziție a SUA rămân esențiale pentru securitatea europeană. Conferința de la München are loc într-un moment în care relațiile transatlantice sunt puse la încercare, iar liderii europeni încearcă să găsească un echilibru între menținerea parteneriatului strategic cu Washingtonul și apărarea intereselor proprii. [...]

Steaguri ale SUA și ONU fluturând în vânt, simbolizând colaborarea internațională.

Externe12 feb. 2026

SUA își asumă achitarea restanțelor către ONU! Presiune pe buget și pe negocierile din Congres

SUA va începe să achite în câteva săptămâni datoriile către ONU , potrivit Știrile ProTV , care citează declarațiile ambasadorului american al Națiunilor Unite. Anunțul a fost făcut miercuri de Mike Waltz , în timpul unei vizite la Geneva, unde a spus că Washingtonul „ va plăti aceste sume datorate ”, fără să ofere un calendar precis sau detalii despre tranșe. Contextul este unul de presiune financiară asupra organizației. Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat în ianuarie că instituția ar putea fi paralizată dacă statele membre nu își achită contribuțiile necesare, notează AFP, citată de publicație. În ultimele luni, administrația președintelui Donald Trump a redus plățile către unele agenții ale ONU și a respins sau amânat anumite contribuții obligatorii, potrivit informațiilor din articol. La nivelul sumelor restante, Washingtonul datorează ONU peste două miliarde de dolari pentru contribuția la bugetul regulat și aproape aceeași valoare pentru bugetul operațiunilor de menținere a păcii. Waltz a precizat că banii vor începe să fie distribuiți „în câteva săptămâni”, însă nu a indicat dacă plata va acoperi integral arieratele sau va fi făcută etapizat. În același timp, reprezentantul SUA a subliniat că poziția Washingtonului privind reformarea ONU rămâne neschimbată. El a spus că sunt necesare reforme și că SUA vor menține presiunea pentru eficiență. Mesajul transmis a fost că agențiile ONU ar trebui să facă „cel puțin la fel de mult, dacă nu chiar mai mult, cu mai puține resurse financiare”, conform declarațiilor citate. De la revenirea la putere a lui Donald Trump, în urmă cu un an, Statele Unite s-au retras din mai multe agenții ale Națiunilor Unite, inclusiv din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), alimentând temeri privind o îndepărtare de multilateralism. În acest context, Waltz a încercat să răspundă preocupărilor legate de „ Consiliul pentru Pace ” înființat de Donald Trump, afirmând că acesta nu este destinat să înlocuiască ONU, ci să o completeze. Miza pentru ONU este una operațională: întârzierile la plată pot afecta funcționarea curentă și finanțarea misiunilor de menținere a păcii, în condițiile în care contribuțiile statelor membre sunt o sursă centrală de venit. Rămâne de văzut dacă plățile anunțate de Washington vor reduce rapid presiunea bugetară semnalată de conducerea ONU și dacă discuțiile despre reforme vor influența modul în care SUA își vor calibra contribuțiile în perioada următoare. [...]

Un elicopter pe o platformă maritimă în regiunea arctică, cu peisaj montan în fundal.

Externe11 feb. 2026

Arctic Sentry, noua misiune NATO – Europa reacționează la ambițiile SUA în Groenlanda

NATO a lansat misiunea „ Arctic Sentry ” pentru a consolida prezența sa în regiunea arctică și a reduce tensiunile apărute după declarațiile președintelui Donald Trump privind dorința SUA de a obține controlul asupra Groenlandei , informează Reuters . Decizia vine în contextul interesului tot mai mare manifestat de Rusia și China pentru această zonă strategică, unde topirea gheții deschide noi rute maritime. Noua misiune NATO este descrisă ca o „activitate de vigilență sporită” și va fi coordonată de Comandamentul Forțelor Aliate din Norfolk, Virginia. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că inițiativa va permite aliaților „să valorifice mai eficient eforturile existente și să identifice golurile de securitate care trebuie acoperite” . Ce presupune misiunea Arctic Sentry: Consolidarea prezenței militare NATO în Arctica , fără a fi specificate cifre exacte privind trupele sau echipamentele implicate Unificarea eforturilor militare ale aliaților sub un singur comandament Implicarea activă a Germaniei , care va contribui în prima fază cu patru avioane Eurofighter și capacități de realimentare aeriană Participarea Marii Britanii cu forțe în cadrul unei desfășurări majore programate în septembrie în nordul Europei Denumită simbolic „Arctic Sentry” , misiunea vine ca răspuns diplomatic la criza iscată de declarațiile lui Trump în legătură cu Groenlanda – teritoriu autonom al Danemarcei și membru al alianței NATO. Trump a afirmat că SUA au nevoie de Groenlanda pentru rațiuni de securitate națională, menționând poziția sa strategică pentru detectarea lansărilor de rachete. A refuzat inițial să excludă o achiziție forțată a teritoriului și chiar a amenințat cu tarife impuse Danemarcei și altor șapte parteneri europeni. Ulterior, în cadrul unei întâlniri la Davos cu Mark Rutte , președintele american a revenit asupra declarațiilor, afirmând că nu va folosi forța pentru a obține Groenlanda și a acceptat ca NATO să aibă un rol extins în securizarea Arcticii. Declarații-cheie și reacții: Gen. Alexus G. Grynkewich , comandantul suprem aliat în Europa, a subliniat că „Arctic Sentry reafirmă angajamentul alianței de a proteja stabilitatea într-una dintre cele mai strategice și provocatoare regiuni ale lumii” Danemarca a anunțat că va contribui substanțial la misiune, în coordonare cu autoritățile din Groenlanda și Insulele Feroe Marea Britanie , prin vocea ministrului apărării John Healey, a precizat că forțele britanice vor avea un rol esențial în desfășurările NATO din zonă Lansarea misiunii Arctic Sentry reflectă nu doar dinamica geopolitică din nordul înghețat, ci și tensiunile din cadrul NATO, alimentate de poziționările tot mai imprevizibile ale liderului american. În lipsa unui conflict deschis, misiunea pare menită să reafirme coeziunea alianței și să prevină escaladările într-o regiune cu importanță strategică crescută. [...]

Vicepreședintele JD Vance salută în timpul unei vizite oficiale.

Externe11 feb. 2026

Vicepreședintele SUA, JD Vance: „Dacă protejăm Groenlanda, ar trebui să obținem și un beneficiu” – negocieri sensibile în desfășurare

Statele Unite ar trebui să obțină „un anumit beneficiu” din partea Groenlandei dacă vor continua să investească masiv în securitatea arctică și apărarea teritoriului, a declarat vicepreședintele american JD Vance , citat de Fox News . Declarația a fost făcută marți, 10 februarie, pe aeroportul internațional Zvartnots din Armenia, unde Vance se afla într-o escală în drum spre Azerbaidjan. Oficialul american a subliniat că discuțiile despre Groenlanda sunt încă într-o fază incipientă , dar că SUA au lucrat „intens” la acest dosar în ultimele săptămâni. „Groenlanda este extrem de importantă pentru securitatea națională a Statelor Unite. Dacă vom investi resurse și vom fi responsabili cu protejarea acestui teritoriu imens, este rezonabil ca SUA să obțină ceva în schimb”, a spus JD Vance . Declarațiile vin în contextul intenției exprimate public de președintele Donald Trump de a obține un acord asupra Groenlandei , fie printr-o achiziție, fie printr-un parteneriat strategic consolidat. Trump susține că Groenlanda este vitală pentru apărarea regiunii arctice și pentru proiectul american „Golden Dome”, afirmând că „dacă noi nu acționăm, Rusia sau China o vor face – și asta nu trebuie să se întâmple”. Administrația Trump a anunțat deja, la finalul lunii ianuarie, că a conturat împreună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , un cadru preliminar pentru un acord privind Groenlanda și regiunea arctică . Cu toate acestea, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a transmis ferm că „suveranitatea nu este negociabilă” și că orice discuție cu NATO sau SUA trebuie să respecte integritatea teritorială a regatului danez. „Putem negocia pe teme precum securitate, investiții sau economie. Dar suveranitatea nu este pe masă”, a spus Frederiksen într-un comunicat. Pe teren, Groenlanda, teritoriu autonom sub suveranitate daneză, și-a exprimat deschiderea către dialog. Ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, a declarat că se caută „o soluție diplomatică” și că speră să se ajungă la „un teren comun care să respecte liniile roșii ale Groenlandei”. Pe fondul tensiunilor tot mai mari în regiunea arctică, unde Rusia și China își extind amprenta militară și economică, poziția strategică a Groenlandei devine tot mai relevantă. Armata daneză a intensificat exercițiile în zonă, iar proteste față de intenția SUA de a „cumpăra” Groenlanda au avut loc recent la Nuuk. [...]

Viktor Orbán discutând despre alegerile parlamentare din Ungaria.

Externe14 feb. 2026

Alegerile din Ungaria intră într-o nouă dinamică - Datele Nezopont schimbă raportul de forțe

Un sondaj Nezopont indică o schimbare în cursa electorală din Ungaria , potrivit Antena 3 CNN , care relatează despre cele mai noi estimări înaintea alegerilor parlamentare. Conform informațiilor disponibile în material, cel mai recent sondaj realizat de Institutul Nezopont arată intențiile de vot pentru alianța aflată la guvernare, Fidesz-KDNP, în contextul competiției pentru formarea viitorului executiv condus, în prezent, de Viktor Orbán. Articolul menționează și evoluția sprijinului pentru Tisza, despre care precizează că „a ajuns la un platou de 40%”, semnalând o consolidare la acest nivel. Textul sursă pus la dispoziție este însă fragmentar și nu include cifrele complete ale sondajului (procentele pentru Fidesz-KDNP și eventualii competitori), astfel că impactul exact asupra șanselor lui Viktor Orbán de a rămâne premier nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor furnizate aici. [...]