Știri
Știri din categoria Apărare
Țările de Jos, Marea Britanie, Norvegia și Suedia au alocat 500 de milioane de dolari pentru achiziția de armament american destinat Ucrainei, potrivit European Pravda, care citează Ministerul Apărării din Țările de Jos. Fondurile, echivalentul a aproximativ 420 de milioane de euro, sunt direcționate prin inițiativa PURL și vizează consolidarea apărării aeriene și a capacităților militare ale Kievului.
Contribuția financiară va fi folosită pentru cumpărarea de echipamente esențiale din Statele Unite, printre care:
Anunțul a fost făcut după reuniunea miniștrilor Apărării din NATO, desfășurată la Bruxelles. Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a declarat că, în pofida eforturilor diplomatice, atacurile rusești continuă zilnic, inclusiv asupra infrastructurii energetice, în condițiile în care temperaturile din Ucraina coboară până la minus 20 de grade Celsius. Oficialul a subliniat că sprijinul pentru apărarea aeriană rămâne o prioritate.
Țările de Jos au confirmat anterior că vor furniza Ucrainei simulatoare pentru instruirea piloților pe avioane F-16, parte a efortului mai amplu de integrare a acestor aeronave în forțele aeriene ucrainene.
În aceeași zi, 12 februarie, Marea Britanie a anunțat că se alătură inițiativei PURL și va contribui inițial cu 205 milioane de dolari pentru achiziții de armament american. Inițiativa are ca scop accelerarea livrărilor de echipamente critice, în special sisteme de apărare antiaeriană.
Sprijinul financiar anunțat de cele patru state marchează o nouă etapă în coordonarea europeană pentru susținerea Ucrainei, într-un context în care necesarul de muniții și sisteme defensive rămâne ridicat pe fondul continuării conflictului cu Rusia.
Recomandate
ISW susține că loviturile ucrainene la distanță afectează exporturile rusești de petrol , potrivit Kyiv Post , care rezumă evaluarea din 6 aprilie 2026 a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) privind evoluțiile de pe front și din spatele liniilor. Conform ISW, campania Ucrainei de lovituri cu rază lungă împotriva infrastructurii petroliere ruse exploatează faptul că apărarea antiaeriană a Rusiei este suprasolicitată și produce pagube semnificative capacităților ruse de export de petrol. În același timp, bloggeri militari ruși au continuat să critice ineficiența sistemelor ruse de apărare antiaeriană și să evidențieze efectele acestor lovituri. Evaluarea mai notează că armata rusă se confruntă cu probleme de personal și nu reușește să recruteze suficienți militari pe bază de contract pentru a înlocui pierderile de pe linia frontului. Ministerul rus al Apărării ar încerca să obțină personal suplimentar din alte surse, indiferent de costurile financiare și sociale. ISW indică și o dificultate tot mai mare a Rusiei de a atrage noi recruți, pe fondul scăderii numărului de persoane dispuse să semneze contracte, în pofida eforturilor Kremlinului de a crește primele de semnare și de a apela la surse suplimentare de personal. În paralel, partenerii occidentali ai Ucrainei continuă să furnizeze ajutor pentru apărarea antiaeriană. Pe teren, ISW consemnează că forțele ucrainene au avansat recent în nordul regiunii Harkiv și în direcția Velykyi Burluk. Totodată, forțele ruse au lansat 141 de drone împotriva Ucrainei, potrivit aceleiași evaluări. [...]
Rusia a prezentat un robot de luptă cu mortieră automată de 82 mm , potrivit Daily Mail , care susține că sistemul poate încărca și trage fără intervenție umană directă, fiind operat de la distanță și posibil destinat frontului din Ucraina. Mașina experimentală, denumită „Kurier ground robotic system”, a fost filmată pentru prima dată în teste cu muniție reală, folosind un modul de mortieră nou dezvăluit, „Bagulnik-82”. În imagini, robotul pe șenile își rotește turela într-un câmp acoperit de zăpadă și lansează o serie de lovituri către o țintă de instrucție aflată la distanță. Ce se vede în testele cu muniție reală și ce poate face sistemul După fiecare tragere, un braț mecanic automat introduce rapid o nouă lovitură în țeava mortierei. Publicația notează că ciclul de reîncărcare ar dura în jur de cinci secunde, fără ca soldați să fie nevoiți să se apropie de armă. „[Sistemul este] capabil de «încărcarea și tragerea loviturilor fără nicio intervenție umană».” Din descrierea materialului video, conceptul urmărește să reducă expunerea directă a personalului în apropierea unei arme de sprijin cu foc indirect (mortieră), păstrând controlul la distanță. Daily Mail afirmă că sistemul „ar putea fi” desfășurat în Ucraina, fără a indica un calendar sau o confirmare oficială. Modulul Bagulnik-82 și ipotezele analiștilor militari „Bagulnik-82” nu ar fi fost prezentat public înainte de apariția acestor imagini, mai scrie sursa. Analiști militari citați de publicație consideră că modulul ar putea avea la bază mortiera 2B24 de 82 mm, însă nivelul de automatizare ar putea indica și o adaptare sau o construcție dedicată utilizării pe platforme robotizate. Elementele descrise în articol ca definitorii pentru sistem sunt: platformă terestră pe șenile, cu turelă rotativă; mortieră de 82 mm integrat într-un modul numit „Bagulnik-82”; reîncărcare automată cu braț mecanic; operare de la distanță, fără personal lângă armă în timpul tragerii. În lipsa unor date tehnice oficiale (autonomie, rază de control, ritm de foc susținut, protecție), rămâne neclar dacă este vorba despre un demonstrator tehnologic sau despre un sistem pregătit pentru utilizare operațională. Contextul militar mai larg: atacuri cu drone și lovituri asupra infrastructurii Materialul Daily Mail plasează prezentarea robotului în contextul intensificării atacurilor cu drone și al loviturilor asupra infrastructurii. Publicația relatează că un atac cu drone asupra orașului-port Odesa ar fi ucis două femei și un copil mic, iar autoritățile ucrainene au raportat răniți și pagube la clădiri rezidențiale. Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, este citat cu date despre amploarea atacurilor recente, inclusiv drone, bombe planate și rachete, precum și despre lovituri asupra infrastructurii energetice în mai multe regiuni. Tot el a cerut întărirea apărării antiaeriene, în special pentru creșterea ratei de interceptare a dronelor și rachetelor. Lovituri ucrainene în adâncime și reacția Rusiei Articolul menționează și utilizarea de către Ucraina a dronelor cu rază lungă, capabile să lovească ținte la mare distanță în interiorul Rusiei, inclusiv instalații petroliere. În același timp, Ministerul rus al Apărării ar fi anunțat doborârea a 50 de drone ucrainene peste noapte. În regiunea Krasnodar, guvernatorul Veniamin Kondratyev a declarat că atacuri cu drone asupra portului Novorossiysk au rănit opt persoane și au avariat clădiri. Publicația amintește și „rapoarte media neconfirmate” privind o posibilă țintire a terminalului petrolier Sheskharis, precum și lovituri anterioare asupra unor facilități din Golful Finlandei. [...]
Fire Point dezvoltă un sistem antirachetă mai ieftin decât Patriot , într-un moment în care interceptoarele Patriot sunt tot mai greu de procurat, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Compania ucraineană spune că negociază cu parteneri europeni pentru a lansa sistemul până în 2027, cu ținta de a reduce costul interceptării rachetelor balistice la sub 1 milion de dolari. Contextul este presiunea tot mai mare pe stocurile și livrările de Patriot, folosit pe scară largă de Ucraina și de state occidentale pentru apărarea împotriva rachetelor balistice. În paralel, singurul sistem antibalistic european, SAMP/T (dezvoltat de Italia și Franța), este produs în volume relativ mici, ceea ce limitează alternativele disponibile pe termen scurt. Șeful Fire Point, Max Shtilerman, a explicat că, pentru a doborî o rachetă balistică, Patriot are nevoie adesea de două sau trei interceptoare, fiecare costând câteva milioane de dolari. „Dacă putem reduce costul la sub 1 milion de dolari, va schimba jocul în soluțiile de apărare aeriană”, a spus el, adăugând că firma își propune să intercepteze prima rachetă balistică până la finalul lui 2027. Shtilerman nu a numit companiile europene cu care discută, dar a indicat că Fire Point caută colaborări pe componente-cheie precum radarul, ghidarea rachetelor și comunicațiile. El a menționat că firme europene precum Weibel, Hensoldt, Saab și Thales au soluții solide în zona radarului, domeniu esențial pentru detectarea și urmărirea țintelor înaintea interceptării. În paralel, Fire Point își extinde portofoliul de armament. Compania, înființată după invazia Rusiei din 2022 și descrisă drept cel mai mare producător ucrainean de drone cu rază lungă, afirmă că racheta de croazieră FP5 „Flamingo” a fost folosită în lovituri asupra unor facilități militare ruse și fabrici de armament, inclusiv asupra unei uzine de rachete balistice situate la aproape 1.400 km în interiorul Rusiei. Totodată, firma spune că este în stadiu final de dezvoltare a două rachete balistice supersonice: FP7 (aprox. 300 km, comparată ca rol cu ATACMS) și FP9 (până la 850 km, cu focos de 800 kg), care ar urma să intre în testare. Pe partea de finanțare, Shtilerman a declarat că autoritatea antimonopol din Ucraina are termen până în jurul lunii octombrie să decidă asupra unei achiziții propuse de 760 de milioane de dolari pentru 30% din Fire Point de către un investitor din Orientul Mijlociu. Presa ucraineană ar fi identificat investitorul ca Edge Group din Emiratele Arabe Unite, însă Edge Group și autoritatea antimonopol nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Fire Point leagă această posibilă investiție și de un proiect aflat „în fază conceptuală” privind construirea unui terminal de lansare spațială în Emiratele Arabe Unite, cu obiectivul de a dezvolta în timp o constelație de sateliți europeni pe orbită joasă. În plan industrial, compania spune că produce sute de drone cu rază lungă pe zi (circa 50.000 de euro bucata) și trei rachete Flamingo (aprox. 600.000 de euro fiecare), dar recunoaște „blocaje” la producția Flamingo, inclusiv la motoare; firma mizează pe un motor intern care ar urma să intre în producție de serie în octombrie și pe deschiderea unei fabrici de combustibil pentru rachete în Danemarca mai târziu în 2026, după obținerea aprobărilor finale. [...]
Ucraina a extins rapid folosirea roboților tereștri fără pilot pe front , potrivit The Guardian , pe fondul unei lupte tot mai tehnologizate cu Rusia, în care dronele și sistemele autonome înlocuiesc tot mai des mijloacele clasice și reduc expunerea directă a infanteriei. Publicația descrie mai multe tipuri de vehicule terestre fără pilot (UGV, adică vehicule fără echipaj, controlate de la distanță), de la platforme pe șenile până la sisteme pe roți sau roboți care pot transporta mine antitanc. Locotenentul Victor Pavlov, din cadrul Corpului 3 al armatei ucrainene, susține că utilizarea lor a crescut „exponențial” din primăvara lui 2024 și că armatele vor fi nevoite să se „robotizeze”. În plan logistic, Pavlov afirmă că roboții tereștri ar asigura acum 90% din logistica armatei ucrainene, în condițiile în care deplasarea pe teren a devenit riscantă din cauza dronelor FPV (first-person view, drone pilotate prin imagine video în timp real). În ianuarie, forțele ucrainene ar fi derulat un record de 7.000 de operațiuni cu astfel de vehicule, notează The Guardian. Roboții nu sunt folosiți doar la transport de hrană, muniție și materiale, ci și în misiuni de evacuare a răniților, putând scoate până la trei persoane de pe linia întâi, cu o autonomie tipică de circa opt ore, conform relatării. În zona orașului Pokrovsk, în estul Ucrainei, astfel de sisteme ar fi livrat provizii în mod constant din decembrie 2025, într-un context de lupte intense. Pe lângă logistică, The Guardian consemnează că unele platforme sunt echipate cu mitraliere și lansatoare de grenade controlate de la distanță și sunt folosite direct în luptă. Un operator de drone, cu indicativul „Bambi”, descrie frontul ca fiind „mai degrabă ca Terminator”, argumentând că un robot nu reacționează la rănire, iar în spatele lui se află un operator care poate riposta. Pavlov spune că unitatea sa pierde aproximativ trei roboți pe zi în urma atacurilor aeriene rusești, ceea ce ar însemna o rată de uzură de 25%, dar consideră costul acceptabil raportat la viețile salvate. Materialul mai arată că și Rusia folosește sisteme similare, inclusiv un vehicul electric numit „Courier”, capabil să transporte 250 kg și să execute misiuni de război electronic, însă Pavlov susține că Ucraina ar avea, în prezent, un avantaj și că prioritatea este creșterea producției. În paralel, Corpul 3 a dezvoltat o școală de instruire pentru piloți de UGV, KillHouse academy, unde militarii se antrenează pe trasee și simulatoare, iar instructorii spun că foștii jucători de jocuri video se adaptează rapid la acest tip de operare. [...]
Militari ucraineni și experți în apărare spun că unele armate NATO rămân în urmă în adaptarea la războiul modern, potrivit Mediafax , care citează o relatare EFE. Diferențele au fost observate în antrenamente și exerciții comune, iar partea ucraineană se teme că Alianța se mișcă prea lent în fața amenințărilor actuale. Un veteran ucrainean identificat ca Mikita, care a urmat instruire militară de bază într-o țară NATO, a spus că o parte din pregătire nu se potrivește cu realitățile de pe frontul din Ucraina și că unele metode sunt încă ancorate în experiențe din Afganistan și Irak. El a indicat, între altele, presupuneri legate de folosirea aviației „fără restricții” și o abordare prudentă față de drone, deși acestea domină câmpul de luptă. „Majoritatea lucrurilor pe care le-am învățat acolo nu sunt aplicabile realităților noastre”, a declarat pentru EFE Mikita, veteran al armatei ucrainene. Pe aceeași linie, Evghen Mezhevikin, adjunct responsabil cu instruirea în Forțele Armate ale Ucrainei, a afirmat că unele trupe NATO sunt „deconectate” de la războiul modern. În paralel, Ucraina își actualizează constant programele, iar o parte tot mai mare a pregătirii are loc pe teritoriul ucrainean, unde pot fi replicate condiții precum utilizarea intensivă a dronelor, a echipamentelor de război electronic (mijloace de bruiaj și perturbare a comunicațiilor) și trageri pe timp de noapte, după cum a spus purtătorul de cuvânt Dmitro Lihovi. Diferențele s-ar fi văzut și în exerciții: specialiști ucraineni în drone ar fi „neutralizat” două batalioane NATO într-un exercițiu din 2025, potrivit unor relatări din presa americană menționate de EFE și confirmate ulterior de unitățile participante, conform textului citat de Mediafax. Ucrainenii au descris și probleme de tactică, precum înaintarea în formațiuni mari fără acoperire adecvată și fără verificarea terenului pentru mine. Separat, într-un exercițiu naval, Ucraina ar fi obținut un rezultat favorabil, iar partenerii ar fi fost impresionați de Delta, o platformă digitală de „conștientizare a situației” care permite schimbul de informații în timp real. În plan instituțional, articolul arată că, la o vizită recentă la Kiev, comandantul suprem aliat pentru transformare din NATO, amiralul Pierre Vandier, a discutat despre o implicare mai mare a Ucrainei în viitoarele exerciții ale Alianței și a recunoscut nevoia de adaptare rapidă. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat în martie că Alianța „învață lecții din experiența de război a Ucrainei” prin Centrul Comun de Analiză, Instruire și Educație, înființat în februarie 2025 în Polonia, însă experți ucraineni avertizează că ritmul schimbării rămâne insuficient, inclusiv în perspectiva unor posibile testări ale flancului estic chiar din 2026. [...]
Războiul din Iran a accelerat ieșirile din armata SUA , iar semnalele vin din creșterea bruscă a cererilor de consiliere pentru părăsirea serviciului și din dificultăți tot mai mari de retenție, potrivit NPR , care a discutat cu militari și organizații ce oferă asistență juridică și de carieră. În centrul articolului este linia de „ieșire” din sistem: GI Rights Hotline, operată cu sprijinul Center on Conscience and War, unde consilierii spun că au fost contactați de militari care caută opțiuni de separare, inclusiv statutul de „obiector de conștiință” (procedură rară și intruzivă prin care un militar invocă opoziția morală față de război). În martie, organizația a preluat peste 80 de clienți noi — aproape dublu față de câți ia, în medie, într-un an, iar într-o singură zi a avut 12 clienți noi. Deși aceste volume sunt mici raportat la cei peste 1,3 milioane de militari înrolați, NPR notează că ele sunt tratate de foști oficiali și observatori ca indicatori timpurii ai unei probleme mai mari: scăderea moralului și fisuri în capacitatea armatei de a păstra personalul cu experiență. Publicația precizează că nu există date „la zi” care să cuantifice fenomenul la nivelul întregii armate, iar efectele în statisticile oficiale pot apărea cu întârziere, de luni sau chiar ani. Retenția, sub presiune, în pofida revenirii recrutării Contextul complică mesajul: recrutarea a început să-și revină în 2024, iar Pentagonul a transmis în decembrie că toate cele cinci ramuri ale armatei și-au atins țintele de recrutare. Totuși, pentru funcționarea forțelor armate, retenția contează separat, pentru că păstrează „memoria instituțională” și competențele, iar un consilier de carieră din Armată (care a vorbit sub protecția anonimatului) descrie situația în termeni duri: retenția „se prăbușește rapid”, pe fondul schimbărilor de climă și cultură din interior. Potrivit relatărilor culese de NPR, militarii aleg mai des: pensionarea anticipată; neprelungirea contractelor la termen; separarea medicală; ruperea contractelor, în pofida consecințelor. Factorul „Iran” și șocul moral invocat de militari Un element recurent în discuțiile cu cei care cer consiliere este bombardarea unei școli de fete în Iran în prima zi a războiului, incident soldat cu cel puțin 165 de civili uciși, mulți dintre ei copii. NPR menționează că o evaluare preliminară a stabilit că SUA au fost responsabile, potrivit unui oficial american care nu era autorizat să vorbească public, și amintește că școala ar fi fost anterior parte a unei baze navale a Gărzilor Revoluționare și ar fi putut apărea pe liste de ținte învechite. Separat, un membru al Ohio Air National Guard a spus că a apelat linia de asistență imediat după debutul războiului, iar moartea a șase militari americani într-un accident de realimentare în Irak, pe 12 martie (trei din baza sa), i-a accelerat decizia de a căuta ieșirea din sistem, inclusiv prin aplicarea la joburi în afara armatei, deși mai avea peste doi ani de contract. Dispută instituțională: administrația neagă problema În timp ce interlocutorii NPR descriu o deteriorare a moralului, Pentagonul respinge ideea unei crize de retenție. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Kingsley Wilson, a transmis prin e-mail că „nu există preocupări privind retenția” în anul fiscal 2026 și că orice sugestie contrară este „complet falsă”. Casa Albă, printr-un mesaj atribuit purtătoarei de cuvânt Anna Kelly, a invocat nivelul ridicat al recrutării și a susținut că președintele Trump a „restabilit” pregătirea și orientarea către „luptători”. În paralel, NPR descrie nemulțumiri legate de folosirea armatei în contexte politizate și de schimbări interne, inclusiv desființarea programelor de diversitate, echitate și incluziune și o restructurare la vârful Pentagonului, asociată cu demiteri de generali și amirali. Ce urmează și de ce contează Din perspectiva operațională, miza este dacă semnalele din „sistemul de ieșire” (consiliere, programe de tranziție, cereri de separare) se vor transforma într-un val măsurabil de plecări care să afecteze unitățile cu personal experimentat. NPR notează că războiul din Iran s-a extins în regiune și a ucis „mai mult de o duzină” de militari americani, ceea ce alimentează incertitudinea în rândul celor care se gândesc la următorul pas și la riscurile unei escaladări. [...]
