Știri
Știri din categoria Politică
Primarul Buzăului spune că PSD s-ar putea îndrepta spre o alianță cu AUR, potrivit Digi24, care relatează declarațiile lui Constantin Toma făcute în emisiunea „În fața ta”. Toma afirmă că direcția imprimată partidului de Sorin Grindeanu „pare să indice” o viitoare apropiere de AUR și susține că, dacă linia actuală continuă, PSD ar putea ajunge să nu mai aibă alternative politice viabile.
„Păi dacă mergem pe linia asta, n-o să avem de ales. Sper să nu se întâmple acest lucru. Dar după părerea mea, la ce joacă domnul Grindeanu și echipa de la București, ne îndreptăm spre alianța cu AUR. Nu mai e altă soluție”, a notat Constantin Toma.
Declarația are relevanță politică și pentru mediul economic prin potențialul de a schimba ecuația guvernării și a majorităților parlamentare, într-un context în care alianțele influențează direct stabilitatea decizională, bugetul și predictibilitatea politicilor publice. Toma nu vorbește despre o decizie formală deja luată, ci despre o posibilă evoluție, pe care o leagă de strategia conducerii de la București.
În același interviu, Constantin Toma a invocat și episodul primului tur al alegerilor prezidențiale anulate din 2024, susținând că la Buzău ar fi fost direcționate aproximativ 3.000 de voturi către George Simion, pentru a-l ajuta să ajungă în turul doi cu Marcel Ciolacu. Primarul afirmă că acest lucru s-ar fi făcut „fără știrea” lui și descrie o logică internă de partid potrivit căreia o confruntare Ciolacu–Simion ar fi fost considerată avantajoasă, dar „uite că n-a fost așa”, în evaluarea sa.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan exclude AUR din orice formulă guvernamentală , invocând riscul unui executiv minoritar, potrivit news.ro . Mesajul fixează o limită politică în negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare, pe fondul discuțiilor despre scenarii de guvernare și numele viitorului premier. Linia roșie: fără AUR în Executiv Întrebat dacă ia în calcul ca AUR să facă parte din executiv pentru a evita un guvern minoritar, șeful statului a răspuns negativ, conform relatării. Poziția indică faptul că, în logica președintelui, stabilitatea guvernării trebuie obținută printr-o majoritate parlamentară care nu include AUR. Negocierile cu PNL și „varianta de compromis” Președintele a fost întrebat și ce soluție de compromis ar avea în cazul în care PNL ar refuza să susțină un premier tehnocrat sau să ofere majoritate în Parlament pentru un guvern minoritar. Nicușor Dan a evitat să detalieze scenariile, insistând pe ideea că esențială este existența unei majorități. „Întrebare foarte bună. (...) E o întrebare tehnică, cu multe răspunsuri tehnice, cu multe scenarii tehnice în care nu vreau să intru acum. Rămân la afirmația generală, care să fie majoritatea.” Despre Sorin Grindeanu ca premier: „nu pare probabil” În ceea ce privește ipoteza desemnării lui Sorin Grindeanu ca premier, dacă PSD ar strânge o majoritate parlamentară și ar veni cu această propunere, președintele a spus că, în acest moment, scenariul nu pare probabil. „E o ipoteză (...) care în momentul ăsta nu pare probabilă.” [...]
AUR cere explicații despre promovarea unei firme germane de IT către instituțiile statului , după ce vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi intermediat discuții „exploratorii” cu grupul Schwarz, potrivit Mediafax . Miza politică are și o componentă de impact economic și de achiziții publice: dacă Guvernul facilitează accesul la piața instituțiilor pentru un furnizor străin, apare întrebarea tratamentului aplicat companiilor românești din IT. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, susține că „întrebarea fundamentală” este ce firmă românească de IT a fost tratată similar de către Guvern, în condițiile în care Executivul invocă faptul că IT-ul și comunicațiile contribuie cu „12-13% la PIB-ul țării”. „Au oare, în viziunea Oanei Gheorghiu și a lui Ilie Bolojan, firmele românești aceleași drepturi precum cele germane, de fi promovate către instituțiile statului?” Cronologia invocată de Peiu: întâlniri și un e-mail către instituții Într-o postare pe Facebook, Peiu descrie o succesiune de evenimente care ar fi început în ianuarie 2026, când ar fi avut loc, la Guvern, o întâlnire cu reprezentanți ai grupului german Schwarz, de data aceasta din divizia de IT, Schwarz Digits . Senatorul precizează că „nu știm cu cine” s-ar fi întâlnit aceștia. Ulterior, pe 12 februarie 2026, vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi trimis un e-mail către mai multe instituții, în care cerea să i se comunice dacă, „din perspectiva STS”, au fost identificate „potențiale soluții, servicii sau capacități de interes”, în contextul discuțiilor cu Schwarz Digits și al direcțiilor europene privind „suveranitatea digitală”, reducerea dependențelor tehnologice și reziliența infrastructurilor digitale. Peiu afirmă că din e-mail reiese că instituțiile ar fi fost informate și despre serviciile oferite de compania germană. Peiu mai susține că reprezentanții Schwarz au fost primiți oficial la Palatul Victoria , la o întâlnire a premierului Ilie Bolojan cu CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, în martie 2026, iar tema ar fi fost „reducerea deficitului comercial al României”. Întrebările lansate către Guvern Peiu formulează trei întrebări la care, în opinia sa, Guvernul Bolojan ar trebui să răspundă: dacă există vreo legătură între donațiile firmelor din grupul Schwarz către ONG-ul condus de Oana Gheorghiu și interesul vicepremierului pentru serviciile oferite de Schwarz către instituțiile publice din România; dacă există vreo firmă românească de IT primită „de două ori în trei luni” la Guvern și ale cărei servicii să fi fost promovate către aceleași instituții; cum a contribuit întâlnirea premierului cu conducerea grupului german la reducerea deficitului comercial, „scopul declarat al întâlnirii”. În materialul citat nu este prezentat un răspuns al Guvernului la aceste întrebări. [...]
PNL își închide opțiunea de coaliție cu PSD, ceea ce complică formarea unei majorități stabile , într-un moment în care România are nevoie de o formulă de guvernare, potrivit Mediafax . Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Timișoara , că liberalii nu vor mai intra într-o coaliție cu PSD și că, dacă social-democrații vor fi la guvernare, PNL va trece în opoziție. „PNL nu va mai face o coaliție în perioada următoare cu PSD. De asemenea, în condițiile în care acest partid va fi în guvernare, PNL va fi în opoziție.” Declarația a fost făcută în contextul unei întâlniri la Timișoara cu conducerea filialei județene a PNL, unde Bolojan a spus că a prezentat „strategia pentru perioada următoare”. El a motivat decizia prin experiența ultimelor „zece luni de guvernare” și a acuzat PSD de „fugă de răspundere”, „minciuni” și „blocaje” legate de reformele pe care România ar trebui să le aplice. Ce înseamnă politic și operațional Mesajul PNL reduce explicit spațiul de negociere pentru o coaliție care să includă PSD și mută presiunea pe găsirea unei alte majorități sau a unei formule de guvernare care să funcționeze fără liberali, dacă PSD rămâne în executiv. În același timp, Bolojan a susținut că PNL „nu refuză guvernarea” și că, „pe termen scurt”, trebuie găsită o soluție pentru ca România „să fie guvernată”. Obiectivele anunțate de Bolojan pentru PNL Pe lângă poziționarea față de PSD, liderul liberal a indicat direcții pentru perioada următoare, inclusiv un obiectiv pe termen mediu, cu orizontul anului 2028: găsirea rapidă a unei formule de guvernare, fără ca PNL să „fugă de răspundere”; construirea unei alternative politice pentru 2028, axată pe reguli egale, fără privilegii și fără „sinecuri”; reformarea partidului, aducerea de „oameni noi” și folosirea experienței celor care „au dovedit performanță”. În lipsa altor detalii în informațiile disponibile din sursă despre pașii concreți ai negocierilor, rămâne de urmărit cum va influența această linie roșie a PNL discuțiile pentru formarea guvernului și arhitectura unei majorități parlamentare funcționale. [...]
Traian Băsescu avertizează că întârzierea formării unui guvern „cu puteri depline” poate bloca reforme și bani europeni , într-un context în care, spune el, Ilie Bolojan este privit de mulți drept „un soi de Mesia”, potrivit Digi24 . Fostul președinte a declarat la B1 TV că, dincolo de calculele politice și electorale, „vital pentru România este să aibă guvern în deplinătatea funcțiunilor sale”, inclusiv pentru a putea emite ordonanțe. În același timp, Băsescu a susținut că Bolojan „probabil” își prioritizează propria candidatură, în timp ce statul are urgențe care nu pot fi gestionate de un executiv provizoriu sau minoritar. Miza: PNRR și decizii care cer un executiv cu mandat complet Băsescu a legat explicit nevoia unui guvern cu puteri depline de capacitatea României de a adopta legi și de a lua decizii considerate esențiale pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a dat ca exemplu legea salarizării, despre care a spus că este o obligație în PNRR și a pus sub semnul întrebării cum ar putea fi trecută de un guvern fără autoritate deplină. Tot ca exemplu de decizie dificil de asumat de un guvern interimar, Băsescu a invocat mandatul pentru semnarea a „8,3 miliarde de euro” pentru dotarea armatei, întrebând cum ar putea fi acordat în condițiile unui executiv provizoriu, cu miniștri interimari. „Noi riscăm să pierdem foarte mulţi bani, miliarde, şi ei cred că nu vor răspunde pentru treaba asta.” Critica către partide: interesul electoral înaintea interesului național În declarațiile sale, fostul șef al statului a indicat PSD și PNL ca actori care, în opinia lui, nu ar înțelege prioritățile României în acest moment și ar pune pe primul plan interesele de partid sau personale, prin „refuzul de a relua discuțiile”. Băsescu a susținut că liderii politici ar trebui să accepte costuri electorale atunci când situația o cere, invocând criza economică din 2008 și măsurile din 2010, despre care a spus că și le-a asumat împreună cu premierul Emil Boc pentru „restabilirea echilibrelor macroeconomice”, cu costuri politice. Ce urmează: consultări la Cotroceni În același context, partidele au fost convocate luni la Palatul Cotroceni de către președintele Nicușor Dan, care a anunțat că întrebarea centrală va fi: „Ce majoritate se formează?”. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan cere măsuri structurale pentru disciplina banului public și leagă direct credibilitatea fiscală de felul în care statul își plătește și își controlează demnitarii și managerii, potrivit G4Media . Bolojan a spus vineri că statul „trebuie să ia niște măsuri structurale” și „să nu își mai bată joc de banul public”, argumentând că oamenii sunt mai puțin dispuși să-și plătească taxele dacă văd salarii mari în companii sau bănci de stat fără performanță în spate. Declarațiile au fost făcute la HotNews, iar informația este transmisă de Agerpres. „Trebuie să lucrăm la niște măsuri structurale și să nu ne mai batem joc de banul public.” În același context, premierul interimar a susținut că guvernanții trebuie să le spună oamenilor „adevărul” despre ce se poate și ce nu se poate face, avertizând asupra riscului promisiunilor nerealiste. Ca exemplu, Bolojan a invocat cazul Greciei și al partidului Syriza, despre care a afirmat că a promis „soluții deosebite”, a ajuns la guvernare prin alianțe politice și a dus țara „într-o fundătură” după un referendum împotriva unor măsuri de plată a datoriilor. Atac la PSD: „în spate, la șurubăreală” Bolojan a lansat și o critică la adresa PSD, afirmând că partidul ar vrea să participe la guvernare, dar fără asumare publică. „Pe ai noștri, cei de la PSD – vor să fie în guvernare, dar nu în față, ci în spate, la șurubăreală. Nu merge această chestiune.” [...]
AUR își leagă promisiunile de pensii și TVA de tăieri din investiții neurgente , susținând că ar reduce cheltuieli la proiecte locale care nu sunt finanțate din fonduri europene și nu au caracter de urgență, potrivit Mediafax . Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, a fost întrebat în emisiunea „OFF The Record” cum ar urma partidul să majoreze pensiile și să reducă TVA. Răspunsul său a fost că aceste măsuri ar fi realizate prin „reducerea altor cheltuieli”, cu accent pe investiții pe care le consideră neesențiale. De unde ar veni banii, în viziunea lui Peiu Peiu a indicat drept exemplu cheltuieli pe care le-ar tăia investiții locale precum săli de sport sau terenuri, despre care a spus că nu sunt necesare, nu sunt programe europene și nu sunt urgente. În același context, el a criticat decizia de a nu aplica „ legea pensiilor ”, afirmând că guvernele „Ciolacu și apoi Bolojan” ar fi decis să nu indexeze veniturile pensionarilor, invocând o comparație cu indexarea veniturilor altor categorii. TVA și inflația: „revenirea cotelor”, prezentată ca soluție Peiu a mai spus că soluția ar fi „revenirea cotelor de TVA”. În argumentația sa, el a pus inflația pe seama creșterii prețurilor la energie și a creșterii taxelor pe consum, susținând că reducerea TVA ar impulsiona activitatea economică și, în caz contrar, „și bugetul va avea de suferit”. Materialul nu oferă detalii despre nivelul concret al TVA vizat, amploarea tăierilor sau un calendar de implementare, astfel că impactul bugetar al propunerilor nu poate fi evaluat din informațiile prezentate. [...]
