Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Alegerile din Ungaria intră într-o nouă...

Alegerile din Ungaria intră într-o nouă dinamică - Datele Nezopont schimbă raportul de forțe

Viktor Orbán discutând despre alegerile parlamentare din Ungaria.

Un sondaj Nezopont indică o schimbare în cursa electorală din Ungaria, potrivit Antena 3 CNN, care relatează despre cele mai noi estimări înaintea alegerilor parlamentare.

Conform informațiilor disponibile în material, cel mai recent sondaj realizat de Institutul Nezopont arată intențiile de vot pentru alianța aflată la guvernare, Fidesz-KDNP, în contextul competiției pentru formarea viitorului executiv condus, în prezent, de Viktor Orbán.

Articolul menționează și evoluția sprijinului pentru Tisza, despre care precizează că „a ajuns la un platou de 40%”, semnalând o consolidare la acest nivel.

Textul sursă pus la dispoziție este însă fragmentar și nu include cifrele complete ale sondajului (procentele pentru Fidesz-KDNP și eventualii competitori), astfel că impactul exact asupra șanselor lui Viktor Orbán de a rămâne premier nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor furnizate aici.

Tag-uri:fidesz-kdnpinstitutul nezopontconsolidare sprijintiszasondaj electoralviktor orbanalegeri parlamentare ungaria
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăantena3.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Viktor Orban critică planul UE pentru Ucraina și acuză Bruxellesul.
Externe11 feb. 2026

Viktor Orban denunță planul UE pentru Ucraina – acuză Bruxellesul că vrea schimbarea guvernului maghiar

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a calificat planul Uniunii Europene privind aderarea accelerată a Ucrainei drept „o declarație deschisă de război împotriva Ungariei”, acuzând Bruxellesul că ignoră voința poporului maghiar și încearcă să înlăture actualul guvern de la Budapesta , transmite Digi24 . Reacția vine după ce publicația Politico a prezentat un plan în cinci pași discutat de lideri europeni, care ar permite Ucrainei să obțină un statut de membru parțial al UE începând din 2027 , ca etapă intermediară în procesul de aderare deplină. Scopul declarat al planului este apropierea rapidă a Kievului de structurile comunitare și îndepărtarea de influența Rusiei. Într-un mesaj postat pe rețeaua X , Orban acuză că Bruxellesul și Kievul „vor să înlăture guvernul maghiar prin orice mijloace” , sprijinind opoziția politică internă și încercând să elimine posibilitatea veto-ului ungar în chestiuni sensibile, precum sprijinul pentru Ucraina sau extinderea UE. „Acest plan este o declarație de război împotriva Ungariei. Ei vor ca Partidul Tisza să ajungă la putere, pentru ca apoi să nu mai existe veto, nici rezistență, nici șansa de a rămâne în afara conflictului lor”, a scris Orban, avertizând că alegerile din aprilie sunt momentul în care maghiarii „trebuie să îi oprească”. Premierul ungar a criticat și Politico, pe care a numit-o „publicația oficială a elitei de la Bruxelles”, afirmând că articolul care a dezvăluit planul este o „noutate de război” în sens politic. Aceasta nu este prima ieșire dură a lui Orban legată de Ucraina. În decembrie 2025, el declara că aderarea Ucrainei la UE ar duce inevitabil la un război cu Rusia , susținând că Bruxellesul se pregătește pentru un conflict regional până în 2030. Context și implicații Declarațiile lui Orban vin într-un moment în care Ungaria este tot mai izolată în cadrul Uniunii Europene, din cauza refuzului repetat de a susține deciziile colective legate de Ucraina, sancțiunile contra Rusiei și extinderea sprijinului financiar european. Bruxellesul ia în calcul mecanisme pentru a reduce influența statelor membre care blochează politicile comune, iar planul privind aderarea treptată a Ucrainei ar putea ocoli veto-ul maghiar. [...]

Portavionul USS Gerald R. Ford pregătit pentru plecare spre Golf.
Externe14 feb. 2026

Trump anunță trimiterea unui al doilea portavion american spre Golf - semnal de presiune în negocierile cu Iranul

Donald Trump a anunțat că portavionul USS Gerald R. Ford va pleca „foarte curând” spre Golf . Declarația a fost făcută vineri, 13 februarie 2026, în contextul escaladării retorice a Washingtonului față de Teheran și al negocierilor reluate recent între cele două țări. Anunțul vine după ce Trump a avertizat joi că, în lipsa unui acord, consecințele pentru Iran ar putea fi „foarte traumatizante”. Președintele SUA a spus că discuțiile din 6 februarie au fost „foarte bune”, dar a indicat că, dacă nu se ajunge la o înțelegere, va urma o „fază a doua”, descrisă drept „foarte dură” pentru iranieni. Conform relatării, negocierile dintre SUA și Iran au fost reluate în urmă cu o săptămână la Oman, însă continuarea lor rămâne incertă. Trump a invocat în acest context și dosarul nuclear iranian, pe care Washingtonul încearcă să îl aducă în zona unui acord. Pe plan militar, Trump a amintit bombardamentul SUA asupra unor situri nucleare iraniene în timpul războiului de 12 zile declanșat de Israel în iunie. După trimiterea în ianuarie în Golf a portavionului USS Abraham Lincoln și a unor nave de escortare, președintele american a anunțat acum că un al doilea portavion, USS Gerald R. Ford, se va îndrepta „foarte curând” spre regiune. Axios notează că nu este clar ce ținte ar putea viza Washingtonul în cazul unei intervenții și nici care ar fi intențiile SUA față de liderii iranieni. În paralel, fiul aflat în exil al ultimului șah al Iranului a îndemnat la noi proteste, după un val de mobilizare reprimat sângeros la începutul lunii ianuarie, în timp ce pentru sâmbătă sunt anunțate manifestații în străinătate. [...]

Reprezentanți ai NATO discutând despre contribuțiile financiare ale europenilor.
Externe13 feb. 2026

Statele Unite propun NATO 3.0 - europenii să crească contribuțiile financiare în alianță

Statele Unite propun NATO 3.0, o nouă versiune a Alianței în care europenii să crească contribuțiile financiare , conform Știrile PROTV . Adjunctul șefului Pentagonului, Elbridge Colby , a susținut un discurs la Bruxelles, îndemnând statele europene să continue să majoreze cheltuielile pentru apărare. Colby a subliniat că Statele Unite vor continua să asigure descurajarea nucleară extinsă, dar a insistat că America dorește un „parteneriat, nu dependență” cu aliații săi europeni. SUA vor furniza capacități cheie într-un mod mai limitat și concentrat, iar administrația americană rămâne angajată în apărarea comună a NATO , conform articolului 5 din tratatul de fondare al Alianței. În cadrul discursului, Colby a făcut referire la conceptul de „NATO 3.0”, care implică o creștere a contribuțiilor financiare ale europenilor și o concentrare a NATO pe apărarea teritoriului Alianței. Acest nou concept a fost bine primit de unii aliați, ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, declarând că „NATO 3.0 este o modalitate bună de a explica punctul său de vedere, cu care suntem total de acord”. „De-a lungul anilor, el [Colby] a fost o forță constantă care a determinat Europa și Canada să-și intensifice eforturile în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare”, a afirmat Mark Rutte, secretarul general al NATO. Colby a subliniat, de asemenea, că SUA sub conducerea lui Trump se concentrează mai mult pe apărarea teritoriului și a intereselor în emisfera vestică și pe consolidarea descurajării în Pacificul de Vest. Această schimbare de focus necesită ca europenii să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria apărare. În concluzie, discursul lui Colby a fost perceput ca fiind moderat și pozitiv, contrastând cu tonul critic al unor oficiali americani la summiturile NATO anterioare. Această abordare a fost primită cu ușurare de aliații europeni, care se temeau de critici dure din partea reprezentanților SUA. [...]

Reacția fermă a Chinei la apelul CIA pentru ofițerii militari.
Externe13 feb. 2026

China amenință cu „toate măsurile necesare” după apelul CIA către ofițerii armatei lui Xi Jinping

China avertizează că va lua toate măsurile necesare pentru a contracara tentativele de spionaj, după ce CIA a publicat un videoclip în limba mandarină menit să recruteze ofițeri din armata lui Xi Jinping , relatează Știrile ProTV , citând AFP. Clipul publicat de CIA prezintă un ofițer chinez fictiv care decide să contacteze agenția americană, ajungând la concluzia că „singurul lucru pe care liderii îl protejează sunt propriile interese” și că „puterea lor se bazează pe nenumărate minciuni”. Ministerul chinez de Externe a reacționat prin purtătorul de cuvânt Lin Jian, care a transmis un mesaj ferm: „China va lua toate măsurile necesare pentru a contracara ferm eforturile de infiltrare și destabilizare lansate din străinătate de către forțe antichineze.” Oficialul a adăugat că astfel de acțiuni nu vor avea succes: „Forțele ostile Chinei nu își vor atinge obiectivele.” Videoclipul CIA conține și un apel direct către cadre militare și oficiali chinezi, încurajând transmiterea de informații sensibile către Washington. Publicarea materialului are loc la scurt timp după înlăturarea generalului Zhang Youxia, suspectat de „încălcări grave ale disciplinei și legii”, formulare folosită frecvent în China pentru acuzații de corupție. [...]

Tensiuni între liderii SUA și Israel pe tema Iranului.
Externe13 feb. 2026

Schismă tot mai vizibilă între Washington și Ierusalim – miza este strategia față de Iran

Relația dintre Donald Trump și Israel traversează o perioadă de tensiuni vizibile, pe fondul divergențelor legate de Iran și al intervențiilor publice ale liderului american în politica internă israeliană , potrivit unei analize publicate de Sky News . Tensiunile au devenit evidente după ce Trump l-a criticat dur pe președintele israelian Isaac Herzog, spunând că ar trebui „să-i fie rușine” pentru că nu i-a acordat grațiere premierului Benjamin Netanyahu , judecat pentru acuzații de mită, fraudă și abuz de încredere. Netanyahu, care a solicitat oficial o grațiere la finalul anului trecut, susține că procesul i-a afectat capacitatea de a conduce țara, în timp ce opozanții afirmă că doar cei vinovați cer iertare. Deși Trump continuă să-l trateze pe Netanyahu drept un aliat apropiat, diferențele de viziune privind Iranul sunt tot mai clare. Israelul insistă pentru măsuri ferme împotriva programului militar și a rețelei de aliați regionali ai Teheranului, în timp ce Washingtonul pare concentrat în principal pe limitarea îmbogățirii nucleare și evitarea unei intervenții militare directe. Vicepreședintele JD Vance ar fi exprimat rezerve serioase față de o eventuală acțiune militară americană, invocând riscul unor represalii iraniene asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu. În acest context, guvernul israelian ar lua în calcul inclusiv opțiunea unor acțiuni unilaterale, însă cu sprijin logistic american, inclusiv reînnoirea stocurilor de interceptoare pentru sistemul Iron Dome . Vizita recentă a lui Netanyahu la Washington, a șasea de la revenirea lui Trump la Casa Albă, a avut un profil scăzut și s-a încheiat fără conferință de presă, semn al unei relații mai complicate decât în trecut. Pe plan intern, Netanyahu se confruntă cu alegeri generale în cursul acestui an și cu presiuni juridice atât în Israel, cât și pe plan internațional, fiind vizat de acuzații și la Curtea Penală Internațională. În acest context, relația cu administrația Trump rămâne un pilon esențial al strategiei sale politice externe. [...]

Gavin Newsom discutând despre politica externă a SUA la München.
Externe13 feb. 2026

Democrații americani cer Europei să adopte o poziție fermă față de Trump – mesaj transmis la München

Democrații americani vor cere liderilor europeni să adopte o poziție fermă față de Donald Trump, la Conferința de Securitate de la München, într-un context de tensiuni privind direcția politicii externe a SUA , relatează The Guardian . Printre democrații prezenți la München se numără guvernatorul Californiei, Gavin Newsom , congresmena din New York Alexandria Ocasio-Cortez, senatorul de Arizona Ruben Gallego și guvernatoarea statului Michigan, Gretchen Whitmer. Aceștia intenționează să transmită un mesaj clar liderilor europeni: să nu cedeze în fața stilului confruntațional al președintelui republican. Gavin Newsom a declarat că „supunerea în fața nevoilor lui Trump” face Europa „să pară patetică pe scena mondială”, iar senatorul Gallego a acuzat administrația republicană că afectează reputația internațională a Statelor Unite prin decizii considerate impulsive. Delegația oficială americană este condusă de secretarul de stat Marco Rubio , însă în interiorul Europei există diferențe de abordare. Președintele Franței, Emmanuel Macron, susține o linie mai fermă în fața politicii externe a lui Trump, în timp ce secretarul general al NATO, Mark Rutte , avertizează că sprijinul și buna dispoziție a SUA rămân esențiale pentru securitatea europeană. Conferința de la München are loc într-un moment în care relațiile transatlantice sunt puse la încercare, iar liderii europeni încearcă să găsească un echilibru între menținerea parteneriatului strategic cu Washingtonul și apărarea intereselor proprii. [...]