Știri
Știri din categoria Externe
Cabinetul de securitate al Israelului a aprobat măsuri pentru întărirea controlului în Cisiordania, potrivit Mediafax. Deciziile, anunțate duminică de biroul ministrului de finanțe Bezalel Smotrich, vizează atât extinderea capacității Israelului de a interveni administrativ în teritoriu, cât și reducerea și mai accentuată a prerogativelor deja limitate ale Autorității Palestiniene.
Relatarea preia și o declarație atribuită lui Smotrich, care susține că măsurile vor facilita presiuni pentru ca palestinienii să renunțe la terenuri și că guvernul va continua să blocheze perspectiva unui stat palestinian, notează AP. Yonatan Mizrachi, cercetător al organizației israeliene Peace Now, a calificat decizia drept „foarte semnificativă”, dar a subliniat că ar mai fi necesară aprobarea comandantului suprem al Israelului pentru Cisiordania.
De partea palestiniană, președintele Mahmoud Abbas a descris măsura ca „periculoasă” și ca o încercare de „legalizare” a extinderii coloniilor și a confiscărilor de terenuri, cerând intervenția SUA și a Consiliului de Securitate al ONU; Iordania a condamnat, la rândul ei, decizia, invocând „impunerea suveranității ilegale” și consolidarea coloniilor.
Concret, pachetul aprobat include anularea interdicției de vânzare a terenurilor din Cisiordania către evreii israelieni, declasificarea registrelor funciare pentru a facilita achizițiile, precum și transferarea către autoritățile israeliene a planificării construcțiilor în situri religioase și alte zone sensibile din Hebron. În plus, Israelul ar urma să poată aplica măsuri de mediu și arheologice în zone administrate de palestinieni, iar, potrivit Peace Now, autoritățile israeliene ar putea demola construcții din zonele controlate de palestinieni dacă le consideră dăunătoare pentru patrimoniu sau mediu.
Măsurile ar reînvia și un comitet care ar permite achiziții „proactive” de terenuri, descrise ca un pas pentru a asigura rezerve destinate colonizării pe termen lung.
Decizia se înscrie într-o dinamică mai amplă de consolidare a controlului israelian asupra Cisiordaniei, într-un teritoriu împărțit între zone controlate de Israel (unde se află așezările) și zone care reprezintă circa 40% din teritoriu, unde Autoritatea Palestiniană are autonomie. În acest context, Peace Now susține că sistemul din Cisiordania discriminează palestinienii, care nu pot vota la alegerile israeliene și se confruntă cu represiuni militare și restricții de călătorie.
Mediafax amintește că peste 700.000 de israelieni trăiesc în Cisiordania ocupată și în estul Ierusalimului, teritorii capturate în 1967 și revendicate de palestinieni pentru un viitor stat, iar comunitatea internațională consideră în majoritate că așezările israeliene în aceste zone sunt ilegale și un obstacol pentru pace; pe plan intern, grupul de coloniști Regavim a salutat decizia, invocând protejarea siturilor de patrimoniu și creșterea transparenței registrului funciar.
Recomandate
Benjamin Netanyahu spune că Israelul formează alianțe cu țări arabe împotriva Iranului , care citează informații relatate de cotidianul israelian Maariv și preluate de Times of Israel. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei ședințe a Cabinetului, la Ierusalim. Netanyahu le-a spus miniștrilor că Israelul „formează alianțe cu țări arabe pentru a lupta împreună de partea noastră”, în contextul tensiunilor regionale legate de Iran. El a susținut că astfel de contacte nu sunt noi, dar că percepția liderilor arabi s-ar fi schimbat în timp. „În trecut, am avut discuții secrete cu lideri arabi”, a spus Netanyahu. Premierul israelian a afirmat că, în discuțiile anterioare, a încercat să convingă liderii din regiune că Iranul reprezintă o amenințare directă pentru stabilitatea lor politică. „Le-am spus: «De îndată ce va putea, Iranul vă va cuceri și vă va răsturna regimurile». Atunci nu au înțeles pe deplin. Astăzi înțeleg”, a adăugat el. Separat, ambasadorul Israelului la Washington, Yechiel Leiter, a declarat într-un podcast că unele state din Golf ar fi cerut sprijin Israelului și că relațiile s-ar fi apropiat în ultima lună, menționând Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Arabia Saudită, Oman și Kuweit. El a indicat și posibilitatea unor acțiuni comune, afirmând că „Israelul și aliații săi vor continua să acționeze” și că acest lucru „ar putea face cu adevărat diferența în viitor”. [...]
Cel puțin 10 explozii au fost auzite deasupra Ierusalimului marți dimineață, după ce armata israeliană a anunțat că încearcă să intercepteze rachete lansate din Iran, potrivit Agerpres . Informația privind exploziile este atribuită unui jurnalist al agenției AFP, care a relatat că a auzit „cel puțin 10 explozii” deasupra orașului. Armata israeliană a transmis pe Telegram că a identificat rachete lansate din Iran către teritoriul israelian și că „sistemele de apărare sunt în acțiune pentru a intercepta această amenințare”. La câteva minute după mesaj, alerta a fost ridicată, conform aceleiași surse. Separat, televiziunea de stat iraniană IRIB a anunțat că au fost lansate rachete în direcția Israelului. Informațiile disponibile în acest stadiu nu includ un bilanț al eventualelor pagube sau victime și nici detalii despre numărul rachetelor ori rezultatul interceptărilor. [...]
Serghei Lavrov acuză SUA că urmăresc controlul resurselor energetice , potrivit Adevărul , care citează o declarație preluată de Reuters. Ministrul rus de externe a spus că planurile Washingtonului de a forța schimbări de regim în Iran și Venezuela nu ar avea ca scop îmbunătățirea situației populației, ci creșterea influenței asupra piețelor globale de petrol și gaze. Lavrov a acuzat administrația președintelui american Donald Trump că ar urmări, prin presiuni politice și militare, să domine piețele energetice. „Planurile SUA de a impune schimbări de regim în Iran și Venezuela urmăresc obținerea unui control mai mare asupra resurselor de petrol și gaze”, a spus șeful diplomației ruse. În același registru, oficialul rus a susținut că Statele Unite și Israelul nu ar dori normalizarea relațiilor dintre Iran și vecinii săi, deoarece reducerea tensiunilor ar diminua influența Washingtonului în regiunea Golfului și, implicit, pe piețele energetice. În opinia lui Lavrov, o apropiere regională ar reduce „tensiunile din regiune” și ar micșora rolul extern al Statelor Unite în Orientul Mijlociu. Lavrov a avertizat și asupra riscului ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să escaladeze, cu efecte asupra securității și aprovizionării energetice la nivel mondial. > „Războiul din Orientul Mijlociu ar putea degenera într‑un conflict mai larg”, a afirmat el. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor sporite dintre Statele Unite și Iran, într-un context descris de sursă ca incluzând confruntări militare și negocieri tensionate privind navigația prin Strâmtoarea Hormuz, rută strategică pentru exporturile de petrol. În același timp, rămâne ridicată îngrijorarea internațională privind efectele pe care un conflict extins le-ar putea avea asupra pieței energetice globale. [...]
Germania și Siria au convenit ca circa 80% dintre sirienii din Germania să revină în țară în trei ani , potrivit Biziday , după întâlnirea de la Berlin dintre cancelarul Friedrich Merz și președintele sirian Ahmed al-Sharaa, aflat la prima vizită oficială în Germania. Acordul Merz–al‑Sharaa și ținta de 80% în trei ani Merz a spus că a ajuns la un acord cu liderul sirian pentru ca „majoritatea” sirienilor aflați în Germania să se întoarcă în Siria în următorii trei ani, obiectivul comun fiind ca aproximativ 80% dintre aceștia să revină în țara de origine, prin colaborarea celor două părți. Cei doi au propus un model de „migrație circulară”, care ar permite sirienilor să participe la reconstrucția Siriei fără a pierde, pentru cei care aleg să rămână, stabilitatea și viața construită în Germania. „Migrație circulară”, ce ar permite sirienilor să „contribuie la reconstrucția țării lor, fără însă să renunțe la stabilitatea și viața pe care și-au construit-o în Germania, în cazul celor care aleg să rămână”, a declarat al‑Sharaa. Contextul politic în Germania și dimensiunea comunității siriene Inițiativa se înscrie în politica mai strictă privind migrația promovată de Merz, care a făcut din acest subiect o prioritate încă din campania electorală din 2025. Germania găzduiește în prezent cei mai mulți sirieni din Uniunea Europeană, peste un milion, majoritatea ajunși în perioada crizei migrației din 2015–2016, conform informațiilor prezentate de Biziday. Reconstrucția Siriei, condiții și reacții la vizită Cancelarul german a mai spus că Berlinul este dispus să sprijine reconstrucția Siriei și că va trimite o delegație guvernamentală „în perioada următoare”, dar a avertizat că orice cooperare viitoare depinde de respectarea statului de drept în Siria. Vizita lui al‑Sharaa a generat reacții mixte: organizații pentru drepturile omului și reprezentanți ai opoziției au criticat întâlnirea, invocând trecutul islamist al liderului sirian și fragilitatea situației de securitate. La Berlin au avut loc proteste, cu sute de manifestanți care au respins vizita și au denunțat presupuse încălcări ale drepturilor omului și tensiunile din Siria, în timp ce alte zeci de sirieni au venit să îl întâmpine. Ținta anunțată: aproximativ 80% dintre sirienii din Germania să revină în Siria în trei ani. Instrument propus: „migrație circulară”, pentru participare la reconstrucție fără pierderea stabilității din Germania. Condiție politică enunțată de Berlin: cooperarea depinde de respectarea statului de drept în Siria. Critici și proteste: invocarea trecutului islamist al lui al‑Sharaa și a situației de securitate fragile. De ce planul este contestat: instabilitate internă și trecutul liderului sirian Biziday notează că Ahmed al‑Sharaa a dezvoltat relații cu state occidentale și a făcut vizite externe, inclusiv în SUA, Franța și Rusia, iar în urma acestor demersuri „numeroase sancțiuni internaționale” impuse Siriei au fost ridicate pentru a sprijini reconstrucția după războiul civil început în 2011. Într-un forum organizat la Berlin, liderul sirian a afirmat că țara a fost grav afectată de conflict și că populația vrea să recupereze decalajul față de restul lumii. În același timp, sursa subliniază că, de la preluarea puterii de către al‑Sharaa în 2024, după căderea regimului fostului președinte Bashar al‑Assad, tensiunile dintre comunitățile siriene au continuat, cu violențe repetate, iar gruparea ISIS este încă activă. Aceste elemente alimentează criticile privind fezabilitatea și siguranța unei întoarceri accelerate a refugiaților. [...]
Guvernul a aprobat memorandumul pentru acordul UE–Mercosur , iar în urma acestei decizii acordul va intra în vigoare provizoriu și în România de la 1 mai, potrivit Economedia . Memorandumul vizează semnarea de către România, „în nume național”, a Acordului de parteneriat UE–Mercosur dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și blocul sud-american Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), pe de altă parte. Anunțul a fost făcut marți seara, 31 martie, de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Nadina Dogioiu, după o ședință extraordinară. „Memorandumul prevede aprobarea semnării de către România, în nume național, a Acordului de parteneriat UE–Mercosur, în contextul în care respectivul acord a fost deschis spre semnare de către statele membre, cu posibilitatea semnării la 25 martie și, respectiv, 1 aprilie 2026.” Potrivit purtătorului de cuvânt, odată cu aprobarea memorandumului, acordul „intră efectiv în vigoare provizoriu, de la 1 mai și în România”, inclusiv cu prevederile de protecție pentru producătorii interni. În acest context, a fost invocat un regulament care include un „mecanism de salvgardare” (un instrument care permite introducerea rapidă de măsuri temporare dacă importurile produc perturbări semnificative pe piață). Ioana Dogioiu a detaliat că piețele produselor agroalimentare considerate sensibile sunt monitorizate de Comisia Europeană, care poate declanșa evaluări și anchete inclusiv la solicitarea unui singur stat membru sau a unor entități care reprezintă industria UE. Dacă există indicii suficiente de distorsiuni, pot fi impuse măsuri provizorii în maximum 21 de zile, inclusiv în situații precum o creștere de peste 5% a importurilor în condiții preferențiale sau o scădere de peste 5% a prețului mediu de import pentru un produs vizat; o decizie finală ar urma să fie luată în maximum patru luni, iar măsurile pot fi menținute până la patru ani. În privința ratificării, Guvernul a transmis că, după semnare, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) vor elabora proiectul legii de ratificare, care va fi trimis Parlamentului. Întrebată dacă ratificarea poate fi finalizată până la 1 mai, Ioana Dogioiu a spus că „mi-e greu să cred că până în 1 mai este posibil să parcurgem întreaga procedură”. Totodată, purtătorul de cuvânt a confirmat că Ministerul Agriculturii a dat aviz negativ acordului, iar avizul Ministerului Justiției a fost pozitiv, dar cu observații. [...]
Președintele Volodîmîr Zelenski spune că Rusia a dat Ucrainei „două luni” să se retragă din Donbas , potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută marți, 31 martie, în fața jurnaliștilor, Zelenski susținând că Moscova a transmis Statelor Unite așteptarea că va „lua estul” Ucrainei în acest interval și cere Kievului să se retragă în avans, altfel urmând „condiții de pace” mai dure. „Le-au spus americanilor că vor lua estul țării noastre în două luni… și că Ucraina are două luni să se retragă”, a declarat Zelenski. Zelenski a respins ultimatumul ca nerealist și a pus sub semnul întrebării de ce astfel de cereri continuă să fie tratate cu seriozitate. El a afirmat că, după ani de război, „narațiunea” potrivit căreia Rusia ar putea obține rapid controlul asupra estului Ucrainei este în continuare promovată, în pofida realităților de pe teren. În același timp, liderul ucrainean a susținut că propriile declarații ale Rusiei contrazic ideea că obiectivele sale s-ar limita la Donbas. Potrivit lui Zelenski, dacă Moscova afirmă că ținta este doar Donbasul, atunci nu ar trebui să vorbească despre extinderea operațiunilor și impunerea unor condiții suplimentare. Comentariile vin pe fondul blocajului negocierilor de pace mediate de SUA cu Rusia, în condițiile în care Washingtonul își mută tot mai mult atenția către războiul cu Iranul, notează Kyiv Post. Zelenski a reamintit că a respins anterior o propunere americană care, potrivit lui, ar fi presupus ca Ucraina să renunțe la controlul asupra unor părți din Donbas în schimbul unor garanții de securitate. Separat, Zelenski a spus că Ucraina rămâne deschisă unei încetări a focului de Paște, inclusiv unei posibile înțelegeri privind energia, însă a subliniat că orice aranjament temporar nu trebuie să afecteze „demnitatea și suveranitatea” țării. El a adăugat că pauze scurte, de „două-trei zile”, nu ar oferi Rusiei un avantaj semnificativ. [...]
