Știri
Știri din categoria Apărare
Țările de Jos, Marea Britanie, Norvegia și Suedia au alocat 500 de milioane de dolari pentru achiziția de armament american destinat Ucrainei, potrivit European Pravda, care citează Ministerul Apărării din Țările de Jos. Fondurile, echivalentul a aproximativ 420 de milioane de euro, sunt direcționate prin inițiativa PURL și vizează consolidarea apărării aeriene și a capacităților militare ale Kievului.
Contribuția financiară va fi folosită pentru cumpărarea de echipamente esențiale din Statele Unite, printre care:
Anunțul a fost făcut după reuniunea miniștrilor Apărării din NATO, desfășurată la Bruxelles. Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a declarat că, în pofida eforturilor diplomatice, atacurile rusești continuă zilnic, inclusiv asupra infrastructurii energetice, în condițiile în care temperaturile din Ucraina coboară până la minus 20 de grade Celsius. Oficialul a subliniat că sprijinul pentru apărarea aeriană rămâne o prioritate.
Țările de Jos au confirmat anterior că vor furniza Ucrainei simulatoare pentru instruirea piloților pe avioane F-16, parte a efortului mai amplu de integrare a acestor aeronave în forțele aeriene ucrainene.
În aceeași zi, 12 februarie, Marea Britanie a anunțat că se alătură inițiativei PURL și va contribui inițial cu 205 milioane de dolari pentru achiziții de armament american. Inițiativa are ca scop accelerarea livrărilor de echipamente critice, în special sisteme de apărare antiaeriană.
Sprijinul financiar anunțat de cele patru state marchează o nouă etapă în coordonarea europeană pentru susținerea Ucrainei, într-un context în care necesarul de muniții și sisteme defensive rămâne ridicat pe fondul continuării conflictului cu Rusia.
Recomandate
Finlanda intră în producția de drone pentru Ucraina și piața europeană , prin acorduri semnate între companii de apărare ucrainene și finlandeze, într-un demers care mută o parte din capacitățile industriale în afara razei loviturilor rusești și deschide perspectiva unor livrări și exporturi mai stabile. Informațiile apar în Kyiv Post , care citează anunțul făcut de președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski pe 23 august, după o întâlnire la Kiev cu președintele Finlandei, Alexander Stubb , axată pe cooperarea din industria de apărare. Acordurile vizează dezvoltarea și fabricarea de drone în Finlanda pentru a acoperi atât nevoile armatei ucrainene, cât și cererea din Europa. Zelenski a prezentat parteneriatul ca o combinație între experiența de luptă acumulată de Ucraina și tehnologiile finlandeze. Ce include pachetul de cooperare Potrivit președintelui ucrainean, documentele semnate acoperă trei direcții operaționale: producție comună de vehicule aeriene fără pilot (drone); extinderea capabilităților pentru sisteme maritime fără echipaj; înființarea unei societăți mixte pentru producția de complexe robotice terestre (platforme fără echipaj pentru operațiuni la sol). Zelenski a legat momentul semnării de Ziua Drapelului Național al Ucrainei și de ajunul Zilei Independenței, mulțumind Finlandei pentru sprijinul acordat de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei. „Drone Deal”, un format pentru producție și export pe termen lung Acordurile cu Finlanda se înscriu într-un efort diplomatic mai amplu al Kievului de a obține pacte de cooperare pe termen lung în industria de apărare, sub ceea ce Ucraina numește formatul „Drone Deal”. Publicația amintește că, pe 7 iulie, la summitul NATO de la Ankara, Ucraina a semnat acorduri similare cu Estonia și Țările de Jos. În același context, Zelenski a descris aceste înțelegeri drept acorduri „depline”, care ar include producție comună de drone, dezvoltare tehnologică și exporturi sistematice de armament. De ce contează: reducerea riscului operațional și creșterea capacității industriale Miza principală a inițiativei, așa cum este descrisă în articol, este scalarea producției internaționale de echipamente fără echipaj, folosind expertiza ucraineană testată în luptă și, în același timp, diminuarea riscului ca fabricile din Ucraina să fie lovite de atacuri rusești, prin relocarea unor proiecte comune în state aliate. Materialul nu oferă detalii despre volume de producție, investiții, termene de livrare sau companiile implicate, astfel că impactul cantitativ și calendarul rămân, deocamdată, neprecizate. [...]
Grecia își întărește apărarea aeriană în Creta prin mutarea unei baterii Patriot lângă baza militară Souda, pe fondul riscului unor eventuale atacuri iraniene care ar putea viza și echipamente americane din estul Mediteranei, potrivit Agerpres . Sistemul Patriot a fost desfășurat în apropierea bazei Souda, în nord-vestul insulei, conform mai multor publicații grecești care citează surse militare, inclusiv ziarul Kathimerini. Bateria mutată acum în Creta era amplasată anterior pe insula Karpathos. Creta, cea mai mare insulă a Greciei, are o poziție strategică în estul Mediteranei, iar în golful Souda se află instalații militare folosite de armata greacă și de aliați din NATO, inclusiv de Statele Unite. Contextul deciziei: scenarii de escaladare și ținte americane în Europa Consolidarea apărării aeriene a Cretei vine după ce Financial Times a scris că Iranul ar lua în calcul atacarea unor obiective americane din Europa dacă președintele SUA, Donald Trump, intensifică războiul. Publicația britanică a citat două surse „apropiate regimului” de la Teheran și a menționat active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria, unde parlamentul a autorizat luna trecută desfășurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer . Potrivit Kathimerini, Iranul ar deține în continuare un număr semnificativ de rachete balistice cu rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri, care ar putea lovi ținte în sud-estul Europei. Ce urmează: coordonare cu aliații și posibil sprijin pentru Bulgaria Aceeași sursă greacă mai notează că Atena este în contact cu SUA și Israel în legătură cu potențiale amenințări iraniene asupra instalațiilor militare grecești și cipriote și ia în calcul acordarea de asistență Bulgariei, dacă guvernul de la Sofia va solicita sprijin pentru apărarea aeriană. [...]
Ucraina ar putea dobândi în 3–6 luni capacitatea de a lovi Rusia cu rachete balistice produse intern , ceea ce ar ridica miza militară și ar reduce dependența de arme mai lente și mai ușor de interceptat, potrivit Biziday . Până acum, Ucraina s-a bazat în principal pe drone cu rază lungă și pe rachete de croazieră pentru lovituri în interiorul Rusiei, însă aceste sisteme sunt „mai lente și mai ușor de doborât”, notează publicația. În iunie, producătorul Fire Point a testat o rachetă balistică, un semnal că programul intră într-o etapă mai avansată. Într-un interviu pentru CBS News , Mihailo Fedorov a spus că programul ucrainean de rachete balistice a fost accelerat în perioada în care a condus Ministerul Apărării, mandat încheiat în iulie. Fedorov estimează că Ucraina ar putea lansa o rachetă balistică asupra Rusiei până la finalul anului, adică în următoarele „trei până la șase luni”. De ce contează: schimbare de capabilitate, nu doar de ritm Dacă estimarea se confirmă, Ucraina ar trece de la lovituri la distanță bazate pe platforme mai vulnerabile (drone și rachete de croazieră) la o capabilitate balistică proprie, cu implicații directe asupra: eficienței operaționale a atacurilor la distanță (arme mai greu de contracarat, în general, decât cele lente); presiunii asupra apărării antiaeriene ruse , care ar trebui să gestioneze un tip de amenințare diferit; autonomiei industriale și militare a Ucrainei, prin dezvoltarea internă a unui sistem de armament cu complexitate ridicată. Fedorov a avertizat totodată că, deși Ucraina inovează rapid, și Rusia își accelerează propriile dezvoltări tehnologice. Context politic: demitere și schimbări la vârful armatei Fedorov a fost demis luna trecută de președinte, în urma unei dispute „ireconciliabile” cu generalul-șef Oleksandr Sîrskîi , potrivit Biziday. Decizia a generat proteste, iar la o săptămână după aceea Volodimir Zelenski l-a schimbat din funcție și pe Sîrskîi. În interviu, Fedorov nu a discutat despre o posibilă revenire în guvern. [...]
Distrugerea unui radar american de 500 de milioane de dolari (aprox. 2,25 miliarde lei) arată cât de vulnerabile au devenit „nodurile” fixe din apărarea antirachetă , iar SUA caută acum să treacă la senzori mobili și dispersați, potrivit HotNews . Episodul a avut loc în contextul războiului cu Iranul, după ce un radar AN/TPY-2 dislocat într-o bază din Iordania a fost scos din luptă. SUA au în inventar doar 13 sau 14 radare AN-TPY2, fiecare evaluat la circa 500 de milioane de dolari, iar rolul lor este central în arhitectura de apărare antirachetă, inclusiv împotriva rachetelor balistice care pot avea încărcătură nucleară. De ce contează: un activ rar și scump, neutralizat de un adversar „mai puțin sofisticat” Radarul AN/TPY-2 este descris ca „ochii, urechile și creierul” sistemului THAAD, conceput pentru contracararea rachetelor balistice cu rază intermediară (de circa 3.000 km), dar integrat și într-o rețea extinsă care poate urmări inclusiv rachete balistice intercontinentale. În cazul din Iordania, iranienii au reușit să evite detectarea și interceptarea, iar americanii nu știu nici acum sigur dacă radarul a fost distrus de o dronă sau de o rachetă. Un element de vulnerabilitate subliniat în material: deși are rază mare (până la 3.000 km), radarul este static, ceea ce îl face o țintă dacă este localizat. Potrivit Military Watch Magazine, cu puțin timp înainte de izbucnirea războiului, China a publicat imagini din satelit care arătau dislocarea radarului în Iordania, iar ulterior acesta a fost distrus (context prezentat de HotNews, cu trimitere la un material Military Watch Magazine ). Schimbarea de direcție: SUA caută radare mobile, instalabile rapid Consecința operațională imediată descrisă în articol este reorientarea către senzori mobili. Publicația americană Axios notează că Agenția americană pentru apărare antirachetă (Missile Defense Agency – MDA) caută sisteme de radare mobile capabile să detecteze și să urmărească rachete balistice, de croazieră și hipersonice, tocmai pe fondul vulnerabilității radarelor fixe și a senzorilor statici. În luna curentă, MDA a publicat detalii despre viitoarea competiție „Forward-Based Mode Radar Next”, iar cerințele menționate includ: să încapă în avioane de transport Boeing C-17; să poată fi instalate în câteva ore de la sosire; să poată fi demontate în câteva minute, pentru a evita focul inamic; să funcționeze cu rețelele existente de comandă și control; să fie proiectate pentru producție rapidă în serie, la costuri scăzute. Context: „cei mici” pot produce pagube disproporționate HotNews citează un articol de opinie al lui Thomas L. Friedman din The New York Times, care leagă incidentul de o tendință mai amplă: actori cu resurse mai reduse pot lovi cu precizie și costuri mici sisteme scumpe, moștenite, ale marilor puteri. „Concluzia mea privind această nouă dinamică este că cei mici pot acum să acționeze cu adevărat la scară mare, cu mare precizie și cu costuri foarte reduse.” În aceeași logică, materialul menționează că, deși Iranul este sub sancțiuni economice din 1979, a reușit să dezvolte un arsenal de rachete și drone sofisticate, dar relativ ieftine. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția de lucru a SUA este accelerarea tranziției de la „noduri” fixe, mari și greu de protejat, la o rețea de detectare mai mobilă și mai dispersată, gândită să supraviețuiască unui atac inițial și să susțină avertizarea timpurie inclusiv în fața rachetelor hipersonice, care au traiectorii mai greu de anticipat și timpi de reacție mai scurți. Limitarea rămasă explicită în material: cauza exactă a distrugerii radarului (dronă sau rachetă) nu este confirmată. [...]
Rusia își consolidează capacitățile militare din spațiu printr-un nou satelit plasat pe orbită , într-o mișcare care poate susține mai bine comunicațiile și coordonarea operațională în contextul războiului din Ucraina, potrivit Economica . Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că satelitul „a fost plasat pe orbită conform programului” și că operațiunea a fost realizată sub controlul resurselor terestre ale Forțelor Aerospațiale Ruse, într-un comunicat preluat de agenția rusă Interfax. „Satelitul a fost plasat pe orbită conform programului şi sub controlul resurselor terestre ale Forţelor Aerospaţiale Ruse.” Potrivit comandamentului militar rus, specialiștii mențin contactul telemetric cu satelitul, iar sistemele acestuia funcționează normal, relatează Agerpres . Ministerul Apărării a mai precizat că lansarea rachetei purtătoare și plasarea pe orbită „s-au efectuat fără incidente”, iar racheta a fost urmărită de sistemele automate de control la sol ale Centrului de Testare Spațială „Gherman Titov”. Context: intensificarea lansărilor cu utilizare militară În ultimele luni, Rusia a accelerat lansările de echipamente cu potențial militar: în aprilie, armata rusă a lansat mai multe sonde militare cu rachetele Angara-1.2 și Soiuz-2.1b de la Plesețk; în iulie, 16 sateliți Rassvet-3, descriși drept „Starlinkul rusesc”, au fost plasați pe orbită. Deși scopul lor este comercial și civil, EFE notează că ar putea deveni „extrem de utili” pentru armata rusă, inclusiv prin posibilitatea de a permite lovituri mai precise împotriva forțelor ucrainene; în 2025, Rusia a mai lansat mai multe sonde militare, cea mai recentă fiind pe 26 decembrie, cu o rachetă Soiuz-2.1a. De ce contează: infrastructura orbitală devine un avantaj operațional Mesajul central al acestei evoluții este operațional: o constelație mai densă de sateliți (militari sau cu utilizare duală, civilă și militară) poate crește reziliența comunicațiilor și a fluxurilor de date, într-un război în care informația în timp real și coordonarea sunt critice. În același timp, Rusia a cerut în repetate rânduri Statelor Unite să prevină militarizarea spațiului cosmic, în condițiile în care propriul program spațial a înregistrat „numeroase eșecuri” în ultimii ani, potrivit aceleiași surse. [...]
O dronă intrată în spațiul aerian românesc a declanșat evacuări preventive și mobilizare militară , după ce resturi au fost găsite într-o gospodărie din satul Ciușlea (comuna Garoafa, Vrancea), iar Ministerul Apărării a stabilit că aparatul nu avea încărcătură explozivă, potrivit HotNews . Locuitorii aflați pe o rază de aproximativ 300 de metri în jurul gospodăriei unde a fost descoperită drona au fost evacuați preventiv, iar zona a fost izolată până la finalizarea verificărilor, a declarat pentru Agerpres primarul comunei Garoafa, Laurențiu Diaconu. Ce a stabilit MApN și de ce contează operațional Ministerul Apărării a transmis că, în urma verificărilor, drona „nu avea încărcătură explozivă” și că, pe baza elementelor disponibile la acest moment, resturile provin „cel mai probabil” de la drona care a pătruns în spațiul aerian național în dimineața zilei de 24 august, dinspre Republica Moldova. Intervenția a implicat, la fața locului, echipe de pompieri și polițiști, precum și reprezentanți ai SRI și MApN, care au evaluat riscurile și au continuat cercetările asupra resturilor. Cum a fost descoperită drona în Vrancea Potrivit primarului, drona s-ar fi prăbușit dimineața, dar a fost observată abia câteva ore mai târziu, într-un nuc aflat lângă o locuință. „Din informaţiile pe care le avem de la martori, în jurul orei 8:30 s-a auzit un vuiet puternic, urmat de o bubuitură. Proprietara locuinţei a simţit şi un miros puternic de carburant, însă drona a fost observată abia în jurul orei 13:00, când a fost descoperită într-un nuc, la aproximativ cinci metri de casă” Edilul a mai spus că drona era ruptă în două, o parte rămânând în copac, iar cealaltă la sol, iar accesul în zonă a fost restricționat imediat după descoperire. Context: semnale radar și ridicarea de la sol a aviației Armata Română anunțase luni dimineață că sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat „semnale intermitente” în spațiul aerian al Republicii Moldova, în zona Cahul, iar unul dintre semnale a apărut ulterior în zona Târgu Bujor (județul Galați). Pentru monitorizarea situației, au fost ridicate de la sol două aeronave F-16 din Baza 86 Aeriană de la Borcea și un elicopter IAR-330 SOCAT. MApN precizase inițial că nu fuseseră descoperite fragmente sau alte elemente care să indice căderea unui obiect pe teritoriul național, iar alerta aeriană a încetat la ora 8:52, când aeronavele F-16 au aterizat la Borcea. [...]
