Știri
Știri din categoria Externe
Acuzațiile de încălcare a armistițiului umanitar fragilizează perspectiva unui schimb major de prizonieri negociat de SUA, după ce Rusia ar fi continuat atacurile cu drone asupra mai multor regiuni din Ucraina, potrivit Mediafax.
Armistițiul, stabilit pentru trei zile, era descris ca unul „umanitar” și urma să creeze condiții pentru un schimb amplu de prizonieri, de câte 1.000 de persoane de fiecare parte. În pofida încetării temporare a focului aflate oficial în vigoare, mai multe drone au lovit sâmbătă, 9 mai, teritorii din Ucraina, provocând victime, inclusiv copii, notează materialul, care citează Kyiv Post.
În Harkov, dronele rusești au lovit sâmbătă seară un cartier industrial, iar guvernatorul regional Oleh Synyehubov a declarat că o dronă FPV a lovit etajul tehnic al unui bloc rezidențial cu nouă etaje. În urma atacului, cel puțin cinci persoane au fost rănite, inclusiv doi băieți de 8 ani, diagnosticați cu reacții acute de stres. Atacul a avariat puțul liftului și a distrus aproximativ 30 de ferestre ale clădirii.
În regiunea Dnipropetrovsk, mai multe drone au atacat localități sâmbătă, iar o femeie de 46 de ani a murit într-un atac cu drone. Loviturile asupra localităților Nikopol, Myrivska și Chervonohryhorivka au avariat un liceu și un bloc de apartamente; o femeie de 87 de ani a fost transportată la spital în stare moderată. Parchetul regional din Dnipropetrovsk a deschis o anchetă penală și a calificat incidentele drept crime de război.
Până duminică dimineață, 10 mai, Forțele Aeriene Ucrainene au anunțat că au interceptat sau neutralizat toate cele 27 de drone-momeală de tip „Shahed”, „Gerbera”, „Italmas” și „Parody”, lansate de pe teritoriul Rusiei după miezul nopții. În timpul valului de atacuri de duminică dimineață nu au fost raportate noi lovituri.
Tot în contextul tensiunilor de pe front, în regiunea Zaporijia un bărbat de 67 de ani a murit după ce mașina sa a fost lovită de o dronă FPV în districtul Polohy.
În logica armistițiului negociat pentru a facilita un schimb de prizonieri la scară mare, continuarea atacurilor cu drone ridică semne de întrebare privind capacitatea părților de a respecta chiar și o încetare temporară a focului, ceea ce poate complica pașii următori ai negocierilor. Materialul nu oferă detalii despre reacții oficiale ruse sau despre eventuale modificări ale calendarului schimbului de prizonieri.
Recomandate
NATO spune că nu vede o amenințare iminentă asupra unui stat membru , deși Rusia își intensifică atât atacurile asupra Ucrainei, cât și „acțiunile hibride” în Europa, potrivit Mediafax . Mesajul are relevanță directă de securitate pentru regiune și pentru mediul economic european, prin riscul de escaladare și prin presiunea pe măsurile de protecție și reziliență. Un oficial NATO a explicat că, în pofida „rezistenței foarte puternice” întâmpinate de Rusia în Ucraina, Moscova își intensifică acțiunile, inclusiv pe componenta „hibridă” – un termen folosit pentru operațiuni sub pragul războiului deschis, precum sabotaj, atacuri cibernetice, dezinformare sau presiuni indirecte. Declarațiile oficialului sunt atribuite de Mediafax agenției Reuters. „În timp ce se confruntă cu o rezistență foarte puternică din partea Ucrainei, rușii își intensifică atacurile asupra acesteia, precum și acțiunile hibride în Europa.” „În acest moment, nu observăm nicio amenințare iminentă de atac.” De ce contează: semnal de vigilență, fără alarmă oficială Poziția NATO vine după o evaluare a serviciilor secrete americane, care avertizează că Vladimir Putin ar putea „testa hotărârea” Alianței prin acțiuni limitate, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă. În acest context, mesajul NATO încearcă să țină echilibrul între două obiective: menținerea vigilenței și evitarea unei escaladări prin retorică de criză. Oficialul a mai spus că NATO rămâne „vigilentă” și că Alianța continuă să lucreze „non-stop” pentru securitatea cetățenilor săi, reiterând sprijinul pentru Ucraina. Context regional: avertismentul Poloniei și poziția României Declarația NATO este plasată și pe fondul avertismentului premierului polonez Donald Tusk , care a spus că Polonia și Alianța trebuie să fie pregătite pentru scenarii diferite și că o provocare rusească împotriva unui stat membru nu poate fi exclusă. În paralel, directorul CIA, John Ratcliffe , a efectuat o vizită în Rusia și a avut o întâlnire scurtă cu oficiali ai serviciilor de informații ruse, avertizând Moscova să nu recurgă la astfel de demersuri, potrivit informațiilor citate în material. În același cadru, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că ipoteza unui atac al Rusiei nu este susținută de probe în acest moment. „Există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.” [...]
Uniunea Europeană transmite că prezența Rusiei la reuniuni precum G20 nu trebuie tratată ca o revenire la „business as usual” , iar mesajul are implicații directe pentru direcția sancțiunilor și a fluxurilor financiare către Ucraina, potrivit G4Media . Reacția vine după ce ministrul rus de finanțe, Anton Siluanov , a fost prezent la reuniunea miniștrilor de finanțe din G20 organizată de SUA, la Asheville (Carolina de Nord). Comisarul european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis , a spus că „nu este momentul de a normaliza Rusia sau prezența Rusiei la acest tip de reuniuni”, calificând participarea ministrului rus drept nepotrivită în contextul războiului declanșat de Moscova împotriva Ucrainei. Declarațiile au fost făcute înainte de reluarea discuțiilor din ultima zi a reuniunii G20. Semnal de reglementare: fără relaxare politică, deci fără relaxare economică Din perspectiva UE, mesajul urmărește să evite ca participarea Rusiei la forumuri internaționale să fie interpretată ca un pas spre normalizare, ceea ce ar putea alimenta presiuni pentru diminuarea izolării economice și diplomatice a Moscovei. Dombrovskis a invocat dificultatea de a discuta „subiecte sensibile” cu reprezentanți ai unor regimuri care „poartă un război și ucid în fiecare zi civili”. Ce s-a întâmplat la G20 și de ce contează Ziua de luni a reuniunii a fost marcată de apariția „surprinzătoare” a lui Anton Siluanov, care s-a așezat la masa discuțiilor alături de delegațiile participante. În acest context, el a putut discuta direct cu secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, gazda reuniunii, într-un moment în care președintele SUA, Donald Trump, ar fi încercat o apropiere de Moscova de la revenirea la Casa Albă, fapt care a iritat Bruxellesul. UE a obținut însă excluderea lui Siluanov de la fotografia de familie, un gest cu valoare simbolică, menit să limiteze semnalele publice de reintegrare. Următorul pas: presiuni pentru mai mult sprijin financiar pentru Ucraina În aceeași conferință de presă, Dombrovskis a spus că a făcut „presiuni” asupra miniștrilor de finanțe pentru a-și spori ajutorul financiar pentru Ucraina. Materialul nu oferă detalii despre sume, instrumente sau termene, astfel că rămâne neclar ce angajamente concrete ar putea rezulta din discuțiile din G20. [...]
UE pune pe masă finanțarea Ucrainei și posibile noi sancțiuni , într-o reuniune care poate influența atât fluxurile de bani către Kiev, cât și cadrul de sancțiuni cu impact direct asupra piețelor europene, potrivit Agerpres . Miniștrii de externe și ai apărării din Uniunea Europeană se întâlnesc marți la Wicklow , la sud de Dublin, pentru discuții despre Ucraina și Orientul Mijlociu. O parte dintre oficiali au participat deja luni seara la o cină, iar pe agenda discuțiilor figurează implementarea împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat de UE Ucrainei și continuarea sprijinului pentru forțele ucrainene care se opun Rusiei. Un alt subiect anticipat este cooperarea dintre industriile de apărare din Ucraina și Uniune. Miza financiară: împrumutul UE și activele rusești blocate Șefii diplomațiilor sunt așteptați la Wicklow abia marți seara, urmând ca miercuri să discute despre susținerea Ucrainei pe viitor. În contextul în care necesitățile financiare ale Kievului sunt în creștere, sunt probabile discuții despre soarta activelor de 210 miliarde de euro ale băncii centrale a Rusiei, blocate în UE în cadrul sancțiunilor împotriva Moscovei. Pe lângă acest dosar, miniștrii de externe vor avea în vedere și alte sancțiuni, fără ca materialul să detalieze măsuri concrete sau un calendar de decizie. Apărare și Orientul Mijlociu: spațiul, Libanul și securitatea maritimă Pentru miniștrii apărării, dialogul vizează și importanța tot mai mare a spațiului în apărarea modernă, precum și situația din Orientul Mijlociu, cu accent pe Liban și securitatea maritimă. În privința Orientului Mijlociu, discuțiile urmează să includă atât situația generală din regiune, cât și criza umanitară din Fâșia Gaza și eventualitatea unor sancțiuni împotriva Israelului pentru tratamentul aplicat palestinienilor. Materialul nu precizează dacă se așteaptă concluzii sau decizii la finalul reuniunii. [...]
Posibila relaxare a restricțiilor Starlink pentru Ucraina ar muta decizia la Casa Albă , după ce Elon Musk i-ar fi transmis lui Mihailo Fedorov că este „deschis” ideii ca rețeaua de internet prin satelit să fie folosită pentru atacuri la mare distanță în interiorul Rusiei, dar numai dacă există mai întâi o decizie a administrației americane, potrivit Antena 3 . Informația este atribuită de Antena 3 unor surse „familiarizate cu discuțiile”, citate de Financial Times, și indică o posibilă schimbare de cadru: de la o limitare impusă de Musk, invocând riscul de escaladare nucleară, la o condiționare explicită de aprobarea politică a SUA. Ce ar însemna operațional pentru Ucraina Potrivit analizei citate, folosirea Starlink pentru atacuri la distanță ar putea crește precizia loviturilor asupra obiectivelor militare din Rusia și, implicit, ar putea reduce numărul atacurilor cu rachete asupra Ucrainei. Contextul menționat este dificultatea tot mai mare de a contracara aceste atacuri din cauza lipsei de interceptoare pentru sistemele antiaeriene Patriot. Discuțiile ar fi vizat, în principal, posibilitatea lovirii infrastructurii folosite pentru lansarea rachetelor balistice aflate la cel mult 200 de kilometri de granițele Ucrainei, conform surselor Financial Times. De ce ajunge decizia la Casa Albă Aceeași relatare arată că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi ridicat subiectul folosirii Starlink pentru atacuri asupra obiectivelor militare rusești în timpul unei întâlniri cu Donald Trump, la finalul lunii iulie, cerând sprijin pentru „rezolvarea problemei”. Sursele Financial Times susțin însă că liderul de la Casa Albă nu ar fi făcut nicio promisiune. Separat, surse citate anterior de The Atlantic ar fi indicat că Fedorov i-a cerut lui Musk permisiunea pentru astfel de utilizări, dar că „nu există o decizie favorabilă”. Poziția publică a lui Musk, în paralel cu discuțiile Materialul mai notează că Musk continuă să susțină necesitatea unui acord de pace între Ucraina și Rusia. Într-un interviu pentru The Economist, el a spus că frontul „nu s-a mai mișcat de doi sau trei ani” și că „în fiecare zi mor foarte mulți oameni pe linia frontului”, adăugând că războiul ar putea fi oprit doar prin concesii făcute Kremlinului. Rămâne neclar dacă „deschiderea” invocată de sursele Financial Times se va traduce într-o schimbare efectivă de politică a Starlink, în condițiile în care, potrivit acelorași informații, Musk ar condiționa orice pas de o decizie prealabilă a Casei Albe. [...]
Norvegia a pus sub sechestru o navă rusească pentru a garanta o creanță de 4,22 miliarde de dolari (aprox. 19,4 miliarde lei) , într-un demers cerut de compania energetică de stat ucraineană Naftogaz și legat de despăgubiri stabilite prin arbitraj pentru active confiscate în Crimeea, potrivit Agerpres . Măsura vizează nava rusă de croazieră „Professor Molchanov”, sechestrată în Arhipelagul Svalbard (Arctica). Naftogaz a anunțat că sechestrul urmărește punerea în aplicare a unei decizii de arbitraj care obligă Rusia să plătească aproximativ 4,22 miliarde de dolari către companie, pentru „confiscarea ilegală” de active la momentul anexării Peninsulei Crimeea, în 2014. Decizie judecătorească în Norvegia, cu rol de garanție Sechestrul a fost ordonat la 31 august 2026 de o instanță norvegiană, pentru a garanta plata datoriei, precum și a dobânzilor și cheltuielilor aferente, se arată în comunicatul Naftogaz citat de Agerpres. Potrivit site-ului de monitorizare a navelor VesselFinder, „Professor Molchanov” se află la ancoră în Barentsburg, un oraș minier din Svalbard. Confirmare din partea poliției din Svalbard Poliția din Svalbard a confirmat sechestrul pentru cotidianul Aftenposten. Coordonatorul forțelor de ordine din arhipelag, Hakon Finstad, a declarat: „Poliția din Svalbard a primit o ordonanță de la tribunalul districtual din Nord-Troms și Senja pentru a proceda la sechestrul asigurător al navei «Professor Molchanov». Poliția din Svalbard a procedat astăzi la sechestrarea navei în Barentsburg.” Ce urmărește Naftogaz Directorul general interimar al Naftogaz, Sergii Fedorenko, a calificat măsura drept un pas în direcția recuperării despăgubirilor și a indicat că grupul va continua identificarea de active rusești în alte jurisdicții până la plata integrală a sumelor acordate prin arbitraj. [...]
Aplicarea provizorie a acordului UE–Mercosur riscă să fie frânată operațional de lipsa unui consens între statele sud-americane privind împărțirea cotelor de export către piața europeană, potrivit Antena 3 . Miza este accesul la volume exportate cu taxe vamale preferențiale, iar blocajul apare la doar câteva luni după intrarea în vigoare provizorie a tratatului. Țările din Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) nu au ajuns la un acord asupra modului în care vor împărți aceste cote. Deși Uniunea Europeană propune volume însoțite de un regim tarifar preferențial, revine Mercosur să decidă distribuția între membri. De ce contează: fără cote, se aplică „primul sosit, primul servit” În lipsa unor cote definite, alocarea ar urma să se facă după principiul „primul sosit, primul servit”, ceea ce poate crea dezechilibre între exportatori și poate amplifica tensiunile interne din bloc, în special între statele cu capacități logistice și comerciale diferite. Șeful diplomației uruguayene, Mario Lubetkin , a declarat că „nu există încă unanimitate”. Potrivit acestuia, pozițiile Argentinei, Braziliei și Uruguayului s-au apropiat, în timp ce Paraguay rămâne, deocamdată, cel mai departe de un compromis. Ce urmează în negocieri Miniștrii de Externe ai celor patru țări au stabilit să reia discuțiile și să încerce să ajungă la un consens la o nouă întâlnire programată peste 45–60 de zile, la Montevideo, potrivit AFP, citată de Agerpres. Context: acord provizoriu din 1 mai, cu pași instituționali rămași Tratatul UE–Mercosur, rezultat al unor negocieri de peste 25 de ani, ar urma să creeze una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu peste 700 de milioane de consumatori. Acordul se aplică provizoriu de la 1 mai 2026. Intrarea deplină în vigoare depinde de aprobarea Parlamentului European și de avizul Curții Europene de Justiție privind compatibilitatea acordului cu tratatele UE, aviz solicitat de Parlament în ianuarie. [...]
