Știri
Știri

Antonio José Seguro , candidatul Partidului Socialist din Portugalia, a câștigat categoric alegerile prezidențiale în turul al doilea, obținând între 67% și 73% din voturi , potrivit proiecțiilor realizate pe baza sondajelor la ieșirea de la urne, relatează AGERPRES . Adversarul său, liderul de extremă dreapta André Ventura, a obținut un scor între 27% și 33%, semnificativ sub cel al contracandidatului său moderat. În vârstă de 63 de ani, Seguro îl va succeda pe actualul președinte conservator Marcelo Rebelo de Sousa, care a ocupat funcția timp de zece ani. Noul președinte urmează să preia mandatul la începutul lunii martie 2026. Victoria sa este interpretată drept o respingere clară a discursului populist și radical reprezentat de Ventura, într-un context european în care extrema dreaptă a câștigat teren în mai multe state. Antonio José Seguro este o figură cunoscută a stângii portugheze, cu experiență îndelungată în viața politică. Fost lider al Partidului Socialist și fost ministru, el a mizat în această campanie pe o agendă de unitate, stabilitate democratică și apărarea valorilor europene. În contrast, campania lui Ventura a fost marcată de teme anti-imigrație, naționalism economic și critici dure la adresa sistemului politic tradițional. Participarea ridicată la vot, în special în zonele urbane, a fost favorabilă candidatului de centru-stânga. Analistii politici notează că alegerea lui Seguro menține Portugalia pe un curs politic echilibrat în raport cu Uniunea Europeană, într-un moment în care alte democrații din regiune se confruntă cu presiuni populiste. [...]

Cabinetul de securitate al Israelului a aprobat măsuri pentru întărirea controlului în Cisiordania , potrivit Mediafax . Deciziile, anunțate duminică de biroul ministrului de finanțe Bezalel Smotrich, vizează atât extinderea capacității Israelului de a interveni administrativ în teritoriu, cât și reducerea și mai accentuată a prerogativelor deja limitate ale Autorității Palestiniene. Relatarea preia și o declarație atribuită lui Smotrich, care susține că măsurile vor facilita presiuni pentru ca palestinienii să renunțe la terenuri și că guvernul va continua să blocheze perspectiva unui stat palestinian, notează AP . Yonatan Mizrachi, cercetător al organizației israeliene Peace Now, a calificat decizia drept „foarte semnificativă”, dar a subliniat că ar mai fi necesară aprobarea comandantului suprem al Israelului pentru Cisiordania. De partea palestiniană, președintele Mahmoud Abbas a descris măsura ca „periculoasă” și ca o încercare de „legalizare” a extinderii coloniilor și a confiscărilor de terenuri, cerând intervenția SUA și a Consiliului de Securitate al ONU; Iordania a condamnat, la rândul ei, decizia, invocând „impunerea suveranității ilegale” și consolidarea coloniilor. Concret, pachetul aprobat include anularea interdicției de vânzare a terenurilor din Cisiordania către evreii israelieni, declasificarea registrelor funciare pentru a facilita achizițiile, precum și transferarea către autoritățile israeliene a planificării construcțiilor în situri religioase și alte zone sensibile din Hebron. În plus, Israelul ar urma să poată aplica măsuri de mediu și arheologice în zone administrate de palestinieni, iar, potrivit Peace Now, autoritățile israeliene ar putea demola construcții din zonele controlate de palestinieni dacă le consideră dăunătoare pentru patrimoniu sau mediu. Măsurile ar reînvia și un comitet care ar permite achiziții „proactive” de terenuri, descrise ca un pas pentru a asigura rezerve destinate colonizării pe termen lung. Decizia se înscrie într-o dinamică mai amplă de consolidare a controlului israelian asupra Cisiordaniei, într-un teritoriu împărțit între zone controlate de Israel (unde se află așezările) și zone care reprezintă circa 40% din teritoriu, unde Autoritatea Palestiniană are autonomie. În acest context, Peace Now susține că sistemul din Cisiordania discriminează palestinienii, care nu pot vota la alegerile israeliene și se confruntă cu represiuni militare și restricții de călătorie. Mediafax amintește că peste 700.000 de israelieni trăiesc în Cisiordania ocupată și în estul Ierusalimului, teritorii capturate în 1967 și revendicate de palestinieni pentru un viitor stat, iar comunitatea internațională consideră în majoritate că așezările israeliene în aceste zone sunt ilegale și un obstacol pentru pace; pe plan intern, grupul de coloniști Regavim a salutat decizia, invocând protejarea siturilor de patrimoniu și creșterea transparenței registrului funciar. [...]