Știri economice și bursiere

Știri financiare de actualitate

Acasă/Știri

O femeie în vârstă citind o revistă, în timp ce un bărbat în halat o observă.
Tehnologie20 ian. 2026

Cameră nouă de la Axis pentru clinici și centre de îngrijire - M1075-L Mk II aduce procesare AI fără cloud și semnalizare vizuală

AXIS M1075-L Mk II aduce inteligența artificială direct la marginea rețelei, fără a compromite intimitatea celor monitorizați și este gândită special pentru medii precum centre de îngrijire, cabinete medicale, farmacii, cămine de bătrâni sau spații comerciale mici. Noul model se remarcă prin dimensiuni compacte, instalare simplă și o serie de funcții orientate către supravegherea discretă, dar eficientă. Dispozitivul oferă o rezoluție Full HD (2 MP), iluminare IR pentru imagini clare în întuneric, dar și un LED de semnalizare activă și un filtru fizic retractabil („pencil”) pentru acoperirea lentilei. Acesta din urmă permite întreruperea completă a filmării atunci când este necesar, răspunzând astfel nevoilor de protejare a intimității. Una dintre funcțiile-cheie ale camerei este AXIS Live Privacy Shield , o tehnologie ce permite monitorizarea în timp real fără a dezvălui identitatea persoanelor, prin filtrarea imaginilor în funcție de nivelul dorit de confidențialitate – utilă mai ales în medii unde supravegherea video implică riscuri legale sau etice. AI integrat cu procesare locală AXIS M1075-L Mk II este echipată cu un procesor DLPU (deep learning processing unit), care rulează local aplicații de analiză video și audio, fără a necesita servere externe. Aplicațiile preinstalate includ: AXIS Object Analytics – pentru detecția, urmărirea și numărarea persoanelor sau obiectelor AXIS Audio Analytics – capabilă să identifice sunete specifice, precum tusea, semnalând potențiale urgențe medicale acolo unde nu există contact vizual Această capacitate de analiză locală reduce semnificativ latența, dar și riscurile privind protecția datelor, întrucât materialele video și audio pot fi procesate fără a părăsi rețeaua internă. Conectivitate și funcționalități suplimentare Pe partea de conectivitate, camera oferă: alimentare prin PoE (Power over Ethernet) port USB pentru extensii (ex: dongle Wi-Fi) port I/O pentru integrarea de accesorii externe (ex: buton de panică) În plus, unghiul de vizualizare de 103° permite montarea eficientă într-un colț, oferind acoperire completă a încăperii. AXIS M1075-L Mk II include și: 2 microfoane + difuzor integrat voice enhancer software pentru conversații clare senzor PIR pentru detectarea mișcării lentilă IR corectată pentru imagine clară pe timp de noapte integrare cu Axis Edge Vault – platformă de securitate cibernetică ce gestionează stocarea cheilor și criptarea FIPS 140-3 Level 3 Modelul este promovat ca o soluție plug-and-play , destinată utilizatorilor care nu doresc o infrastructură IT complicată pentru a beneficia de funcționalități moderne. Prețul nu a fost anunțat oficial, însă, potrivit celor de la Axis , seria M10 se încadrează în zona de mijloc a portofoliului său. [...]

Serghei Lavrov discutând despre geopolitica Arcticii la ONU.
Externe20 ian. 2026

Lavrov contestă legătura Groenlandei cu Danemarca - Mesaj politic pe fondul tensiunilor arctice

Serghei Lavrov a contestat legătura „naturală” dintre Groenlanda și Danemarca , într-o declarație făcută marți la Moscova, potrivit Digi24 . Șeful diplomației ruse a susținut că insula ar fi rezultatul unei „cuceriri coloniale”, pe fondul reaprinderii disputelor geopolitice legate de Arctica și al tensiunilor dintre SUA și Europa. Contextul este dat de poziția președintelui american Donald Trump , care a spus că își dorește „controlul deplin” asupra Groenlandei, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, invocând motive de securitate națională. Sâmbătă, Trump a anunțat că intenționează să impună tarife vamale împotriva mai multor aliați europeni care se opun unei potențiale preluări a insulei de către SUA. În acest cadru, Moscova a transmis că nu are intenția de a interveni în dosarul Groenlandei și a respins ideea că ar urmări preluarea controlului asupra insulei, o sugestie atribuită lui Trump. Digi24 notează că Rusia a privit favorabil diviziunile tot mai vizibile dintre SUA și Europa pe această temă, dar s-a arătat iritată de asocierea cu un astfel de scenariu. „Nu a fost nici o parte naturală a Norvegiei, nicio parte naturală a Danemarcei. Este o cucerire colonială. Faptul că locuitorii sunt acum obişnuiţi cu asta şi se simt confortabil este o altă chestiune”, a mai spus Lavrov. Disputa are și o dimensiune economică imediată, prin amenințarea cu tarife. Țările europene au afirmat că anunțul lui Trump privind taxele vamale ar încălca un acord comercial încheiat cu administrația sa anul trecut, iar liderii UE urmează să discute posibile represalii la un summit de urgență programat joi, la Bruxelles. [...]

Compararea a două dispozitive pliabile Samsung cu ecran mare.
Tehnologie20 ian. 2026

Samsung vizează reducerea pliului la Fold8 - posibil avantaj în competiția pliabilelor

Samsung ar testa o soluție cu laser pentru a reduce pliul ecranului la viitorul Galaxy Z Fold8, potrivit Mobilissimo . Informația apare ca „scăpare” și indică o schimbare de construcție a panoului pliabil, într-un moment în care competiția pe acest segment pune accent tot mai mare pe eliminarea cutei vizibile. Ce tehnologie ar putea folosi Galaxy Z Fold8 Articolul susține că Samsung ar putea apela la o structură cu micro-orificii realizate cu laserul, combinată cu utilizarea a două straturi de „Ultra Thin Glass” (UTG) – sticlă ultra-subțire folosită la ecranele pliabile pentru a crește rezistența și a îmbunătăți senzația la atingere. „Samsung Galaxy Z Fold8 a primit o nouă scăpare astăzi, una care dezvăluie că Samsung ar putea folosi o tehnologie pe bază de laser pentru a scăpa de pliul vizibil al ecranului.” Mobilissimo mai notează că noul panou ar pune UTG nu doar pe stratul superior, ci și pe cel inferior, ceea ce ar contribui la reducerea vizibilității pliului. Ce impact ar putea avea și legătura cu iPhone Fold Cu UTG aplicat pe ambele părți, designul ar reduce vizibilitatea pliului cu 20% față de Galaxy Z Fold7, conform informațiilor din articol. Publicația menționează și o prezentare a unui astfel de panou la CES 2026, unde ar fi fost evidențiate o laminare optimizată, o dispersie mai bună a luminii și micro-perforații realizate cu laserul pe partea din spate. Conform SamMobile , Samsung ar avea și un interes strategic: compania ar produce ecranul pentru iPhone Fold, însă cele două companii ar urma să folosească variante diferite de panou. În această versiune, Apple ar alege un substrat din sticlă, în timp ce Galaxy Z Fold8 ar folosi unul metalic. [...]

Întâlnire oficială între Nicușor Dan și generalul NATO la Cotroceni.
Politică20 ian. 2026

România va crește bugetul pentru apărare – Nicușor Dan, discuții la Cotroceni cu generalul NATO

Președintele Nicușor Dan l-a asigurat pe generalul Alexus G. Grynkewich că România va crește bugetul pentru apărare , în cadrul unei întâlniri oficiale ce a avut loc la Palatul Cotroceni, potrivit Știrile PROTV . Vizita generalului american, comandant suprem al forțelor NATO în Europa și șeful Comandamentului European al SUA, are loc într-un moment delicat pentru relațiile transatlantice și în contextul anunțatei retrageri a aproximativ o mie de militari americani din România. Întâlnirea a vizat în mod special securitatea în regiunea Mării Negre , vulnerabilizată de incursiunile repetate cu drone și de presiunea militară exercitată de Rusia. Generalul Grynkewich a subliniat că NATO urmărește cu atenție evoluțiile regionale și că se iau toate măsurile pentru descurajarea unor potențiale acțiuni ostile. A reafirmat, totodată, angajamentul ferm al SUA față de structura militară integrată a Alianței Nord-Atlantice. Premierul Ilie Bolojan a participat și el la discuții, prezentând planurile guvernului român de utilizare a fondurilor SAFE pentru modernizarea armatei. De asemenea, a menționat sprijinul României pentru operațiunea NATO „Santinela Estică” , un proiect care urmărește întărirea apărării pe întregul flanc estic – din nordul Europei până la Marea Mediterană. Cine este generalul Grynkewich? Este Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) din iulie 2025. Conduce Comandamentul Aliat pentru Operații și Comandamentul European al SUA , coordonând peste 80.000 de militari și civili. Este pilot de F-16 și F-22 , cu peste 2.300 de ore de zbor. Pe agenda sa de lucru în România figurează și vizite la baza militară de la Cincu – unde operează grupul de luptă multinațional condus de Franța – precum și la comandamentul NATO de la Sibiu , care are misiunea de a gestiona operațiunile terestre în eventualitatea unei crize. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la NATO Bruxelles , consideră că această vizită demonstrează continuitatea implicării americane în structurile de apărare colectivă și întărește încrederea în parteneriatul strategic bilateral. În paralel, oficialii NATO discută cu autoritățile române despre implementarea planului regional de apărare al Alianței , document strategic adoptat după declanșarea conflictului din Ucraina. Deși detaliile sunt clasificate, se știe că planul stabilește niveluri de forță, capabilități militare și scenarii de intervenție în caz de amenințare asupra flancului sud-estic. România continuă astfel să își consolideze rolul de pilon esențial în arhitectura de securitate NATO , în special la granița cu Ucraina și în zona Mării Negre, devenind un centru logistic și operațional pentru forțele aliate în regiune. [...]

Două persoane discută despre oferte de muncă într-un birou modern.
Companii20 ian. 2026

Hipo.ro începe să afișeze salariile din anunțuri înainte să devină obligatoriu; IT-ul și Vânzările conduc topurile cu oferte detaliate

Platforma a deschis o secțiune dedicată, care centralizează informațiile despre salarii și beneficii publicate de angajatori în anunțurile existente. Inițiativa apare în contextul apropierii termenului de 7 iunie 2026, când statele membre trebuie să aplice Directiva europeană privind transparența salarială ( UE 2023/970 ), care vizează, între altele, comunicarea salariului sau a intervalului salarial înainte de primul interviu. Conform descrierii din materialul sursă, secțiunea funcționează ca un agregator „în timp real” al ofertelor din piață și este accesibilă gratuit atât candidaților, cât și companiilor. Informațiile afișate sunt extrase din anunțuri active și includ atât intervale salariale, cât și beneficii extrasalariale. În datele prezentate pentru 2025, IT Software apare ca domeniul cu cel mai mare volum de anunțuri care includ astfel de detalii (9.225 de joburi), cu salarii nete menționate între 5.513 și 8.270 lei. În același context sunt menționate și alte domenii active, precum vânzările, ingineria și contabilitatea, cu intervale salariale care pot varia între 4.000 și 9.000 de lei, în funcție de specializare. Materialul indică și diferențe între tipurile de beneficii raportate în anunțuri, de la program flexibil în Contabilitate-Finanțe (54% dintre joburi) până la traininguri și bonusuri de performanță în Customer Support. Pentru angajatori, un astfel de instrument poate fi folosit pentru a-și calibra ofertele înainte ca cerințele de transparență să devină obligatorii în 2026, iar pentru candidați, pentru a compara mai ușor pachetele de compensare afișate în piață. [...]

Rumen Radev anunță demisia și planurile politice viitoare în Bulgaria.
Externe20 ian. 2026

Rumen Radev demisionează din funcția de președinte al Bulgariei – Vizează funcția de prim-ministru și anunță formarea unei mișcări politice proprii

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a anunțat că își va depune demisia pe 20 ianuarie 2026, într-un discurs televizat, declarând că aceasta este ultima sa apariție în calitate de șef de stat , transmite Știrile PROTV . Anunțul confirmă speculațiile din ultimele luni privind intenția sa de a înființa un partid propriu și de a candida la viitoarele alegeri parlamentare, cu ambiția declarată de a deveni prim-ministru. Într-un discurs cu accente critice la adresa actualei clase politice, Radev a afirmat că demersul său este o reacție la „încălcarea încrederii cetățenilor” și la lipsa de reformă și integritate din partea guvernelor precedente. El a vorbit despre un „partid al consensului antimafia” care s-ar fi format deja în jurul ideii de reformare profundă a sistemului. Ce urmează după demisia lui Radev? Conform articolului 97 din Constituția Bulgariei, demisia președintelui trebuie prezentată Curții Constituționale, care va valida dacă aceasta a fost făcută de bunăvoie. Dacă este acceptată, funcția de președinte va fi preluată pentru restul mandatului de actualul vicepreședinte, Iliana Iotova , care devine astfel prima femeie președinte din istoria Bulgariei . De ce alege Radev să devină premier? Rumen Radev, fost general al aviației și președinte în funcție din 2017, a declarat că intenționează să își continue lupta pentru interesele poporului bulgar printr-o platformă politică nouă. El a explicat că: vrea să răspundă cererii publice pentru o alternativă credibilă la partidele existente; dorește să combată corupția sistemică și să protejeze independența instituțiilor; consideră că perioada mandatului său a fost marcată de finalizarea procesului de integrare europeană a Bulgariei – cu intrarea în Schengen și zona euro . Radev și-a cerut iertare pentru greșelile făcute în timpul mandatului, dar a spus că convingerea că „se poate reuși” este ceea ce l-a determinat să facă acest pas. Implicații politice Demisia președintelui și intenția sa de a intra în cursa pentru funcția de premier marchează un moment important în politica bulgară, mai ales într-un context de instabilitate guvernamentală, după demisia cabinetului anterior. Analistul local Petar Bankov consideră că Radev, deși contestat de unele forțe politice, are o bază populară semnificativă, mai ales în rândul alegătorilor care cer o reformă profundă a statului. În cazul în care va reuși să construiască rapid un partid și să obțină o susținere solidă în Parlament, Radev ar putea transforma rolul său tradițional simbolic într-o influență executivă directă, ca lider al guvernului. Este de așteptat ca alegerile parlamentare anticipate să fie convocate în cursul acestui an, iar mișcarea politică a lui Radev să se contureze ca un nou pol de putere într-un peisaj politic bulgar deja fragmentat. [...]

Discuții despre taxa digitală pentru companiile de tehnologie în Berlin.
Politică monetară20 ian. 2026

Berlinul reia discuția despre o taxă digitală pentru Big Tech - răspuns la amenințările tarifare ale lui Trump

Berlinul reia discuția despre o taxă digitală pe companiile americane de tehnologie, pe fondul noilor amenințări tarifare ale președintelui SUA, Donald Trump, potrivit POLITICO . Mișcarea este alimentată mai puțin de cancelarie și mai mult de presiuni din interiorul coaliției conduse de cancelarul Friedrich Merz și din blocul conservator. Trump a amenințat sâmbătă cu tarife împotriva a opt țări , inclusiv Germania, în contextul disputei legate de Groenlanda. În acest cadru, Berlinul nu grăbește, deocamdată, propuneri formale privind un răspuns la nivelul Uniunii Europene, iar discuțiile guvernamentale s-au concentrat pe reținere și evitarea reacțiilor „emoționale”. Presiuni în coaliție pentru opțiuni mai dure, dincolo de linia prudentă a cancelarului Poziția oficială rămâne precaută. Un purtător de cuvânt al guvernului a spus luni, într-o conferință de presă, că Merz este „o persoană rațională care nu pune ștampila pe relațiile internaționale”, iar cancelarul a pledat pentru un răspuns măsurat. În paralel, vicecancelarul Lars Klingbeil (SPD) a indicat că ar putea fi analizate măsuri mai ferme, făcând trimitere la „trusa” europeană de apărare comercială, inclusiv Instrumentul anti-coerciție (un mecanism al UE conceput pentru a răspunde presiunilor economice din partea unor state terțe, încă netestat în practică). „Ar trebui să examinăm acum utilizarea acestor măsuri”, a declarat Klingbeil, referindu-se la instrumentele UE de apărare comercială, inclusiv Instrumentul anti-coerciție. Taxa digitală, din nou pe masă: proiecte în așteptare și divergențe în interiorul guvernului În interiorul taberei creștin-democrate, unii parlamentari cer explicit măsuri de retorsiune care să vizeze firmele americane de tehnologie. Sepp Müller, lider adjunct al grupului parlamentar al CSU (partidul bavarez aliat CDU), a cerut luni o taxă digitală și chiar interdicții la import pentru produse americane. Ralph Brinkhaus , responsabilul conservatorilor pe politici digitale, a spus că subiectul „va ajunge cu siguranță pe masă”, dar a subliniat că orice decizie trebuie să fie „cântărită și bine gândită”. De partea cealaltă, social-democrații par dispuși să redeschidă angajamente mai vechi: deputatul SPD Johannes Schätzl a declarat pentru POLITICO că acorduri anterioare, prin care UE se angajase să nu introducă o taxă pe infrastructura digitală, ar trebui acum reevaluate. Pe fundal, există deja propuneri tehnice: proiecte pentru o taxă digitală germană, pregătite de ministrul Culturii, Wolfram Weimer , se află la Ministerul de Finanțe din decembrie, potrivit unor persoane familiarizate cu procesul. Ministerul condus de Klingbeil a analizat anterior dacă o astfel de măsură ar antagoniza inutil Washingtonul și nu a precizat dacă evaluarea s-a schimbat între timp, în condițiile în care ministrul Digitalizării, Karsten Wildberger, a avertizat împotriva escaladării publice și a cerut, mai întâi, dialog. [...]

Logo Huawei pe un fundal întunecat, simbolizând provocările 5G.
Securitate cibernetică20 ian. 2026

Comisia Europeană pregătește un Cybersecurity Act pentru a limita Huawei în 5G - Trecere de la recomandări la obligații pentru state

Comisia Europeană pregătește reguli care să oblige statele UE să blocheze Huawei din rețelele 5G critice , potrivit POLITICO . Inițiativa ar urma să fie prezentată marți, sub forma unei noi propuneri de „Cybersecurity Act” (lege-cadru în domeniul securității cibernetice), după ani în care Bruxelles-ul a cerut capitalelor să aplice voluntar măsuri de limitare a furnizorilor considerați cu risc ridicat. Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru tehnologie și politici de securitate, Henna Virkkunen , a declarat pentru POLITICO că nu este mulțumită de modul în care statele membre au implementat „5G Toolbox”, setul de orientări europene din 2020 privind reducerea riscurilor asociate furnizorilor „cu risc ridicat” în rețelele 5G. Ea a susținut că astfel de furnizori sunt încă prezenți în „părțile critice” ale rețelelor și că viitoarea lege va introduce reguli mai stricte. Proiectul urmărește să limiteze furnizorii chinezi, inclusiv Huawei și ZTE, în infrastructuri critice și sensibile din Europa și ar putea avea efecte mai largi asupra lanțurilor de aprovizionare din telecomunicații, energie, securitate și transport. Măsura este susținută de oficiali și politicieni europeni care văd dependența de tehnologie chineză ca pe un risc de securitate, dar vine cu potențial de represalii din partea Beijingului, într-un context geopolitic descris de publicație ca sensibil. În forma descrisă de POLITICO, legea nu ar transforma „5G Toolbox” într-o obligație directă, ci ar introduce în mod explicit, în legislația UE, cerința ca furnizorii considerați cu risc ridicat să fie excluși din părțile critice ale rețelelor 5G. Virkkunen a indicat și un termen de tranziție de trei ani pentru operatori, după intrarea în vigoare a legii, pentru eliminarea treptată a furnizorilor vizați. Comisia estimează un impact economic între 3 și 4 miliarde de euro pentru eliminarea furnizorilor cu risc ridicat din rețelele mobile. Rămâne neclar cine va gestiona lista furnizorilor cu risc ridicat și dacă aceasta va fi administrată la nivel european sau național. Propunerea urmează să intre în negocieri în Parlamentul European și în Consiliul UE și este așteptată să întâmpine opoziție din partea unor capitale, care ar putea considera că Bruxelles-ul intervine în politica de securitate națională. Huawei și ZTE nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, iar un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze, mai notează POLITICO. [...]

Sorin Grindeanu discutând despre stabilitatea guvernului și tensiunile din coaliție.
Politică20 ian. 2026

Replica lui Grindeanu la întrebarea despre „lăutar” - semnal despre stabilitatea conducerii guvernului

Sorin Grindeanu spune că premierul Ilie Bolojan poate fi schimbat dacă va fi nevoie , potrivit Digi24 . Declarația vine pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare, după ce PSD a acuzat că șeful Guvernului nu ar respecta „playlistul”, adică programul de guvernare agreat în coaliție. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a intervenit luni seară, 19 ianuarie 2026, la România TV, unde a fost întrebat direct dacă va fi schimbat „lăutarul” – o aluzie la premier. El a răspuns afirmativ, în condiții de necesitate, notează Digi24. „Dacă va fi nevoie, da” Contextul a fost creat de declarațiile secretarului general al PSD, Claudiu Manda, făcute la Antena 3. Manda a susținut că premierul Ilie Bolojan „nu cântă de multe ori din același playlist” și că ar putea veni un moment în care partidele din coaliție „să schimbe lăutarul deoarece nu mai respectă playlistul”. Potrivit acestuia, „playlistul” înseamnă programul de guvernare și deciziile discutate în coaliție. Grindeanu a admis, totodată, că actuala coaliție „scârțâie”, indicând că problemele nu se reduc la relația cu prim-ministrul, ci vizează și alte partide, „în speță USR”. Mesajul sugerează o nemulțumire mai largă legată de modul de coordonare și de asumarea deciziilor în interiorul alianței. Un punct concret invocat de liderul PSD a fost acordul Mercosur , despre care a spus că nu a fost discutat în coaliție. Grindeanu a criticat ideea luării unor decizii „pe zeci de ani” fără explicații publice și fără o dezbatere internă în coaliție, afirmând că decizia ar fi fost luată „pe persoană fizică”. În aceeași linie, liderul UDMR, Kelemen Hunor , a declarat că acordul de liber schimb cu țările Mercosur nu a fost discutat în coaliție și că, deși este prezentat ca benefic, nu a fost explicat coerent ce presupune. Hunor a calificat situația drept „o lipsă de respect” față de partidele care asigură majoritatea parlamentară și față de cetățeni. [...]

Clădirea Băncii Naționale a României, simbol al stabilității financiare.
Politică monetară20 ian. 2026

BNR nu modifică dobânda de politică monetară; ROBOR 3M coboară la 5,97%, IRCC trimestrial rămâne la 5,68%

Banca Națională a României a decis să mențină neschimbată dobânda de politică monetară la 6,50% , conform BNR . Această decizie vine în contextul în care indicele ROBOR la 3 luni a scăzut ușor la 5,97%, iar indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) rămâne stabil la 5,68% pentru trimestrul al treilea din 2025. Evoluția ratelor dobânzilor Ratele dobânzilor interbancare ROBID și ROBOR au înregistrat modificări minore . Pentru data de 20 ianuarie 2026, ROBOR la 3 luni a fost de 5,97%, în scădere față de 5,98% în ziua precedentă. Această scădere reflectă o ușoară relaxare a condițiilor de creditare pe termen scurt. Tabel: Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR Perioada O/N T/N 1W 1M 3M 6M 12M 20.01.2026 5,35 5,34 5,37 5,39 5,67 5,75 5,91 19.01.2026 5,35 5,35 5,36 5,40 5,68 5,75 5,93 Decizia BNR și impactul asupra pieței Decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară la 6,50% a fost luată în cadrul ultimei ședințe a Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară, desfășurată pe 19 ianuarie 2026. Această stabilitate a dobânzii este văzută ca un semnal de menținere a unei politici monetare prudente, în contextul unei inflații care încă necesită monitorizare atentă. Indicele IRCC și implicațiile pentru consumatori Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) a rămas la nivelul de 5,68% pentru trimestrul al treilea din 2025. Acest indice este utilizat pentru calcularea dobânzilor la creditele de consum și este reglementat de OUG 19/2019 . Stabilitatea IRCC oferă o anumită previzibilitate pentru consumatori în ceea ce privește costurile de creditare. Contextul pieței monetare Pe piața monetară interbancară, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor a fost de 300,8 milioane lei la o rată a dobânzii de 5,52% pentru data de 19 ianuarie 2026. Aceste cifre indică o activitate moderată pe piața interbancară, reflectând condițiile actuale de lichiditate. În concluzie, decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară neschimbată subliniază o abordare precaută în fața incertitudinilor economice. Evoluția ratelor ROBOR și stabilitatea IRCC sunt aspecte cheie care influențează costurile de creditare și, implicit, deciziile financiare ale consumatorilor și companiilor. [...]

Interior modern al unui vehicul electric BYD, cu un peisaj natural în fundal.
Auto20 ian. 2026

BYD extinde garanția bateriilor Blade - 250.000 km sau 8 ani pentru clienții europeni

BYD extinde garanția bateriilor Blade la 250.000 km sau 8 ani pentru clienții din Europa , conform unui comunicat de presă oficial BYD . Această actualizare se aplică tuturor modelelor electrice și hibride plug-in vândute pe continent, oferind o creștere semnificativă față de limita anterioară de 150.000 km. Garanția include un nivel minim garantat de State of Health (SOH) de 70%. Măsura este valabilă nu doar pentru noii clienți, ci și pentru cei care dețin deja un vehicul BYD. Totuși, vehiculele utilizate pentru servicii de mobilitate sau cele din flote cu acorduri speciale, precum și modelul BYD ETP3 , sunt exceptate de la această extindere. Bateria Blade, care utilizează chimie LFP (litiu-fier-fosfat), a fost introdusă ca o alternativă la bateriile tradiționale, oferind avantaje de durabilitate, siguranță și un impact redus asupra mediului. Construcția sa modulară contribuie la economisirea spațiului și la rigiditatea structurală a vehiculului, îmbunătățind astfel siguranța la impact. Testele interne ale BYD sugerează că bateria Blade poate susține peste 3.000 de cicluri de încărcare, echivalentul a aproximativ 1,2 milioane de kilometri parcurși. Tehnologia a trecut cu succes evaluări de siguranță extremă, inclusiv teste de penetrare și imersie, fără a depăși praguri critice de temperatură. Modelele echipate cu această baterie includ SEAL Design și SEALION 7 Excellence AWD, care oferă încărcare rapidă DC de până la 230 kW. [...]

Sediul companiei NIS cu sigla Gazprom în prim-plan.
Externe20 ian. 2026

Gazprom Neft își vinde participația la NIS către MOL – Tranzacție condiționată de aprobarea SUA

Compania rusă Gazprom Neft a semnat un acord preliminar pentru vânzarea participației sale majoritare în compania petrolieră sârbă NIS către grupul ungar MOL , potrivit Economedia.ro . Tranzacția este condiționată de aprobarea Oficiului de Control al Activelor Străine (OFAC) din SUA, care a impus anterior sancțiuni companiei sârbe din cauza legăturilor cu Rusia, în contextul conflictului din Ucraina. Ce implică tranzacția? Gazprom Neft deține în prezent 44,9% din NIS , în timp ce Gazprom controlează un suplimentar 11,3%. MOL a semnat un acord pentru achiziția a 56,16% din acțiuni , pachetul majoritar al companiei. Guvernul Serbiei rămâne un acționar semnificativ, cu 29,9%, restul acțiunilor fiind în mâinile micilor acționari și ale angajaților. Acordul vine în contextul în care sancțiunile OFAC au forțat rafinăria NIS din Pancevo, singura din Serbia , să își oprească activitatea în 2025, amplificând temerile privind aprovizionarea cu combustibil. OFAC a acordat totuși o amânare a sancțiunilor până la 23 ianuarie 2026 , ceea ce permite părților implicate să finalizeze detaliile tranzacției. Posibili investitori externi Ministrul sârb al Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic , a declarat că se poartă negocieri cu ADNOC (Abu Dhabi National Oil Company) pentru a deveni investitor minoritar în NIS , alături de MOL . Această mișcare ar putea transforma NIS într-un proiect regional de cooperare energetică, cu participare rusească, ungară și emirateză. Obligații post-tranzacție MOL ar urma să respecte mai multe condiții, printre care: Menținerea nivelurilor actuale de producție ale rafinăriei din Pancevo, cu posibilitatea de a le crește, dacă este necesar; Asigurarea stabilității pieței de combustibili din Serbia, unde NIS deține circa 80% din piață și jumătate din segmentul de retail. Context geopolitic Tranzacția vine într-un moment de reconfigurare geopolitică a pieței energetice din Balcani , în contextul sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei . Vânzarea participației către MOL, o companie occidentală, poate fi interpretată drept o tentativă de ieșire parțială a influenței ruse din sectorul energetic sârb , fără a rupe complet legăturile existente. Interesul ADNOC adaugă o dimensiune suplimentară tranzacției, aducând în ecuație investitori dintr-o regiune neutră geopolitic , cu resurse și experiență în sectorul energetic. Dacă implicarea sa se concretizează, ar putea aduce expertiză tehnică, finanțare și stabilitate politică în administrarea NIS. Următorii pași Termenul limită pentru finalizarea negocierilor și obținerea aprobării OFAC este 24 martie 2026 . Dacă va fi validat, acest acord ar putea avea implicații semnificative asupra stabilității energetice a Serbiei și ar putea marca o reașezare strategică a pieței de petrol și gaze din regiune. [...]