Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Portugalia alege stabilitatea:...

Portugalia alege stabilitatea: socialistul Antonio José Seguro câștigă alegerile prezidențiale în Portugalia – înfrângere clară pentru extrema dreaptă

Antonio José Seguro sărbătorește victoria în alegerile prezidențiale din Portugalia.

Antonio José Seguro, candidatul Partidului Socialist din Portugalia, a câștigat categoric alegerile prezidențiale în turul al doilea, obținând între 67% și 73% din voturi, potrivit proiecțiilor realizate pe baza sondajelor la ieșirea de la urne, relatează AGERPRES. Adversarul său, liderul de extremă dreapta André Ventura, a obținut un scor între 27% și 33%, semnificativ sub cel al contracandidatului său moderat.

În vârstă de 63 de ani, Seguro îl va succeda pe actualul președinte conservator Marcelo Rebelo de Sousa, care a ocupat funcția timp de zece ani. Noul președinte urmează să preia mandatul la începutul lunii martie 2026. Victoria sa este interpretată drept o respingere clară a discursului populist și radical reprezentat de Ventura, într-un context european în care extrema dreaptă a câștigat teren în mai multe state.

Antonio José Seguro este o figură cunoscută a stângii portugheze, cu experiență îndelungată în viața politică. Fost lider al Partidului Socialist și fost ministru, el a mizat în această campanie pe o agendă de unitate, stabilitate democratică și apărarea valorilor europene. În contrast, campania lui Ventura a fost marcată de teme anti-imigrație, naționalism economic și critici dure la adresa sistemului politic tradițional.

Participarea ridicată la vot, în special în zonele urbane, a fost favorabilă candidatului de centru-stânga. Analistii politici notează că alegerea lui Seguro menține Portugalia pe un curs politic echilibrat în raport cu Uniunea Europeană, într-un moment în care alte democrații din regiune se confruntă cu presiuni populiste.

Recomandate

Articole pe același subiect

Constantin Toma discută despre posibile alianțe politice în România.
Politică08 feb. 2026

Constantin Toma nu exclude o alianță PSD-AUR - avertizează asupra jocurilor politice ale lui Grindeanu care ar putea conduce aici

Primarul Buzăului spune că PSD s-ar putea îndrepta spre o alianță cu AUR , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile lui Constantin Toma făcute în emisiunea „În fața ta”. Toma afirmă că direcția imprimată partidului de Sorin Grindeanu „pare să indice” o viitoare apropiere de AUR și susține că, dacă linia actuală continuă, PSD ar putea ajunge să nu mai aibă alternative politice viabile. „Păi dacă mergem pe linia asta, n-o să avem de ales. Sper să nu se întâmple acest lucru. Dar după părerea mea, la ce joacă domnul Grindeanu și echipa de la București, ne îndreptăm spre alianța cu AUR. Nu mai e altă soluție”, a notat Constantin Toma. Declarația are relevanță politică și pentru mediul economic prin potențialul de a schimba ecuația guvernării și a majorităților parlamentare, într-un context în care alianțele influențează direct stabilitatea decizională, bugetul și predictibilitatea politicilor publice. Toma nu vorbește despre o decizie formală deja luată, ci despre o posibilă evoluție, pe care o leagă de strategia conducerii de la București. În același interviu, Constantin Toma a invocat și episodul primului tur al alegerilor prezidențiale anulate din 2024, susținând că la Buzău ar fi fost direcționate aproximativ 3.000 de voturi către George Simion, pentru a-l ajuta să ajungă în turul doi cu Marcel Ciolacu. Primarul afirmă că acest lucru s-ar fi făcut „fără știrea” lui și descrie o logică internă de partid potrivit căreia o confruntare Ciolacu–Simion ar fi fost considerată avantajoasă, dar „uite că n-a fost așa”, în evaluarea sa. [...]

Bărbat la vot, într-un mediu electoral organizat, cu cabine de vot în fundal.
Politică08 feb. 2026

Atacul lui Hubert Thuma asupra lui Ilie Bolojan generează tensiuni interne în PNL - implicații pentru coaliția de guvernare

Hubert Thuma îl acuză pe Ilie Bolojan de „userizarea” PNL , potrivit HotNews.ro , într-un atac public care readuce în prim-plan tensiunile interne din partid și suspiciunile privind o influență a USR în zona de decizie a guvernării. Declarațiile au fost făcute duminică seară, 8 februarie 2026, la Antena 3, de liderul PNL Ilfov și președintele Consiliului Județean Ilfov. În centrul acuzațiilor se află ideea că, în loc să consolideze o linie internă liberală, conducerea PNL ar fi tolerat sau chiar ar fi încurajat o apropiere de persoane și practici asociate USR. Thuma susține că Ilie Bolojan ar fi propus, înaintea alegerilor prezidențiale din 2024, ca PNL să susțină candidați din afara partidului, invocând numele lui Mircea Geoană și Elena Lasconi, pe fondul evaluărilor din sondaje că Nicolae Ciucă nu putea câștiga cursa. „Legat de Lasconi, lucrurile sunt un pic mai grave din punctul meu de vedere, pentru că se leagă cu tentativa de «userizare» pe care o văd eu acum în interiorul Partidului Național Liberal.” Thuma leagă această „tentativă” de componența actuală a echipei guvernamentale și a aparatului de lucru al premierului, afirmând că în afară de un ministru liberal, ceilalți trei miniștri nu ar fi membri PNL. În plus, el spune că în cabinetul premierului din Piața Victoriei ar fi „mai mulți cei de la USR și cei de la REPER” decât din PNL, prezentând acest lucru ca indiciu al unei repoziționări care ar slăbi controlul partidului asupra propriului act de guvernare. Atacul are și o componentă politică internă, legată de alegerile din 2025, când Thuma afirmă că „Crin Antonescu a fost trădat” . El susține că, deși Antonescu era candidatul susținut la prezidențiale de coaliția PSD-PNL-UDMR de la acel moment, în spațiul public ar fi fost întreținută ideea că nu va candida, iar Bolojan nu ar fi ieșit să dezmintă scenariul potrivit căruia el ar fi fost candidatul real al partidului. Thuma mai afirmă că apropiații actuali ai lui Bolojan din PNL nu ar fi făcut campanie pentru Antonescu. Miza acestor acuzații depășește disputa personală: ele pun sub semnul întrebării coeziunea PNL și capacitatea conducerii de a controla mesajul și resursele politice ale partidului, într-un context în care orice percepție de „import” de influență dinspre USR poate alimenta fracturi interne și poate complica relațiile din coaliție. HotNews.ro notează că Thuma a calificat explicit situația drept „o anumită încercare de «userizare» a partidului”, indicând că disputa se poartă nu doar pe candidaturi trecute, ci și pe arhitectura actuală a puterii în jurul premierului și a guvernului. [...]

Constantin Toma discutând despre strategia PSD și riscurile economice.
Politică08 feb. 2026

Primarul PSD Constantin Toma acuză un joc periculos al lui Grindeanu privind ieșirea de la guvernare - riscurile destabilizării economiei prin astfel de declarații

Primarul Buzăului, Constantin Toma , contestă public strategia PSD privind ieșirea de la guvernare , susținând că discuția este folosită intern de conducerea partidului fără un „motiv adevărat”, potrivit Euronews . Critica vizează direct echipa de vârf a PSD și, în special, pe președintele Sorin Grindeanu , pe care edilul îl indică drept principal responsabil pentru ceea ce numește un „joc periculos”. Toma afirmă că, în realitate, PSD „nu a pus niciodată cu adevărat problema ieșirii de la guvernare”, iar mesajele repetate despre o posibilă retragere nu ar aduce beneficii electorale, ci ar urmări mai degrabă protejarea conducerii. În lectura sa, miza nu este repoziționarea partidului, ci „supraviețuirea” unui grup restrâns din vârful PSD, într-un moment în care așteptările simpatizanților și ale membrilor de partid ar fi fost ridicate. „Partidul meu face un joc foarte periculos, de care nu știu cât de conștienți sunt cei care conduc partidul. Vorbesc de domnul Grindeanu și de echipa de încă șase oameni care sunt acolo, cei cinci prim vicepreședinți și secretarul general. (...) Acest joc este făcut numai pentru supraviețuirea partidului, de fapt, pentru supraviețuirea lor.” Primarul Buzăului își construiește critica și pe o comparație cu momente anterioare, când, spune el, ar fi existat un motiv „foarte serios” pentru ieșirea de la guvernare, dar PSD nu a făcut-o. El invocă explicit perioada în care „s-au mărit taxele și impozitele” și întreabă de ce nu s-a luat atunci o decizie radicală, sugerând că actuala retorică nu are o justificare solidă și riscă să fie percepută ca oportunistă. În același timp, Toma avertizează asupra efectelor economice ale acestor semnale politice, într-un context în care administrațiile locale așteaptă bugetul național. El susține că o ieșire „fără un motiv serios” ar putea alimenta creșterea dobânzilor și ar accentua instabilitatea, iar responsabilitatea politică ar reveni PSD în percepția publică. În intervenția sa, el leagă această instabilitate de mesajele contradictorii ale liderilor PSD, care ar fi susținut măsurile guvernării la momentul asumării, dar le contestă ulterior. Potrivit relatării, discuțiile despre o eventuală ieșire de la guvernare sunt reluate „de aproape două luni” de unii lideri PSD, cu semnale mai izolate încă din august. În acest cadru, poziția lui Constantin Toma se distinge ca o critică internă frontală: nu doar față de ideea ieșirii, ci față de modul în care conducerea ar folosi tema ca instrument de supraviețuire politică, cu potențiale costuri de credibilitate și cu riscuri economice pe care edilul le consideră evitabile. [...]

Ministrul german al economiei discutând despre competiția globală și achizițiile publice.
Politică08 feb. 2026

Ministrul german al economiei respinge inițiativa „Buy European” - avertizează asupra riscurilor izolării în competitivitate

Germania respinge ideea de „ Buy European ” în achizițiile publice , potrivit Euractiv , într-un moment în care Comisia Europeană pregătește mai multe propuneri legislative legate de suveranitatea industrială și de orientarea contractelor publice către companii din UE. Ministrul german al economiei, Katherina Reiche, a reacționat sâmbătă la inițiativa promovată de comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, care a cerut într-un articol de opinie o abordare „Made in Europe”, inclusiv o „preferință europeană reală” în sectoare strategice. Textul a fost co-semnat de peste 1.000 de lideri de afaceri și reprezentanți sindicali. Reiche a avertizat că o astfel de direcție riscă să reducă competiția și să ducă la izolare economică. „Răspunsul european la provocările competitivității globale nu poate fi izolarea”, a declarat Reiche pentru agenția DPA. În contrapondere, ministrul german a susținut o abordare „Made with Europe”, care ar combina punctele forte interne cu cooperarea cu „parteneri globali de încredere”. În viziunea Berlinului, accentul ar trebui pus pe reducerea birocrației și pe stimularea investițiilor, nu pe introducerea unor preferințe în achizițiile publice care ar putea limita concurența pe piața europeană. Miza politică este că, pe fondul tensiunilor comerciale repetate cu China și Statele Unite, Comisia Europeană lucrează la „mai multe propuneri legislative” care ar urma să meargă în direcția lui Séjourné, pe măsură ce dezbaterea despre suveranitatea industrială se intensifică. În termeni practici, discuția se traduce în întrebarea dacă viitoarele reguli europene vor permite sau chiar vor încuraja explicit ca banii publici să favorizeze furnizori din UE în domenii considerate strategice. În interiorul Uniunii, liniile de fractură rămân vizibile, iar articolul indică mai multe poziții care vor influența negocierile pe viitoarele propuneri ale Comisiei: Franța susține de mult timp favorizarea firmelor europene în achizițiile publice. Mai multe state membre mai mici, în special din nordul Europei, rămân sceptice. În această săptămână, unele guverne au avertizat că reguli de tip „Buy European” ar putea complica și mai mult legislația UE, într-un moment în care Bruxelles-ul urmărește „simplificarea”. În Germania, există și tensiuni politice legate de cooperarea cu Franța pe tema suveranității, după ce un oficial german a sugerat că, pentru Paris, „buy European” ar însemna în practică „buy French”. Subiectul urmează să fie tranșat politic, cel puțin la nivel de direcție, la summitul informal al liderilor UE de joi, unde președintele Consiliului European, António Costa, a pus tema sus pe agendă și a argumentat că „o anumită formă de preferință europeană va fi inevitabilă”. Pentru mediul de afaceri, semnalul este că propunerile legislative ale Comisiei privind suveranitatea industrială vor ajunge rapid în zona de compromis între competitivitate, deschidere comercială și protejarea capacităților industriale europene. [...]

Conferință de presă cu lideri europeni despre inițiativa Buy European.
Politică08 feb. 2026

Comisia Europeană pregătește inițiativa „Buy European” - prioritate la subvenții și achiziții publice

Comisia Europeană pregătește inițiativa „Buy European” pentru a prioritiza producția din UE , potrivit Financial Times . Măsurile ar urma să condiționeze accesul la subvenții și la contracte plătite din bani publici de realizarea produselor, în mare parte, pe teritoriul Europei. Inițiativa este promovată de comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, care invocă modele similare din alte economii mari. „China are Made in China, SUA au Buy American, Canada are Buy Canadian - este timpul ca Europa să se apere şi să aibă un sistem similar”, a afirmat acesta, citat de Financial Times. Un capitol sensibil este cel auto, unde una dintre propuneri vizează mașinile electrice cumpărate cu subvenții publice. Concret, se discută introducerea unui prag de până la 70% conținut local, astfel încât vehiculele sprijinite din bani publici să fie realizate în principal din componente produse în Uniunea Europeană. Scopul declarat este sprijinirea industriei europene și reducerea importurilor, în special din China. Proiectul este însă contestat în interiorul UE, atât între statele membre, cât și în mediul de afaceri, pe fondul lipsei de detalii privind industriile vizate, nivelul exact al cerințelor și termenele de aplicare. Producătorii auto europeni, considerați principalii beneficiari, nu s-au alăturat oficial inițiativei și cer clarificări înainte de a-și exprima sprijinul. Într-o scrisoare către companii, comisarul pentru industrie a indicat că firmele care primesc sprijin public ar putea fi obligate să producă local: „Compania care beneficiază de sprijin financiar va trebui să producă o parte substanţială din producţie pe teritoriul Europei”. În paralel, se discută extinderea regulilor și la investițiile străine, astfel încât companiile din afara UE care primesc sprijin public să producă mai mult în Europa și să lucreze cu firme locale. Analiștii avertizează, totuși, că astfel de condiții pot împinge prețurile în sus: „Un prag de 70% ar face produsele europene atât de scumpe comparativ cu cele chinezeşti încât ar necesita protecţie tarifară suplimentară”. Propunerea urmează să fie discutată de liderii UE la summitul informal de joi, la castelul Alden Biesen (Belgia), iar Comisia Europeană ar urma să prezinte proiectul legislativ la Bruxelles, în cursul acestei luni. [...]

Nicușor Dan discută despre participarea României la Consiliul de Pace.
Politică08 feb. 2026

Nicușor Dan condiționează răspunsul către SUA privind Consiliul de Pace - verifică compatibilitatea cu obligațiile internaționale

Nicușor Dan condiționează participarea României la reuniunea de la Washington potrivit HotNews.ro , după ce președintele SUA, Donald Trump, i-a transmis o invitație pentru prima reuniune a așa-numitului Consiliu de Pace , programată pe 19 februarie, în capitala americană. Șeful statului spune că România nu a confirmat deocamdată participarea. Miza anunțului este că acceptarea invitației nu este tratată ca un gest politic automat, ci este legată explicit de consultări tehnice privind Carta Consiliului. Nicușor Dan afirmă că autoritățile române încearcă să clarifice dacă prevederile documentului „pot fi revizuite sau interpretate astfel încât să fie pe deplin compatibile cu obligațiile internaționale deja asumate de statul român”, ceea ce plasează decizia într-un cadru de conformitate juridică și de angajamente externe deja existente. „Decizia privind participarea României la evenimentul din 19 februarie va fi luată în urma discuțiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii față de țări ca România, care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului, dar își doresc să adere în condițiile revizuirii Cartei”, a transmis Nicușor Dan. Președintele a mai indicat că analiza Cartei poate dura „săptămâni, chiar luni”, invocând probleme de compatibilitate apărute din modul de redactare inițial, inclusiv în raport cu tratatele internaționale și chiar cu constituțiile unor țări partenere. În acest context, condiționarea participării de consultări tehnice funcționează ca un filtru: România vrea să înțeleagă ce presupune concret formatul reuniunii pentru state invitate care nu sunt membre și în ce condiții ar fi posibilă o eventuală aderare. Invitația oficială ar fi fost transmisă printr-o scrisoare din 18 ianuarie și include, conform informațiilor citate în articol, o taxă de un miliard de dolari pentru a deveni membru permanent. HotNews.ro notează că organismul a fost menționat inițial într-un plan de 20 de puncte privind încheierea războiului dintre Israel și Hamas, a primit mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU, iar scopul său rămâne neclar, potrivit The New York Times; inițiativa este contestată de critici care susțin că ar putea deveni o alternativă sau un rival la ONU și ar concentra puteri decizionale extinse la nivelul președintelui american. [...]