Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Decizia Israelului de a extinde controlul...

Decizia Israelului de a extinde controlul în Cisiordania poate agrava tensiunile regionale - reacții critice din partea conducerii palestiniene și apeluri la intervenție internațională

Vehicule militare israeliene în Cisiordania, în contextul tensiunilor regionale.

Cabinetul de securitate al Israelului a aprobat măsuri pentru întărirea controlului în Cisiordania, potrivit Mediafax. Deciziile, anunțate duminică de biroul ministrului de finanțe Bezalel Smotrich, vizează atât extinderea capacității Israelului de a interveni administrativ în teritoriu, cât și reducerea și mai accentuată a prerogativelor deja limitate ale Autorității Palestiniene.

Relatarea preia și o declarație atribuită lui Smotrich, care susține că măsurile vor facilita presiuni pentru ca palestinienii să renunțe la terenuri și că guvernul va continua să blocheze perspectiva unui stat palestinian, notează AP. Yonatan Mizrachi, cercetător al organizației israeliene Peace Now, a calificat decizia drept „foarte semnificativă”, dar a subliniat că ar mai fi necesară aprobarea comandantului suprem al Israelului pentru Cisiordania.

De partea palestiniană, președintele Mahmoud Abbas a descris măsura ca „periculoasă” și ca o încercare de „legalizare” a extinderii coloniilor și a confiscărilor de terenuri, cerând intervenția SUA și a Consiliului de Securitate al ONU; Iordania a condamnat, la rândul ei, decizia, invocând „impunerea suveranității ilegale” și consolidarea coloniilor.

Concret, pachetul aprobat include anularea interdicției de vânzare a terenurilor din Cisiordania către evreii israelieni, declasificarea registrelor funciare pentru a facilita achizițiile, precum și transferarea către autoritățile israeliene a planificării construcțiilor în situri religioase și alte zone sensibile din Hebron. În plus, Israelul ar urma să poată aplica măsuri de mediu și arheologice în zone administrate de palestinieni, iar, potrivit Peace Now, autoritățile israeliene ar putea demola construcții din zonele controlate de palestinieni dacă le consideră dăunătoare pentru patrimoniu sau mediu.

Măsurile ar reînvia și un comitet care ar permite achiziții „proactive” de terenuri, descrise ca un pas pentru a asigura rezerve destinate colonizării pe termen lung.

Decizia se înscrie într-o dinamică mai amplă de consolidare a controlului israelian asupra Cisiordaniei, într-un teritoriu împărțit între zone controlate de Israel (unde se află așezările) și zone care reprezintă circa 40% din teritoriu, unde Autoritatea Palestiniană are autonomie. În acest context, Peace Now susține că sistemul din Cisiordania discriminează palestinienii, care nu pot vota la alegerile israeliene și se confruntă cu represiuni militare și restricții de călătorie.

Mediafax amintește că peste 700.000 de israelieni trăiesc în Cisiordania ocupată și în estul Ierusalimului, teritorii capturate în 1967 și revendicate de palestinieni pentru un viitor stat, iar comunitatea internațională consideră în majoritate că așezările israeliene în aceste zone sunt ilegale și un obstacol pentru pace; pe plan intern, grupul de coloniști Regavim a salutat decizia, invocând protejarea siturilor de patrimoniu și creșterea transparenței registrului funciar.

Tag-uri:peace nowcisiordaniaisraelmahmoud abbasconsolidarea controlului israelianautoritatea palestinianabezalel smotrich
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursămediafax.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Oameni strânși în jurul unei clădiri distruse în Gaza.
Externe07 feb. 2026

Peste 72.000 de palestinieni uciși în Gaza – bilanțul ministerului sănătății după 4 luni de ofensivăOfensiva Israelului în Gaza a făcut peste 72.000 de morți – armistițiul, ignorat în teren

Bilanțul victimelor din Gaza a depășit 72.000 de morți , de la începutul ofensivei israeliene lansate în octombrie 2023, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății din Fâșia Gaza, citat de AGERPRES . Numai în ultimele trei luni, de la intrarea în vigoare a unui presupus armistițiu la 10 octombrie, au fost uciși 576 de palestinieni, dintre care peste 115 sunt copii și femei, iar alți peste 1.500 au fost răniți. Ofensiva Israelului continuă în pofida încetării focului mediate de Statele Unite, iar forțele israeliene controlează în prezent mai mult de jumătate din teritoriul Fâșiei Gaza. Armata israeliană desfășoară zilnic raiduri și bombardamente în zone dens populate, invocând operațiuni împotriva membrilor Hamas sau a „suspecților”, notează AGERPRES. Situația umanitară în enclava palestiniană este descrisă ca fiind devastatoare, pe fondul distrugerii infrastructurii, al accesului limitat la apă, electricitate și ajutoare, dar și al atacurilor continue. Nu există deocamdată un bilanț confirmat independent al victimelor, însă cifrele anunțate de autoritățile palestiniene sunt cele mai ridicate de la începutul conflictului. În lipsa unui progres diplomatic real și cu un armistițiu încălcat frecvent, criza din Gaza rămâne una dintre cele mai grave din Orientul Mijlociu în ultimele decenii, fără perspective imediate de oprire a violențelor. [...]

Xi Jinping salutând, în contextul unei vizite oficiale în SUA.
Externe09 feb. 2026

Vizită oficială Xi Jinping în SUA – Trump confirmă întâlnirea de la Casa Albă din 2026

Donald Trump a confirmat o vizită a liderului chinez Xi Jinping la Casa Albă „spre sfârșitul anului 2026”, în contextul reluării discuțiilor comerciale dintre SUA și China. Informația a fost dezvăluită într-un interviu acordat NBC, înregistrat la începutul lunii februarie și difuzat duminică, 9 februarie, conform Mediafax . Președintele american a mai menționat că el însuși va efectua o vizită oficială în China în luna aprilie, sugerând o intensificare a dialogului direct între cele două superputeri. Trump a subliniat în interviu importanța relației personale pe care o are cu Xi Jinping , sugerând că aceasta facilitează negocieri într-un context marcat de tensiuni economice. De la revenirea sa la putere în 2025, politica tarifară a SUA a fost reluată într-un ton dur față de China, Trump reafirmând că Beijingul „plătește multe tarife”, lucru pe care îl consideră o reușită proprie. Potrivit afirmațiilor sale, SUA ar fi recuperat „sute de miliarde de dolari” din aceste măsuri comerciale. Această posibilă vizită la Washington a președintelui Xi ar putea marca o schimbare de ton în relațiile bilaterale, după ani de retorică ostilă și impas în negocieri. În contextul în care ambele economii sunt strâns interconectate, iar relația dintre cele două țări este una de interdependență strategică, o întâlnire la nivel înalt ar putea aduce: relansarea unor acorduri comerciale importante ; o posibilă detensionare în privința tarifelor și a accesului pe piețe; conturarea unor noi echilibre în politica energetică și tehnologică globală. Trump a insistat asupra faptului că dialogul direct și frecvent cu Xi este cheia pentru progresul în aceste domenii. „Este important ca eu să am o relație bună cu el și el cu mine”, a spus liderul american, reiterând că întâlnirile la nivel înalt nu sunt doar simbolice, ci esențiale pentru stabilirea agendelor economice viitoare. Aceasta ar fi prima vizită a liderului chinez la Washington din 2017, și vine într-un moment în care SUA încearcă să repoziționeze rolul său în Asia și să gestioneze competiția globală cu China într-un mod pragmatic, dar ferm. [...]

Zelenski avertizează despre atacurile masive cu drone asupra Ucrainei.
Externe08 feb. 2026

Peste 2.000 de drone lansate de Rusia într-o săptămână – Zelenski cere reacție internațională

Președintele Volodîmîr Zelenski anunță că Rusia a lansat peste 2.000 de drone asupra Ucrainei în decurs de o săptămână , în cadrul unei campanii tot mai intense de atacuri aeriene care vizează infrastructura energetică, logistică și zonele rezidențiale. Potrivit Ukrainska Pravda , în aceeași perioadă, forțele ruse au mai utilizat 1.200 de bombe aeriene ghidate și 116 rachete împotriva teritoriului ucrainean. Zelenski a făcut declarațiile pe platforma X (fostul Twitter), avertizând că lipsa unui răspuns ferm din partea comunității internaționale încurajează o escaladare a violenței . Liderul ucrainean a solicitat sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană, subliniind că armata sa are nevoie urgentă de rachete și echipamente pentru a contracara valurile de atacuri rusești. „Atunci când nu există o reacție globală, atacurile devin mai frecvente și mai brutale” , a spus Zelenski, adăugând că doar un sprijin militar concret poate opri agresiunea. Atacurile repetate asupra rețelelor energetice vin în paralel cu demersuri diplomatice pentru pace, aspect pe care președintele ucrainean l-a calificat ca fiind contradictoriu și periculos. Rusia pare să folosească aceste discuții ca acoperire pentru a continua ofensiva , a sugerat el. În aceeași zi, Zelenski a anunțat că a semnat decrete pentru impunerea de sancțiuni împotriva companiilor și indivizilor implicați în producerea de drone și rachete pentru armata rusă , marcând o nouă tentativă de a limita lanțul de aprovizionare militar al Kremlinului. Este important de menționat că această ofensivă masivă cu drone și muniții inteligente are loc într-un moment în care Ucraina se bazează tot mai mult pe ajutoare externe pentru a-și menține capacitatea de apărare aeriană. În lipsa unei intensificări a sprijinului internațional, pericolul asupra civililor și infrastructurii vitale rămâne extrem de ridicat. [...]

Andrii Sybiha discută despre negocierile de pace și suveranitatea Ucrainei.
Externe08 feb. 2026

Planul de pace în 20 de puncte, aproape finalizat - doar „câteva” elemente rămân de clarificat, afirmă Andrii Sybiha, ministrul ucrainean de externe

Ministrul ucrainean de externe spune că „doar Trump poate opri războiul” , potrivit Reuters , cerând accelerarea negocierilor de pace și avertizând că înțelegeri discutate fără Kiev pot afecta suveranitatea Ucrainei. Andrii Sybiha afirmă că discuțiile mediate de SUA au „momentum” și că este nevoie de o întâlnire directă între liderii Ucrainei și Rusiei pentru a tranșa „cele mai sensibile” puncte rămase. În același timp, el susține că președintele american Donald Trump este singurul lider cu influența necesară pentru a obține un acord. Negocieri accelerate, dar cu mize directe pentru suveranitate Kievul vrea să grăbească eforturile de pace și să capitalizeze pe fereastra politică actuală din SUA, înainte ca atenția Washingtonului să fie absorbită de campania pentru alegerile parlamentare de la mijloc de mandat din noiembrie. Sybiha indică explicit riscul ca acest calendar să reducă energia diplomatică disponibilă pentru dosarul ucrainean. Dintr-un plan de pace în 20 de puncte, „doar câteva” elemente ar mai fi în dispută, însă acestea sunt tocmai cele care ating suveranitatea: teritoriu, control asupra infrastructurii strategice și arhitectura de securitate post-încetare a focului. Ministrul spune că aceste dosare nu mai pot fi rezolvate tehnic, ci doar „la nivelul liderilor”. Teritoriu și infrastructură strategică: linia roșie a Kievului Pe fond, pozițiile rămân îndepărtate. Reuters notează că Rusia își menține cererea ca Ucraina să cedeze restul de aproximativ 20% din regiunea Donețk pe care Moscova nu a reușit să o ocupe, cerere pe care Kievul o respinge. În paralel, Ucraina vrea controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată în teritoriu ocupat de Rusia. Aceste două teme sunt esențiale pentru suveranitate nu doar ca delimitare teritorială, ci și ca funcționare a statului: controlul frontierelor și al unui activ energetic critic. Într-un război care a afectat masiv rețelele de electricitate și încălzire ale Ucrainei, miza infrastructurii devine parte a negocierii despre capacitatea țării de a-și exercita autoritatea pe termen lung. Formatul discuțiilor și riscul „înțelegerilor peste capul” Kievului A doua rundă de negocieri trilaterale din Abu Dhabi nu a adus un progres major, însă a produs un schimb de 314 prizonieri de război, primul din octombrie. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că SUA ar fi propus o nouă rundă la Miami, peste o săptămână, iar Ucraina a acceptat. În același timp, Zelenski a semnalat îngrijorări legate de discuții bilaterale între Rusia și SUA, despre care spune că ar include o propunere a Moscovei privind investiții de 12.000 de miliarde de dolari. Sybiha avertizează că astfel de discuții pot atinge direct suveranitatea și securitatea Ucrainei, iar Kievul nu va susține acorduri făcute fără participarea sa. „Sybiha a spus că unele dintre aceste discuții ar putea afecta suveranitatea sau securitatea Ucrainei, iar Kievul nu va sprijini astfel de înțelegeri făcute fără el.” Garanții de securitate: condiția pentru un acord care nu erodează statalitatea Ucraina își concentrează eforturile pe obținerea de garanții de securitate occidentale care să descurajeze o nouă agresiune rusă după intrarea în vigoare a unei încetări a focului. Sybiha spune că SUA ar fi confirmat disponibilitatea de a ratifica garanții în Congres și de a oferi un „sprijin de ultimă instanță” (backstop) pentru acord, fără trupe americane pe teren în Ucraina. În logica Kievului, aceste garanții sunt un element de suveranitate: fără o umbrelă credibilă de securitate, un armistițiu riscă să devină o pauză care lasă Ucraina vulnerabilă la presiuni militare și politice ulterioare. Sybiha afirmă că nu vede, „în acest stadiu”, o arhitectură de securitate funcțională fără americani. Recunoașterea Crimeei și Donbasului: „nulă din punct de vedere legal” Ministrul ucrainean de externe mai spune că orice decizie, în cadrul unei eventuale înțelegeri, prin care o țară ar recunoaște suveranitatea Rusiei asupra Crimeei sau a Donbasului ar fi „nulă din punct de vedere legal”. El subliniază că Ucraina nu va recunoaște asemenea schimbări și le califică drept încălcări ale dreptului internațional. Pentru Kiev, această poziție nu este doar una de principiu, ci o limită a negocierii privind suveranitatea: acceptarea pierderii teritoriale prin recunoaștere externă ar crea un precedent care ar slăbi atât ordinea juridică internațională, cât și capacitatea Ucrainei de a-și apăra integritatea teritorială în viitor. [...]

Sanae Takaichi, prima femeie prim-ministru din Japonia, la o conferință de presă.
Externe08 feb. 2026

Premierul Japoniei, Sanae Takaichi, aproape de o victorie zdrobitoare – alegerile anticipate confirmă sprijinul pentru politica dură față de China

Sanae Takaichi , prima femeie prim-ministru din Japonia, este pe cale să obțină o majoritate covârșitoare în alegerile anticipate de duminică , potrivit sondajelor de la ieșirea de la urne, transmite France24 . Partidul Liberal Democrat, condus de Takaichi, ar urma să câștige peste 300 din cele 465 de locuri ale camerei inferioare, oferindu-i astfel un mandat puternic pentru continuarea liniei ferme în privința Chinei și a Taiwanului. Alegerile au avut loc pe fondul tensiunilor diplomatice tot mai mari dintre cele două mari economii asiatice, amplificate după ce Takaichi a declarat, în noiembrie 2025, că un atac chinez asupra Taiwanului ar reprezenta pentru Japonia „ o situație care amenință supraviețuirea ”, justificând posibilă intervenție militară. Reacția Chinei: sancțiuni și presiune diplomatică Declarațiile au atras critici dure de la Beijing. Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a catalogat poziția Japoniei drept o „depășire a liniei roșii” și a avertizat asupra renașterii militarismului nipon. Ca răspuns, China a reinstituit interdicția asupra importurilor de fructe de mare din Japonia – o măsură abia ridicată recent după disputa privind deversarea apei de la Fukushima – și a impus noi restricții la exporturile de materiale rare esențiale pentru industria japoneză. Totodată, Beijingul a emis avertismente de călătorie, ceea ce a dus la o scădere de 50% a numărului de turiști chinezi în Japonia în decembrie. Simbolic, Japonia a returnat și ultimii săi doi urși panda gigant, marcând prima oară în 50 de ani când țara nu mai are asemenea animale. Alegerile, test de încredere internă Takaichi a convocat alegerile anticipate în ianuarie, încercând să obțină un nou mandat pentru politicile sale de securitate și redresare economică, în ciuda crizei diplomatice. Refuzul ei de a retrage declarațiile despre Taiwan pare să fi contribuit la popularitatea în creștere. Potrivit Bloomberg , proiecțiile post-vot sugerează că alianța condusă de PLD ar putea obține o supermajoritate de două treimi, suficientă pentru a trece modificări constituționale, fapt ce provoacă îngrijorări în rândul societății civile. Pe plan economic, peste două treimi dintre companiile japoneze chestionate de Reuters consideră că deteriorarea relațiilor cu China va afecta economia. Un raport al Daiwa Institute of Research estimează că o interdicție completă a exporturilor chineze de pământuri rare ar putea reduce PIB-ul Japoniei cu până la 3%. [...]

Ministrul iranian de externe discutând despre programul nuclear al țării.
Externe08 feb. 2026

Iranul nu cedează în fața presiunilor internaționale – îmbogățirea uraniului va continua „chiar și în caz de război”

Iranul nu va renunța la îmbogățirea uraniului nici în cazul unui conflict militar , a avertizat ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , într-o declarație fermă făcută duminică, la doar două zile după ultimele negocieri cu Statele Unite privind dosarul nuclear, informează Digi24 . Aflat la un forum la Teheran, diplomatul iranian a declarat că țara sa „a plătit un preț foarte mare” pentru acest program și că „nimeni nu are dreptul să ne dicteze comportamentul”. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor accentuate dintre Teheran și Washington, după ce oficiali americani, printre care și emisarul pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, au purtat discuții cu partea iraniană vineri, în Oman. Întâlnirea a avut loc în contextul unei desfășurări militare americane de amploare în regiunea Golfului, inclusiv prezența portavionului USS Abraham Lincoln , văzută ca o demonstrație de forță din partea SUA. Araghchi a respins categoric orice intimidare: „Desfășurarea lor militară în regiune nu ne sperie. Suntem un popor al diplomației, dar și un popor al războiului – deși nu căutăm războiul”, a spus acesta în fața publicului intern. Această poziție intransigentă a Teheranului vine într-un moment în care administrația americană exercită presiuni suplimentare prin sancțiuni economice și avertismente publice, încercând să readucă Iranul la masa negocierilor în condiții mai stricte decât cele prevăzute în Acordul Nuclear din 2015. De asemenea, dosarul nuclear iranian rămâne o sursă majoră de îngrijorare internațională, în special după ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică a raportat, în trecut, că Iranul a crescut nivelul de îmbogățire a uraniului peste limitele convenite, alimentând suspiciuni privind intenții non-pașnice. În ciuda retoricii dure, Iranul insistă că programul său nuclear are scopuri exclusiv civile și că îmbogățirea uraniului este un drept suveran, protejat inclusiv de tratatele internaționale. [...]