Știri
Știri din categoria Bănci
Economia României a înregistrat o contracție de 1,9% în T4 2025 față de T3, iar creșterea anuală a fost de doar 0,1%, conform Profit.ro. Această performanță economică sub așteptări a determinat BCR să revizuiască în jos prognoza de creștere economică pentru 2026, de la 2,1% la 1%.
Economia a avut o creștere anuală de 0,6% în 2025, comparativ cu 0,9% în 2024. Piața anticipa o scădere trimestrială de 0,3% și o creștere anuală de 1,3% pentru ultimul trimestru al anului trecut. În plus, economia a scăzut cu 0,1% în T3 față de T2 și cu 0,6% în primul trimestru, conform datelor rectificate.
„Având în vedere că atât trimestrul al treilea cât și trimestrul al doilea din 2025 arată contracții în dinamica trimestrială, România îndeplinește definiția unei recesiuni tehnice”, a precizat Vlad Ioniță, economist la BCR.
BCR anticipează că problemele economice vor continua, cu un consum al gospodăriilor slab în prima jumătate a anului 2026, din cauza condițiilor financiare restrictive și a presiunilor asupra veniturilor reale. De asemenea, vânzările cu amănuntul au scăzut din august 2025, iar salariile reale sunt în declin din iulie, ceea ce a afectat moralul consumatorilor.
Lista factorilor care influențează prognoza economică pentru 2026 include:
În ciuda acestor provocări, BCR se așteaptă ca activitatea investițională să se accelereze datorită fondurilor europene disponibile pentru România în 2026. Guvernul pare să fie angajat să maximizeze absorbția acestor resurse, ceea ce ar putea oferi un impuls semnificativ formării de capital.
Pe termen lung, dacă cererea externă se stabilizează, exporturile ar putea contribui modest la susținerea creșterii economice, deși există riscul unor presiuni de scădere în a doua jumătate a anului, pe măsură ce importurile ar putea crește.
Recomandate
Mai multe bănci cresc comisioanele din martie–aprilie 2026 , iar un cont curent poate costa între 150 și 300 de lei pe an dacă nu sunt îndeplinite condițiile de gratuitate, potrivit unei analize publicate de Economica.net . ING, UniCredit și Raiffeisen au transmis deja notificări privind ajustarea tarifelor, într-o piață în care accentul cade pe rulajele prin cont și pe fidelizarea clienților. În prezent, majoritatea băncilor oferă pachete cu administrare gratuită doar dacă există venit recurent sau un anumit nivel de tranzacții. În caz contrar, comisioanele lunare pentru cardurile standard variază între 9 și 15 lei, iar pentru cele premium pot ajunge la 60 de lei. În plus, anumite operațiuni – retrageri de la alte bancomate sau încasări – pot genera costuri suplimentare. Tabel comparativ – principalele condiții pentru conturile curente (2026) Bancă Cost administrare Condiții pentru 0 lei Retrageri ATM proprii Retrageri alte ATM RO Transferuri online lei Raiffeisen 0–25 lei/lună venit min. 2.000 lei + plată card 0 lei 0–5 lei 0 lei Banca Transilvania 0–12 lei/lună încasare venit sau rulaj 0 lei 0–5 lei 0–5 lei BRD 0–25 lei/lună venit min. 1.000 lei 0 lei 0–4 lei 0 lei ING 0 sau 9 lei/lună venit min. 700 lei 0 lei 0 lei 0 lei CEC Bank 0–10 lei/lună rulaj sau venit 0 lei 0–4 lei 0 lei UniCredit 0–25 lei/lună venit min. 1.500 lei 0 lei 0–5 lei 0 lei BCR 0–12 lei/lună venit sau rulaj lunar 0 lei 0–5 lei 0 lei Datele arată că diferențele apar mai ales la pragul de venit necesar pentru gratuitate și la taxarea retragerilor de la alte bancomate. De exemplu, ING are unul dintre cele mai reduse praguri de venit, în timp ce alte bănci solicită peste 1.500–2.000 de lei pentru a elimina comisionul de administrare. În paralel, Revolut păstrează un model fără taxă lunară în planul standard, cu retrageri gratuite în limita a 800 de lei sau cinci operațiuni pe lună și comisioane aplicate peste aceste plafoane. Concluzia pentru 2026 este că „zero comisioane” rămâne posibil, dar doar pentru clienții care își încasează veniturile prin bancă și folosesc activ cardul. În lipsa acestor condiții, costurile anuale pot deveni semnificative. [...]
Revolut Bank a urcat pe primul loc în România la numărul de utilizatori de carduri , apropiindu-se de pragul de 5 milioane de clienți pe acest segment, potrivit Economica.net . Informația marchează o schimbare relevantă în ierarhia pieței, unde până acum liderul tradițional era Banca Transilvania, dominantă după active. Creșterea bazei de utilizatori Revolut vine după o extindere rapidă a utilizării cardurilor: în 2024, banca digitală a raportat peste 1 miliard de tranzacții cu carduri, iar pentru 2025 este de așteptat ca numărul tranzacțiilor să fi fost „semnificativ mai mare”, conform aceleiași surse. În contextul în care Revolut a devenit bancă abia anul trecut (anterior funcționând în România ca aplicație din afara țării), avansul sugerează o migrare accelerată a utilizatorilor către servicii bancare digitale cu utilizare zilnică. Dincolo de volum, Economica.net indică și câteva explicații pentru creșterea numărului de utilizatori: flexibilitatea și diversitatea produselor, un curs de schimb perceput ca mai avantajos și accesul la investiții într-o gamă largă de active financiare. Revolut a intrat pe piața românească în mai 2018, inițial ca soluție pentru transferuri instant între persoane și schimb valutar, apoi și-a extins oferta până la a deveni, pentru o parte dintre clienți, cont principal pentru plăți și alte operațiuni. Pe scurt, evoluția Revolut în România, așa cum reiese din datele citate, s-a sprijinit pe extinderea treptată a funcționalităților, de la utilizări punctuale la servicii bancare complete: plăți și transferuri de bani instant; credite de consum; economii; platformă de investiții. Operațional, Revolut funcționează în România ca sucursală a Revolut Bank UAB, entitate licențiată în Lituania, aflată sub supravegherea Băncii Centrale Europene și a Băncii Lituaniei, notează Economica.net. Acest cadru explică modul în care banca își oferă serviciile pe piața locală, în timp ce își scalează baza de utilizatori. Comparativ, Banca Transilvania raportează peste 4,6 milioane de utilizatori pentru BT Pay , aplicația sa de tip portofel digital, cu un nivel ridicat de utilizare zilnică (peste 1 milion de plăți cu telefonul, 400.000 de transferuri și 300.000 de confirmări ale cumpărăturilor online). În această competiție pentru utilizatori, Revolut își consolidează poziția prin creșterea accelerată a numărului de clienți de card, în timp ce BT mizează pe un ecosistem integrat în jurul aplicației și pe extinderea serviciilor disponibile în platformă. Un alt indicator menționat de Economica.net este rata de adopție a Revolut Bank , de 27%, care include și copii de la 6 ani în sus. Dacă ritmul de creștere se menține, apropierea de pragul de 5 milioane de utilizatori devine un reper important pentru piață, deoarece mută competiția dintre bănci tot mai mult din zona activelor și a rețelelor fizice către utilizarea efectivă a aplicațiilor și a cardurilor în tranzacțiile de zi cu zi. [...]
Potrivit www.raiffeisen.ro , Michael Höllerer este propus să preia președinția Consiliului de Supraveghere al Raiffeisen Bank România. Numirea ar urma să fie votată în Adunarea Generală a Acționarilor din 30 aprilie 2026, iar mandatul vizat pentru funcția de președinte este de patru ani. Banca precizează că numirea devine efectivă după autorizarea Băncii Naționale a României. În comunicat, Raiffeisen leagă propunerea de „continuitatea strategiei de creștere” și de angajamentul grupului Raiffeisen Bank International (RBI) față de piața locală. „România este o piață de bază pentru RBI și va rămâne o prioritate clară, așa cum demonstrează și decizia recentă de a achiziționa Garanti BBVA, un pas pe care îl salut și îl susțin cu tărie.” În prezent, Michael Höllerer este CEO al Raiffeisenlandesbank Niederösterreich-Wien și al Raiffeisen-Holding Niederösterreich-Wien, iar de la 1 iulie 2026 urmează să îl succeadă pe Johann Strobl în funcția de CEO al Raiffeisen Bank International. Raiffeisen mai arată că Höllerer are peste 20 de ani de experiență în banking și a ocupat, între altele, poziții de conducere în cadrul grupului, inclusiv CEO al Raiffeisen Capital Management și membru al Comitetului Director al Raiffeisen Bank Polska. Elementele-cheie ale calendarului și ale numirii, așa cum sunt prezentate de bancă, sunt: 30 aprilie 2026: propunerea de numire ca membru al Consiliului de Supraveghere este supusă votului în Adunarea Generală a Acționarilor; ulterior: preluarea mandatului de președinte al Consiliului de Supraveghere pentru 4 ani; condiție: numirea devine efectivă după autorizarea BNR; 1 iulie 2026: Höllerer urmează să preia funcția de CEO al Raiffeisen Bank International, în succesiunea lui Johann Strobl. Raiffeisen indică faptul că această succesiune vine în contextul deciziei lui Johann Strobl de a nu solicita prelungirea mandatului său în Comitetul Director, care expiră în februarie 2027, pentru a permite o tranziție graduală. În comunicat, Raiffeisen Bank România mai menționează că deservește aproximativ 2,3 milioane de clienți pe piața locală. [...]
Expunerea directă a băncilor europene la Orientul Mijlociu este sub 0,5% din active , potrivit Economedia , care citează date publicate de Autoritatea Bancară Europeană (EBA). Instituția avertizează însă că efectele economice ale războiului pot afecta sectorul bancar prin canale indirecte, în special prin scumpirea energiei. EBA arată, în raportul său trimestrial de risc, că a inclus „în mod excepțional” elemente legate de conflict pentru a oferi o imagine asupra prezenței băncilor europene în Orientul Mijlociu. Pentru cele 161 de bănci analizate, expunerile către regiune, măsurate ca mărime a activelor, sunt estimate la 132 miliarde de euro la finalul lui 2025. Deși ponderea este redusă, autorii raportului avertizează că o escaladare a tensiunilor ar putea produce „efecte de runda a doua”, prin prețuri mai mari la energie, presiuni inflaționiste, o creștere mai slabă a economiei globale și perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. Impactul ar fi mai pronunțat în sectoarele cu consum energetic ridicat, precum transporturile, construcțiile și anumite ramuri ale industriei prelucrătoare. Pe țări, băncile franceze sunt cele mai expuse la Orientul Mijlociu , cu 60,825 miliarde de euro la finalul lui 2025. Urmează băncile din Germania, cu 18,954 miliarde de euro, și cele din Spania, cu 18,563 miliarde de euro, acestea din urmă consemnând o extindere semnificativă a activității în regiune în ultimele luni. Din perspectiva tipului de activitate, cea mai mare componentă a expunerii este creditarea altor instituții financiare, în valoare de 46,894 miliarde de euro. Pe locul al doilea se află împrumuturile către companii nefinanciare, de 32,525 miliarde de euro, la finalul lui 2025. Geografic, afacerile băncilor europene în Orientul Mijlociu erau concentrate în Emiratele Arabe Unite (54,586 miliarde de euro), Qatar (29,407 miliarde de euro) și Arabia Saudită (23,196 miliarde de euro), urmate de Bahrein (8,282 miliarde de euro), Israel (8,052 miliarde de euro), Kuweit (3,948 miliarde de euro) și Oman (3,590 miliarde de euro). [...]
Guvernul polonez ar lua în calcul cumpărarea unei bănci mari din Ucraina , potrivit Ziarul Financiar , care citează informații neoficiale preluate de Business Insider Polonia. Miza ar fi intrarea pe o piață considerată cu potențial ridicat de creștere, în pofida războiului, iar o astfel de mișcare ar putea schimba poziția capitalului polonez în regiune. Informațiile au apărut în contextul vizitei recente la Kiev a premierului Donald Tusk și a ministrului de finanțe Andrzej Domanski. În paralel, Ucraina încearcă de câțiva ani să privatizeze instituții financiare de top, între care PrivatBank, Oschadbank, Ukreximbank, Sens Bank și Ukrgasbank , cele cinci bănci de stat controlând peste 50% din activele sectorului bancar ucrainean. Lista pentru privatizare a fost prezentată în toamna lui 2024, iar la acel moment se presupunea că vânzările vor avea loc după încheierea războiului. Privatizarea băncilor este prezentată ca o cerință-cheie a Fondului Monetar Internațional, care sprijină economia ucraineană. Obiectivele menționate includ atât obținerea de venituri din vânzare, cât și îmbunătățirea calității managementului și întărirea capitalizării băncilor sub un nou proprietar (capitalizarea fiind nivelul de capital propriu raportat la riscurile asumate). Un bancher citat sub rezerva anonimatului compară interesul Poloniei pentru o achiziție în Ucraina cu interesul grupurilor financiare străine pentru băncile poloneze în anii 1990 și începutul anilor 2000. Consemnează, de asemenea, Wirtualna Polska că guvernul polonez ar fi decis să caute să cumpere acțiuni la Oschadbank sau Ukreximbank, iar Ukreximbank ar putea sprijini pe viitor companiile poloneze în procesul de reconstrucție. Oschadbank este a doua bancă din Ucraina după active, cu aproximativ 515 miliarde grivne (circa 13 miliarde de dolari), față de PrivatBank, liderul pieței, cu aproape 1.000 de miliarde de grivne (circa 25 de miliarde de dolari). Ukreximbank, banca de stat de export-import, este al treilea jucător, cu aproximativ 310 miliarde de grivne în active (circa 7,6 miliarde de dolari), și funcționează preponderent ca bancă pentru companii și investiții, ceea ce o face, potrivit articolului, mai probabil de scos la vânzare doar într-o etapă ulterioară. În prezent, guvernul ucrainean a acordat prioritate privatizării Sens Bank și Ukrgasbank, proces început la finalul lui 2025, în timp ce Ukreximbank și Oschadbank sunt considerate active strategice, a căror vânzare ar necesita un mediu economic mai stabil. Potrivit rapoartelor din Ucraina citate de ZF, consultanții financiari pentru Sens Bank și Ukrgasbank ar urma să fie selectați până în octombrie 2026. [...]
Raiffeisen Private Banking a fost desemnată pentru al treilea an la rând „Romania’s Best International Private Bank” , potrivit BankingNews , în urma anunțului făcut la Euromoney Global Private Banking Awards 2026, eveniment organizat la Londra. În aceeași competiție, divizia de private banking a Raiffeisen Bank a mai primit distincțiile „CEE Best Chief Investment Office” și „Romania’s Best for Structured Products”, conform comunicatului citat de publicație. Distincțiile Euromoney și ce a fost premiat Premiile Euromoney Private Banking Awards sunt acordate anual de revista financiară Euromoney și evaluează bănci și instituții financiare pe baza unui sondaj global în rândul profesioniștilor din industrie, luând în calcul calitatea serviciilor, expertiza în administrarea averii, inovația în produse și performanța pe piețele locale și internaționale. În cazul Raiffeisen Private Banking, banca indică drept fundament al acestor rezultate performanțe financiare și o strategie de diversificare a ofertei, cu soluții de investiții și management al averii adaptate profilului și obiectivelor clienților. Indicatori de activitate raportați pentru 2025 Raiffeisen Bank arată că, în 2025, activele totale administrate în cadrul Raiffeisen Private Banking & Premium Invest au depășit 4 miliarde de euro, în creștere cu 18%. Potrivit băncii, aproximativ două treimi din această creștere a fost susținută de segmentul de clienți Private Banking. Tot în 2025, activele clienților din segmentele Private Banking și Premium Invest deținute în produse de investiții au urcat la 1,7 miliarde de euro, un avans de 19%, conform datelor prezentate în comunicat. Produse și inițiative menționate de bancă În zona investițiilor sustenabile, banca precizează că a inclus în ofertă două noi fonduri internaționale axate pe sustenabilitate, pe lângă cele 11 fonduri ESG deja disponibile (ESG este o abreviere folosită pentru criterii de mediu, sociale și de guvernanță în evaluarea investițiilor). Totodată, în 2025, Raiffeisen Private Banking menționează finalizarea a 9 oferte de certificate, cu o valoare totală de 57 milioane de euro, precum și relansarea serviciilor de brokeraj la finalul anului, cu acces pentru clienți la acțiuni listate la Bursa de Valori București și pe piețe de capital din Europa și America. active totale administrate în Private Banking & Premium Invest: peste 4 miliarde de euro (+18%) active în produse de investiții pentru cele două segmente: 1,7 miliarde de euro (+19%) două fonduri internaționale noi axate pe sustenabilitate, pe lângă 11 fonduri ESG existente 9 oferte de certificate în 2025, în valoare totală de 57 milioane de euro relansarea serviciilor de brokeraj la finalul lui 2025 Declarația conducerii și poziționarea diviziei Alexandru Cristescu , Director Raiffeisen Private Banking & Premium Invest, a legat reconfirmarea premiului de activitatea echipei și de relația cu clienții, inclusiv prin dezvoltarea unei comunități în jurul diviziei. „Reconfirmarea, pentru al treilea an consecutiv, a titlului de Romania’s Best International Private Bank la Euromoney Global Private Banking Awards 2026, validează eforturile unei echipe care și-a asumat pe deplin misiunea de a-și sprijini clienții în administrarea performantă a finanțelor personale.” Raiffeisen mai precizează că direcția de Private Banking a fost lansată în 2012 și că divizia deservește peste 3.200 de clienți de private banking în România, cu sediul în București și birouri în principalele orașe din țară, punând accent pe consultanță personalizată și confidențialitate. [...]
