Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Constantin Toma nu exclude o alianță...

Constantin Toma nu exclude o alianță PSD-AUR - avertizează asupra jocurilor politice ale lui Grindeanu care ar putea conduce aici

Constantin Toma discută despre posibile alianțe politice în România.

Primarul Buzăului spune că PSD s-ar putea îndrepta spre o alianță cu AUR, potrivit Digi24, care relatează declarațiile lui Constantin Toma făcute în emisiunea „În fața ta”. Toma afirmă că direcția imprimată partidului de Sorin Grindeanu „pare să indice” o viitoare apropiere de AUR și susține că, dacă linia actuală continuă, PSD ar putea ajunge să nu mai aibă alternative politice viabile.

„Păi dacă mergem pe linia asta, n-o să avem de ales. Sper să nu se întâmple acest lucru. Dar după părerea mea, la ce joacă domnul Grindeanu și echipa de la București, ne îndreptăm spre alianța cu AUR. Nu mai e altă soluție”, a notat Constantin Toma.

Declarația are relevanță politică și pentru mediul economic prin potențialul de a schimba ecuația guvernării și a majorităților parlamentare, într-un context în care alianțele influențează direct stabilitatea decizională, bugetul și predictibilitatea politicilor publice. Toma nu vorbește despre o decizie formală deja luată, ci despre o posibilă evoluție, pe care o leagă de strategia conducerii de la București.

În același interviu, Constantin Toma a invocat și episodul primului tur al alegerilor prezidențiale anulate din 2024, susținând că la Buzău ar fi fost direcționate aproximativ 3.000 de voturi către George Simion, pentru a-l ajuta să ajungă în turul doi cu Marcel Ciolacu. Primarul afirmă că acest lucru s-ar fi făcut „fără știrea” lui și descrie o logică internă de partid potrivit căreia o confruntare Ciolacu–Simion ar fi fost considerată avantajoasă, dar „uite că n-a fost așa”, în evaluarea sa.

Tag-uri:constantin tomaalianta politicaalegeri prezidentiale 2024buzaupsdsorin grindeanuaur
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursădigi24.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Constantin Toma discutând despre strategia PSD și riscurile economice.
Politică08 feb. 2026

Primarul PSD Constantin Toma acuză un joc periculos al lui Grindeanu privind ieșirea de la guvernare - riscurile destabilizării economiei prin astfel de declarații

Primarul Buzăului, Constantin Toma , contestă public strategia PSD privind ieșirea de la guvernare , susținând că discuția este folosită intern de conducerea partidului fără un „motiv adevărat”, potrivit Euronews . Critica vizează direct echipa de vârf a PSD și, în special, pe președintele Sorin Grindeanu , pe care edilul îl indică drept principal responsabil pentru ceea ce numește un „joc periculos”. Toma afirmă că, în realitate, PSD „nu a pus niciodată cu adevărat problema ieșirii de la guvernare”, iar mesajele repetate despre o posibilă retragere nu ar aduce beneficii electorale, ci ar urmări mai degrabă protejarea conducerii. În lectura sa, miza nu este repoziționarea partidului, ci „supraviețuirea” unui grup restrâns din vârful PSD, într-un moment în care așteptările simpatizanților și ale membrilor de partid ar fi fost ridicate. „Partidul meu face un joc foarte periculos, de care nu știu cât de conștienți sunt cei care conduc partidul. Vorbesc de domnul Grindeanu și de echipa de încă șase oameni care sunt acolo, cei cinci prim vicepreședinți și secretarul general. (...) Acest joc este făcut numai pentru supraviețuirea partidului, de fapt, pentru supraviețuirea lor.” Primarul Buzăului își construiește critica și pe o comparație cu momente anterioare, când, spune el, ar fi existat un motiv „foarte serios” pentru ieșirea de la guvernare, dar PSD nu a făcut-o. El invocă explicit perioada în care „s-au mărit taxele și impozitele” și întreabă de ce nu s-a luat atunci o decizie radicală, sugerând că actuala retorică nu are o justificare solidă și riscă să fie percepută ca oportunistă. În același timp, Toma avertizează asupra efectelor economice ale acestor semnale politice, într-un context în care administrațiile locale așteaptă bugetul național. El susține că o ieșire „fără un motiv serios” ar putea alimenta creșterea dobânzilor și ar accentua instabilitatea, iar responsabilitatea politică ar reveni PSD în percepția publică. În intervenția sa, el leagă această instabilitate de mesajele contradictorii ale liderilor PSD, care ar fi susținut măsurile guvernării la momentul asumării, dar le contestă ulterior. Potrivit relatării, discuțiile despre o eventuală ieșire de la guvernare sunt reluate „de aproape două luni” de unii lideri PSD, cu semnale mai izolate încă din august. În acest cadru, poziția lui Constantin Toma se distinge ca o critică internă frontală: nu doar față de ideea ieșirii, ci față de modul în care conducerea ar folosi tema ca instrument de supraviețuire politică, cu potențiale costuri de credibilitate și cu riscuri economice pe care edilul le consideră evitabile. [...]

Liderul AUR discută despre strategia partidului pentru alegeri anticipate.
Politică04 feb. 2026

AUR nu dorește guvernarea, ci puterea politică - strategia partidului pentru perioada următoare

AUR spune că vizează alegeri anticipate, nu intrarea la guvernare , potrivit Cotidianul , care relatează declarațiile liderului formațiunii, George Simion , în contextul discuțiilor despre o eventuală cădere a Guvernului Bolojan. Întrebat dacă AUR ar intra la guvernare alături de PSD în cazul în care actualul Executiv ar fi demis, Simion a respins această variantă și a indicat drept obiectiv politic declanșarea de alegeri anticipate. El a susținut că AUR ar accepta doar o formulă limitată, de tranziție, pentru a administra perioada până la scrutin. „Nu vom intra la guvernare și nu vom prelua guvernarea decât într-o fază de tranziție, până la alegerile anticipate. Este mandatul pe care îl am din partea colegilor mei (…) Nu ne asumăm nicio guvernare, dorința noastră este să alegem la alegeri anticipate. Putem prelua, sub o formă tranzitorie, putem găsi o soluție de guvern interimar, pentru două-trei luni, un Guvern care să asigure alegeri corecte”, a spus Simion. În paralel, AUR își pregătește instrumentele parlamentare pentru a forța o schimbare de majoritate. La începutul săptămânii, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat că partidul pregătește o moțiune de cenzură, condiționată de decizia Guvernului Bolojan de a-și angaja răspunderea pe pachetul de reformă a administrației. Peiu a motivat demersul și prin frecvența utilizării acestei proceduri de către Executiv. În același registru, Dan Dungaciu , intrat recent în echipa AUR, a afirmat că formațiunea nu urmărește „guvernarea”, ci „puterea”, respingând speculațiile despre o intrare rapidă la guvernare dacă se rupe coaliția. Mesajele converg spre aceeași linie: AUR își construiește poziționarea publică în jurul ideii de alegeri anticipate, acceptând cel mult un guvern interimar, pe termen scurt, ca soluție de tranziție. [...]

Nicușor Dan discutând despre alegerile din România și ingerințele externe.
Politică04 feb. 2026

Nicușor Dan respinge raportul Camerei Reprezentanților SUA privind alegerile din România - susține ingerințele ruse și decizia CCR de anulare a votului

Președintele Nicușor Dan contestă raportul american care neagă ingerința Rusiei în alegerile prezidențiale din 2024, potrivit Biziday . Reacția vine după un document elaborat de membri ai Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA, dominată de republicani, care critică Comisia Europeană și face referiri la cazul României în contextul unei dezbateri mai largi despre libertatea de exprimare. Șeful statului respinge ideea că „nu ar exista dovezi” privind interferențe rusești și susține că acestea au fost semnalate în rapoarte oficiale ale NATO, Uniunii Europene și Guvernului Marii Britanii. În mesajul său, Nicușor Dan argumentează că imixtiunea Moscovei nu s-ar fi limitat la o singură platformă, ci ar face parte dintr-o campanie mai amplă de manipulare, încadrată de președinte drept „război hibrid” (un set de acțiuni care combină propagandă, operațiuni online și presiuni politice pentru a slăbi instituții democratice). „Imixtiunea malignă a Federației Ruse nu s-a limitat la o singură platformă de social media, ci face obiectul unei ample campanii de manipulare cu scopul de a destabiliza democrațiile europene, demers care se derulează de mulți ani sub forma unui veritabil război hibrid”. Nicușor Dan mai afirmă că România „nu este subiectul” raportului preliminar al Comitetului Judiciar din Congresul SUA, iar mențiunile despre țara noastră ar fi „strict contextuale”. În plus, spune că referirile la alegerile din 2024 „reflectă doar parțial răspunsul unei singure companii private, platforma TikTok” și „nu reprezintă și nici nu se pot substitui unei evaluări juridice”. Pe fond, președintele apără decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor, pe care o descrie ca „act juridic” de protecție a ordinii constituționale în fața unei „amenințări asimetrice”, bazat pe evaluările instituțiilor de securitate națională și pe autoritatea CCR. El reamintește că hotărârea s-a sprijinit pe documente care ar indica „fără echivoc” denaturarea egalității de șanse și „vicierea masivă” a campaniei de către un singur candidat, inclusiv prin utilizarea netransparentă și ilegală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, precum și prin finanțare nedeclarată, inclusiv online. În același mesaj, Nicușor Dan invocă și faptul că TikTok ar fi admis, în rapoarte publice, identificarea proactivă a unor rețele de influență ascunsă și eliminarea unui volum mare de conturi și interacțiuni false, precum și interzicerea unor conturi care imitau candidați la președinție. Concluzia președintelui este că, indiferent de „concluziile tehnice” citate în raportul american, cadrul decizional din România a fost unul intern, constituțional, iar angajamentul față de statul de drept și corectitudinea proceselor electorale „rămâne neclintit” alături de angajamentele față de aliați și parteneri strategici. [...]

Antonio José Seguro sărbătorește victoria în alegerile prezidențiale din Portugalia.
Politică08 feb. 2026

Portugalia alege stabilitatea: socialistul Antonio José Seguro câștigă alegerile prezidențiale în Portugalia – înfrângere clară pentru extrema dreaptă

Antonio José Seguro , candidatul Partidului Socialist din Portugalia, a câștigat categoric alegerile prezidențiale în turul al doilea, obținând între 67% și 73% din voturi , potrivit proiecțiilor realizate pe baza sondajelor la ieșirea de la urne, relatează AGERPRES . Adversarul său, liderul de extremă dreapta André Ventura, a obținut un scor între 27% și 33%, semnificativ sub cel al contracandidatului său moderat. În vârstă de 63 de ani, Seguro îl va succeda pe actualul președinte conservator Marcelo Rebelo de Sousa, care a ocupat funcția timp de zece ani. Noul președinte urmează să preia mandatul la începutul lunii martie 2026. Victoria sa este interpretată drept o respingere clară a discursului populist și radical reprezentat de Ventura, într-un context european în care extrema dreaptă a câștigat teren în mai multe state. Antonio José Seguro este o figură cunoscută a stângii portugheze, cu experiență îndelungată în viața politică. Fost lider al Partidului Socialist și fost ministru, el a mizat în această campanie pe o agendă de unitate, stabilitate democratică și apărarea valorilor europene. În contrast, campania lui Ventura a fost marcată de teme anti-imigrație, naționalism economic și critici dure la adresa sistemului politic tradițional. Participarea ridicată la vot, în special în zonele urbane, a fost favorabilă candidatului de centru-stânga. Analistii politici notează că alegerea lui Seguro menține Portugalia pe un curs politic echilibrat în raport cu Uniunea Europeană, într-un moment în care alte democrații din regiune se confruntă cu presiuni populiste. [...]

Bărbat la vot, într-un mediu electoral organizat, cu cabine de vot în fundal.
Politică08 feb. 2026

Atacul lui Hubert Thuma asupra lui Ilie Bolojan generează tensiuni interne în PNL - implicații pentru coaliția de guvernare

Hubert Thuma îl acuză pe Ilie Bolojan de „userizarea” PNL , potrivit HotNews.ro , într-un atac public care readuce în prim-plan tensiunile interne din partid și suspiciunile privind o influență a USR în zona de decizie a guvernării. Declarațiile au fost făcute duminică seară, 8 februarie 2026, la Antena 3, de liderul PNL Ilfov și președintele Consiliului Județean Ilfov. În centrul acuzațiilor se află ideea că, în loc să consolideze o linie internă liberală, conducerea PNL ar fi tolerat sau chiar ar fi încurajat o apropiere de persoane și practici asociate USR. Thuma susține că Ilie Bolojan ar fi propus, înaintea alegerilor prezidențiale din 2024, ca PNL să susțină candidați din afara partidului, invocând numele lui Mircea Geoană și Elena Lasconi, pe fondul evaluărilor din sondaje că Nicolae Ciucă nu putea câștiga cursa. „Legat de Lasconi, lucrurile sunt un pic mai grave din punctul meu de vedere, pentru că se leagă cu tentativa de «userizare» pe care o văd eu acum în interiorul Partidului Național Liberal.” Thuma leagă această „tentativă” de componența actuală a echipei guvernamentale și a aparatului de lucru al premierului, afirmând că în afară de un ministru liberal, ceilalți trei miniștri nu ar fi membri PNL. În plus, el spune că în cabinetul premierului din Piața Victoriei ar fi „mai mulți cei de la USR și cei de la REPER” decât din PNL, prezentând acest lucru ca indiciu al unei repoziționări care ar slăbi controlul partidului asupra propriului act de guvernare. Atacul are și o componentă politică internă, legată de alegerile din 2025, când Thuma afirmă că „Crin Antonescu a fost trădat” . El susține că, deși Antonescu era candidatul susținut la prezidențiale de coaliția PSD-PNL-UDMR de la acel moment, în spațiul public ar fi fost întreținută ideea că nu va candida, iar Bolojan nu ar fi ieșit să dezmintă scenariul potrivit căruia el ar fi fost candidatul real al partidului. Thuma mai afirmă că apropiații actuali ai lui Bolojan din PNL nu ar fi făcut campanie pentru Antonescu. Miza acestor acuzații depășește disputa personală: ele pun sub semnul întrebării coeziunea PNL și capacitatea conducerii de a controla mesajul și resursele politice ale partidului, într-un context în care orice percepție de „import” de influență dinspre USR poate alimenta fracturi interne și poate complica relațiile din coaliție. HotNews.ro notează că Thuma a calificat explicit situația drept „o anumită încercare de «userizare» a partidului”, indicând că disputa se poartă nu doar pe candidaturi trecute, ci și pe arhitectura actuală a puterii în jurul premierului și a guvernului. [...]

Ministrul german al economiei discutând despre competiția globală și achizițiile publice.
Politică08 feb. 2026

Ministrul german al economiei respinge inițiativa „Buy European” - avertizează asupra riscurilor izolării în competitivitate

Germania respinge ideea de „ Buy European ” în achizițiile publice , potrivit Euractiv , într-un moment în care Comisia Europeană pregătește mai multe propuneri legislative legate de suveranitatea industrială și de orientarea contractelor publice către companii din UE. Ministrul german al economiei, Katherina Reiche, a reacționat sâmbătă la inițiativa promovată de comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, care a cerut într-un articol de opinie o abordare „Made in Europe”, inclusiv o „preferință europeană reală” în sectoare strategice. Textul a fost co-semnat de peste 1.000 de lideri de afaceri și reprezentanți sindicali. Reiche a avertizat că o astfel de direcție riscă să reducă competiția și să ducă la izolare economică. „Răspunsul european la provocările competitivității globale nu poate fi izolarea”, a declarat Reiche pentru agenția DPA. În contrapondere, ministrul german a susținut o abordare „Made with Europe”, care ar combina punctele forte interne cu cooperarea cu „parteneri globali de încredere”. În viziunea Berlinului, accentul ar trebui pus pe reducerea birocrației și pe stimularea investițiilor, nu pe introducerea unor preferințe în achizițiile publice care ar putea limita concurența pe piața europeană. Miza politică este că, pe fondul tensiunilor comerciale repetate cu China și Statele Unite, Comisia Europeană lucrează la „mai multe propuneri legislative” care ar urma să meargă în direcția lui Séjourné, pe măsură ce dezbaterea despre suveranitatea industrială se intensifică. În termeni practici, discuția se traduce în întrebarea dacă viitoarele reguli europene vor permite sau chiar vor încuraja explicit ca banii publici să favorizeze furnizori din UE în domenii considerate strategice. În interiorul Uniunii, liniile de fractură rămân vizibile, iar articolul indică mai multe poziții care vor influența negocierile pe viitoarele propuneri ale Comisiei: Franța susține de mult timp favorizarea firmelor europene în achizițiile publice. Mai multe state membre mai mici, în special din nordul Europei, rămân sceptice. În această săptămână, unele guverne au avertizat că reguli de tip „Buy European” ar putea complica și mai mult legislația UE, într-un moment în care Bruxelles-ul urmărește „simplificarea”. În Germania, există și tensiuni politice legate de cooperarea cu Franța pe tema suveranității, după ce un oficial german a sugerat că, pentru Paris, „buy European” ar însemna în practică „buy French”. Subiectul urmează să fie tranșat politic, cel puțin la nivel de direcție, la summitul informal al liderilor UE de joi, unde președintele Consiliului European, António Costa, a pus tema sus pe agendă și a argumentat că „o anumită formă de preferință europeană va fi inevitabilă”. Pentru mediul de afaceri, semnalul este că propunerile legislative ale Comisiei privind suveranitatea industrială vor ajunge rapid în zona de compromis între competitivitate, deschidere comercială și protejarea capacităților industriale europene. [...]