Știri
Știri din categoria Politică

Primarul Buzăului spune că PSD s-ar putea îndrepta spre o alianță cu AUR, potrivit Digi24, care relatează declarațiile lui Constantin Toma făcute în emisiunea „În fața ta”. Toma afirmă că direcția imprimată partidului de Sorin Grindeanu „pare să indice” o viitoare apropiere de AUR și susține că, dacă linia actuală continuă, PSD ar putea ajunge să nu mai aibă alternative politice viabile.
„Păi dacă mergem pe linia asta, n-o să avem de ales. Sper să nu se întâmple acest lucru. Dar după părerea mea, la ce joacă domnul Grindeanu și echipa de la București, ne îndreptăm spre alianța cu AUR. Nu mai e altă soluție”, a notat Constantin Toma.
Declarația are relevanță politică și pentru mediul economic prin potențialul de a schimba ecuația guvernării și a majorităților parlamentare, într-un context în care alianțele influențează direct stabilitatea decizională, bugetul și predictibilitatea politicilor publice. Toma nu vorbește despre o decizie formală deja luată, ci despre o posibilă evoluție, pe care o leagă de strategia conducerii de la București.
În același interviu, Constantin Toma a invocat și episodul primului tur al alegerilor prezidențiale anulate din 2024, susținând că la Buzău ar fi fost direcționate aproximativ 3.000 de voturi către George Simion, pentru a-l ajuta să ajungă în turul doi cu Marcel Ciolacu. Primarul afirmă că acest lucru s-ar fi făcut „fără știrea” lui și descrie o logică internă de partid potrivit căreia o confruntare Ciolacu–Simion ar fi fost considerată avantajoasă, dar „uite că n-a fost așa”, în evaluarea sa.
Recomandate

Sorin Grindeanu acuză Guvernul Bolojan de „cădere economică” și pune presiune pe buget , invocând date despre PIB și un posibil gol de finanțare, într-un nou episod de escaladare a conflictului politic cu mize directe pentru politica fiscală și costurile din energie, potrivit G4Media . Liderul PSD a avut vineri o ieșire publică la adresa premierului demis Ilie Bolojan , pe care l-a acuzat că ar fi dezvoltat „o tulburare obsesiv-compulsivă pentru PSD”. În același mesaj, Grindeanu a susținut că actuala guvernare ar fi „spoliat” românii, ar fi „prăbușit economia” și ar fi „sufocat firmele”. Ce date economice invocă Grindeanu În postarea reprodusă de publicație, Grindeanu își sprijină atacul pe cifre pe care le atribuie INS și Eurostat, afirmând că România ar avea „două trimestre de cădere economică și două de stagnare”. Pentru primul semestru din 2026, el indică: PIB real: -1,6% (seria ajustată sezonier) PIB: -0,8% (seria brută) Grindeanu critică și construcția bugetară, susținând că bugetul ar fi fost făcut pe o ipoteză de +1% creștere economică , în timp ce după șase luni ar fi rezultat -0,8% . Miza fiscală: „Îți lipsesc aproape 40 de miliarde” În același mesaj, șeful PSD afirmă că premierului „îi lipsesc aproape 40 de miliarde” și sugerează, sub formă de întrebări, posibile soluții precum creșteri de taxe sau vânzarea de acțiuni la „companii strategice”. Nu sunt oferite în articol detalii despre baza de calcul a sumei sau despre la ce componentă bugetară se referă exact. Energie și disputa pe Dunăre, în fundalul atacului Grindeanu mai afirmă că România ar plăti „ 500 de euro pe MWh la bulgari” și atacă PNL pentru perioada în care a condus Ministerul Energiei, comparativ cu PSD. Contextul imediat al escaladării, potrivit articolului, este legat de informații publicate de Ilie Bolojan, conform cărora Ministerul Transporturilor condus de Grindeanu ar fi ignorat un proiect care „ar fi dus la creșterea nivelului Dunării” în zona centralei nucleare de la Cernavodă . Declarația integrală, în forma publicată „Este clar. Bolojan și gașca useristă au dezvoltat o tulburare obsesiv-compulsivă pentru PSD. Ați spoliat românii, ați prăbușit economia și ați sufocat firmele. Opriți-vă! Terminați în a mai mesteca lozinci stupide cu PSD dimineața, la prânz și seara. Chiar nu vă pică greu la stomac să vedeți că datele INS și Eurostat spun că aveți două trimestre de cădere economică și două de stagnare?! Doar în primul semestru din 2026: 👉 PIB real: -1,6% pe seria ajustată sezonier. 👉 PIB: -0,8% pe seria brută. V-ați făcut bugetul pe +1% creștere economică. După șase luni suntem la -0,8%. Îți lipsesc aproape 40 DE MILIARDE, Ilie! Mai crești niște taxe?! Vindem niște acțiuni la companii strategice?! Mai stingem lumina prin casele românilor, cum facem?! Plătim 500 de euro pe MWh la bulgari și voi încă o țineți langa cu PSD?! După ce voi de la PNL ați avut 90 de luni Ministerul Energiei și PSD doar 10 luni?! Și după ce Miruță 2 cm s-a făcut de toată ocara jucându-se stupid cu stâncile și barjele pe Dunăre?! Adevărul este simplu: ați preluat o țară cu a doua creștere economică din UE și ați dus-o pe penultimul loc. Doar România și Irlanda au scădere economică din toată Uniunea Europeană. Ați distrus și ați îngropat orice speranță. E tot ce v-a ieșit de minune…. Va fi o binecuvântare pentru țara noastră când vom scăpa de această pestă haștagistă…iar asta va fi foarte curând!” În material nu este prezentată o reacție a lui Ilie Bolojan la acuzațiile lui Grindeanu. [...]

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , pune blocajul proiectului de pe brațul Bala pe seama deciziilor politice din Transporturi, nu a ONG-urilor , susținând că PSD ar fi refuzat să facă pașii administrativi ceruți pentru clarificări la nivel european, potrivit news.ro . Miza proiectului, spune ea, este una strategică: asigurarea apei necesare funcționării reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Buzoianu afirmă că proiectul ar fi fost amânat ani de zile, deși existau avize și bugete pentru implementare. În intervenția de vineri seară la B1 TV, ea a respins ideea că proiectul ar fi „stat în sertar” din cauza organizațiilor neguvernamentale, susținând că problema a fost lipsa de disponibilitate a Ministerului Transporturilor, la acel moment condus de PSD, de a răspunde solicitărilor de clarificare. Ce reproșează Buzoianu și de ce contează Ministrul interimar spune că unele ONG-uri au transmis un punct de vedere către Comisia Europeană, iar Comisia ar fi cerut Ministerului Transporturilor să clarifice anumite aspecte și să ofere detalii suplimentare. În loc să completeze documentația, Buzoianu susține că PSD ar fi preferat să abandoneze demersul și să dea vina pe ONG-uri. „Și în loc să muncească, în loc Ministerul Transporturilor să vină să spună: da, mai avem de muncit să mai îndeplinim două-trei lucruri și să mișcăm acest proiect, a preferat, la acea vreme, PSD să arunce pe fereastră și să zică că este prea greu să mai depună încă două-trei hârtii.” Întrebată cum pot fi siguri oamenii că proiectul va fi implementat, Buzoianu a răspuns ironic: „Pentru că în momentul de față nu mai este PSD care să arunce pe fereastră proiectul.” Context: legătura cu oprirea centralei de la Cernavodă În același material, Buzoianu leagă discuția despre brațul Bala de situația de la centrala nucleară de la Cernavodă, despre care afirmă că a fost oprită joi dimineață din cauza lipsei de apă pentru răcirea reactoarelor. Ea descrie situația drept un „eșec” al ultimilor 2-3 ani la Ministerul Transporturilor, susținând că lucrările la brațul Bala ar fi trebuit făcute și că existau deja, din 2024, acord de mediu și hotărâre de guvern pentru finanțare. Replica PSD: ONG-urile ar fi blocat proiectul În replică, președintele PSD, Sorin Grindeanu, fost ministru al Transporturilor, a susținut că proiectul nu a fost blocat de minister, ci de ONG-uri de mediu. Potrivit acestuia, două ONG-uri ar fi contestat proiectul în instanță și ar fi depus plângeri la Comisia Europeană, invocând riscul de afectare a habitatului sturionilor. În materialul citat, nu sunt prezentate detalii suplimentare despre calendarul actual al proiectului sau pașii concreți de implementare care urmează. [...]

PSD ridică miza politică pe fondul contracției economice , după ce secretarul general al partidului, eurodeputatul Claudiu Manda , i-a cerut premierului Ilie Bolojan să plece din funcție, invocând efectele politicilor guvernamentale asupra economiei și nivelului de trai, potrivit Agerpres . Manda susține, într-o postare pe Facebook, că în cele „peste 100 de zile” de la adoptarea moțiunii de cenzură de către Parlament, România ar fi fost „aruncată dintr-o criză în alta”, iar austeritatea ar fi fost prezentată drept „reformă”. În același mesaj, liderul PSD afirmă că România a încheiat primele șase luni din 2026 în contracție față de aceeași perioadă din 2025. Datele economice invocate și legătura cu măsurile fiscale În mesajul citat, Claudiu Manda indică o scădere a PIB în semestrul I 2026 de 0,8% pe seria brută și de 1,6% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu semestrul I 2025. El leagă evoluția de politicile guvernamentale și critică măsurile fiscale adoptate de Guvern, acuzând că „au fost transferate asupra populației costurile guvernării”. Manda enumeră, totodată, o serie de efecte sociale pe care le atribuie acestor politici: scăderea puterii de cumpărare a salariilor și pensiilor, dublarea inflației, depășirea pragului de 510.000 de șomeri și reducerea numărului de salariați cu 63.000 într-un an. Cererea de demisie și contextul statistic În finalul mesajului, secretarul general al PSD îi cere premierului să își asume un „sacrificiu” și să plece din funcție. „Ați cerut sacrificii unei țări întregi. Poate că este timpul să faceți și dumneavoastră unul. Plecați” Separat de poziția politică a PSD, Agerpres notează că datele semnal publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în semestrul I 2026, PIB a scăzut cu 0,8% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier, față de semestrul I 2025. [...]

Negocierile politice pe Legea salarizării bugetarilor au eșuat, iar România riscă să piardă 770 milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR dacă actul nu este adoptat până la 31 august, potrivit Adevărul . Discuțiile de la Cotroceni s-au încheiat fără acord, pe fondul divergențelor dintre partide și al opoziției sindicatelor, într-un calendar rămas la mai puțin de trei săptămâni. Negocierile au fost conduse de președintele Nicușor Dan cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR și au fost precedate de discuții între Administrația Prezidențială și sindicatele din Educație. Federațiile sindicale au respins forma actuală a proiectului, susținând că nu respectă angajamentele din timpul grevei profesorilor din 2023. Blocajul: bani, grile și cost politic Sindicatele contestă modul de calcul al noilor grile și spun că impactul bugetar al revendicărilor profesorilor ar fi fost supraestimat. Ele cer refacerea calculelor împreună cu Banca Mondială, care a participat din 2022 la evaluarea funcțiilor din sectorul public și la pregătirea reformei. În același timp, profesorii acuză Ministerul Educației că ar fi transmis date incorecte privind normele didactice din universități. PSD a anunțat înaintea întâlnirii că nu poate susține proiectul în forma actuală și cere modificări ale grilelor pentru Educație și Sănătate, inclusiv varianta aplicării etapizate a noilor salarii, pentru a împărți impactul bugetar pe mai mulți ani. UDMR a cerut clarificarea surselor de finanțare, iar Kelemen Hunor a avertizat că proiectul „nu are cum să iasă bine” fără acord politic și fără bani identificați. PNL a venit cu argumentul termenului-limită și al mizei PNRR. „Mai avem mai puțin de trei săptămâni până la termenul-limită pentru adoptarea Legii salarizării, jalon în PNRR. Dacă nu îndeplinim jalonul până la 31 august, România va pierde 770 de milioane de euro”, a explicat Siegfried Mureșan. Reformă amânată ani, comprimată acum în câteva săptămâni Autoritățile au început reforma în 2022, cu evaluarea funcțiilor din administrația publică sprijinită de Banca Mondială. În 2023 au început consultările, dar procesul a fost afectat de greva din Educație, iar discuțiile au continuat în 2024 și 2025, până la termenul final negociat cu Comisia Europeană : 31 august 2026. În forma prezentată public de Guvern în luna mai, proiectul prevedea eliminarea a 87 dintre cele 151 de sporuri existente, includerea unei părți dintre acestea în salariul de bază și introducerea unor mecanisme de recompensare a performanței. Guvernul susținea că veniturile existente vor fi protejate și că aproximativ 56% dintre angajații publici ar urma să beneficieze de creșteri. Politologul Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai) argumentează, în analiza citată, că blocajul actual este consecința amânărilor din anii anteriori, care au transformat reforma într-o negociere „la limită”, în care partidele cântăresc nu doar conținutul, ci și costul politic al fiecărei modificări. Ce riscă să urmeze: o lege adoptată în grabă sau un nou eșec pe jalon Mișcoiu avertizează că o lege adoptată fără o negociere socială solidă poate produce noi inechități și o ierarhie salarială „bulversată”. În același timp, el descrie o împărțire a mizelor: PNL și USR ar fi dispuse să meargă înainte cu structura de bază a proiectului, în timp ce PSD ar fi prins între presiunea sindicatelor și riscul de a fi acuzat că pune în pericol banii europeni. În analiza citată se mai arată că, dincolo de adoptarea formală, miza se mută și la efectele asupra veniturilor în timp: înghețarea salariilor pe tranșe și neindexarea lor pot însemna scăderea puterii de cumpărare, în funcție de evoluția inflației. [...]

Amendamentul AUR la Legea ANI riscă să fie greu de aplicat și să ajungă blocat la CCR , după ce chiar liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, s-a delimitat public de inițiativă și a spus că speră să nu fi fost „cu dedicație” pentru partenera președintelui, potrivit Antena 3 . Petrișor Peiu a declarat la Digi24 că nu susține amendamentul partidului privind obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și de interese și pentru partenerii de viață ai demnitarilor. Întrebat dacă textul a fost gândit special pentru a o obliga pe Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui României, să își publice declarațiile, Peiu a răspuns: „Sper că nu, pentru că eu aș descuraja astfel de chestiuni. Până la urmă trebuie să avem un cod al onoarei. Dacă mă lupt cu Nicușor Dan, mă lupt cu Nicușor Dan, nu cu soția sau ce este doamna... concubină. Sper că nu a fost asta”. În aceeași intervenție, Peiu a insistat pe ideea de „onoare” în politică și a spus că nu este de acord cu atacarea unor persoane care „nu sunt în politică”. Ce schimbă amendamentul și de ce apare problema de aplicare Amendamentul AUR a trecut de Parlament cu voturile PSD și vizează extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere și de interese și pentru: soț/soție; „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii (inclusiv cu președintele României, parlamentari, premier, membri ai Guvernului și alte funcții enumerate în text). În timpul dezbaterilor, au existat acuzații că amendamentul ar fi fost conceput special pentru partenera președintelui, pe fondul conflictului dintre Nicușor Dan și AUR, partid care vrea să-l suspende pe șeful statului, notează Antena 3. Un punct sensibil ține de aplicare: în dezbaterile de la Comisia juridică, un reprezentant al Agenției Naționale de Integritate (ANI) a afirmat că instituția nu are mecanisme să verifice natura relațiilor unui demnitar. Ce urmează: contestări la Curtea Constituțională Amendamentul a fost atacat la Curtea Constituțională de USR și PNL într-o acțiune comună și, separat, și de Nicușor Dan, potrivit aceleiași surse. În paralel, Mirabela Grădinaru și-a publicat declarațiile de avere și de interese chiar în ziua dezbaterii legii, „pentru a înlătura orice speculații”, conform anunțului președintelui. [...]

România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR dacă legea salarizării nu este adoptată și promulgată până la 31 august, iar pentru deblocarea negocierilor președintele Nicușor Dan i-a convocat la Cotroceni pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR, potrivit Biziday . Întâlnirea este programată pentru 11 august, ora 16, iar pe agenda prezidențială apar Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). Discuțiile vizează legea salarizării, aflată în blocaj de câteva săptămâni. Blocaj politic și presiune sindicală Conform informațiilor din sursă, proiectul a fost blocat de PSD și de unele sindicate nemulțumite de tăierea unor sporuri, inclusiv din sănătate, ceea ce a dus la proteste ample în spitale. Miza PNRR și calendarul-limită Ministrul Dragoș Pîslaru avertizează că aceasta ar fi „probabil ultima săptămână” în care mai poate fi obținut un acord politic, astfel încât legea să fie adoptată și promulgată până la 31 august, termenul-limită din PNRR care condiționează deblocarea a 770 de milioane de euro din partea UE. În același context, Pîslaru susține că proiectul ar aloca circa 12 miliarde de lei pentru corectarea inechităților și pentru un cadru mai predictibil al cheltuielilor salariale în sectorul public. „Vorbim de o lege amânată 4 ani (…) Un proiect care alocă circa 12 miliarde de lei pentru a corecta inechități, a stabili un cadru predictibil pentru cheltuielile salariale și a reașeza salarizarea într-un sector public care devenise tot mai fragmentat.” Ministrul leagă adoptarea legii și de percepția agențiilor de rating, menționând că reforma apare și în evaluarea Moody’s de vineri (menționată de Biziday), în care ar fi indicat că adoptarea legii salarizării poate contribui la o îmbunătățire a ratingului pe viitor. Ce urmează Întâlnirea de la Cotroceni este prezentată ca un demers de „deblocare” a negocierilor. Rămâne de văzut dacă discuțiile vor produce rapid un acord politic, în condițiile opoziției sindicale față de reducerea unor sporuri și a termenului strâns impus de PNRR. [...]