Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina va începe, la mijlocul lui februarie, producția de drone în Germania, într-o linie de fabricație „pe deplin operațională”, potrivit The Kyiv Independent, care citează un anunț al președintelui Volodîmîr Zelenski din 8 februarie 2026.
Zelenski a afirmat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că va primi „prima dronă” rezultată din această producție și că tehnologiile folosite sunt ucrainene. El a adăugat că în Regatul Unit funcționează deja linii similare, prezentând extinderea producției în state partenere ca parte a unui efort mai larg de internaționalizare a industriei ucrainene de apărare.
Mutarea contează din două motive: pe de o parte, Germania devine o platformă industrială pentru tehnologii ucrainene într-un domeniu care a devenit central pe front, iar pe de altă parte, Kievul încearcă să își scaleze capacitatea de producție dincolo de constrângerile interne. În același mesaj, Zelenski a susținut că securitatea Europei „se construiește pe tehnologie și drone” și că proiectele în derulare se vor baza „în mare măsură” pe tehnologii și specialiști ucraineni.
Anunțul despre producția de drone în Germania vine în contextul unei schimbări de politică pe timp de război: Ucraina intenționează să deschidă în 2026 zece centre de export de armament în Europa, inclusiv în țările baltice și în state din nordul continentului. Exportul de tehnologii de apărare și deschiderea de linii de producție în țări partenere sunt prezentate ca instrumente pentru a extinde producția, în condițiile în care capacitatea de producție de drone ar depăși nivelul de finanțare disponibil.
În plan intern, Zelenski a indicat anterior că Ministerul Apărării trebuie să lanseze un mecanism de „export controlat” al armelor ucrainene, începând din noiembrie 2025, prin care echipamentele aflate în surplus ar urma să fie vândute, iar profiturile direcționate către achiziții urgente. Președintele a plasat această strategie pe fondul expansiunii accelerate a sectorului de apărare după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022, perioadă în care, potrivit publicației, au apărut peste 200 de companii de drone în Ucraina.
Recomandate
Ministrul interimar al Apărării spune că nu există indicii privind un atac al Rusiei asupra NATO , iar această evaluare contează direct pentru calibrul măsurilor de pregătire și pentru percepția de risc în regiune, potrivit Recorder . Radu Miruță afirmă că, pe baza analizelor coroborate între statele aliate, „nu există vreun indiciu” în acest sens „astăzi”. Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi24, în contextul războiului din Ucraina. Miruță a susținut că statele NATO își conectează datele din serviciile de informații și își compară analizele, iar concluzia la care se ajunge, inclusiv cu „backup” de la parteneri, nu indică o intenție de atac asupra vreunui stat membru. Ce spune ministrul despre evoluția războiului din Ucraina În aceeași intervenție, ministrul interimar a descris o schimbare de etapă pe front, afirmând că Rusia „nu mai avansează”, iar strategia de „uzură” începe să nu mai producă rezultate. El a invocat și semne pe care le consideră relevante pentru această evaluare, între care: un episod de luptă aer-aer în care, potrivit lui, „acum o lună și jumătate” un avion F-16 ucrainean a doborât un avion rusesc; atacuri cu drone „în adâncime” pe teritoriul Rusiei, lansate din Ucraina; o „stagnare”, „cel puțin pentru moment”, pe linia frontului. De ce contează pentru postura de apărare Mesajul oficial, în forma prezentată de Miruță, indică faptul că România își fundamentează evaluarea de risc pe schimb de informații și analize în cadrul NATO, nu doar pe estimări naționale. În același timp, ministrul leagă percepția privind riscul pentru statele aliate de dinamica războiului din Ucraina, pe care o descrie ca intrată într-o fază de stagnare. Evaluarea rămâne una de moment („astăzi”, „cel puțin pentru moment”), fără o prognoză explicită privind pașii următori sau un orizont de timp pentru această situație. [...]
Un posibil sabotaj la o fabrică de drone ridică riscuri pentru lanțul de aprovizionare militară al Ucrainei , după ce un incendiu izbucnit la o unitate WB Electronics din Polonia este investigat de serviciul de informații interne al țării, potrivit G4Media . Incendiul a avut loc la fabrica WB Electronics din Skarżysko-Kamienna, la aproximativ 150 de kilometri sud de Varșovia. Focul a fost raportat la scurt timp după miezul nopții și a fost stins ulterior, iar poliția locală a transmis pentru tabloidul Fakt că nu au existat răniți. Autoritățile tratează incidentul ca pe un caz potențial de sabotaj, însă investigația este în fază incipientă. Jacek Dobrzynki, purtător de cuvânt al coordonatorului de informații, a declarat la TVN24: „Tratăm această problemă foarte în serios. Ofițerii serviciului de informații interne ABW sunt deja la fața locului.” Acesta a precizat că este prea devreme pentru o concluzie fermă privind un act de sabotaj. De ce contează: vulnerabilități în producția de sisteme fără pilot Miza este operațională: fabrica produce „componente cheie pentru drone”, iar WB Electronics este descrisă drept cea mai mare companie privată de apărare din Polonia și furnizor al armatei poloneze. Compania dezvoltă și produce tehnologii pentru apărare, inclusiv sisteme de comandă digitală, sisteme automate de control al focului, echipamente de comunicații și sisteme moderne de atac și fără pilot. În contextul războiului din Ucraina, orice perturbare a producției sau a livrărilor de componente pentru drone poate afecta ritmul de înlocuire și extindere a capabilităților fără pilot, folosite intens pe front. Context: Polonia își crește cheltuielile de apărare și acuză tentative de sabotaj Polonia este un susținător politic și militar important al Ucrainei și, ca stat membru UE și NATO, se declară amenințată de Moscova, majorând „masiv” cheltuielile pentru apărare, potrivit informațiilor din articol. Guvernul de la Varșovia acuză serviciile de informații rusești și belaruse că trimit agenți în țară pentru a comite acte de sabotaj. În acest cadru, ancheta privind incendiul de la unitatea WB Electronics urmărește să stabilească dacă a fost vorba despre un accident sau despre o acțiune intenționată. [...]
Premierul Poloniei Donald Tusk avertizează că Rusia ar putea escalada războiul din Ucraina prin provocări la adresa NATO, iar următoarele șase luni ar putea deveni decisive pentru securitatea Europei , potrivit Focus . Tusk a transmis mesajul pe platforma X, după o discuție cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. El a susținut că „escaladarea din partea Rusiei” este în curs și a avertizat că nu pot fi excluse „provocări” ale Moscovei față de unul dintre statele membre ale Alianței. De ce contează: fereastra de risc pentru NATO și securitatea regională Miza declarațiilor este una de securitate și planificare operațională: Tusk indică un orizont scurt – șase luni – în care riscul de incident sau testare a reacției NATO ar putea crește, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor dintre Rusia și Occident. Context: speculații după o vizită a șefului CIA la Moscova În același timp, o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe , a alimentat speculații la nivel internațional. Potrivit unor relatări din presa americană, Ratcliffe ar fi avertizat Rusia împotriva unui atac asupra unui stat NATO. Kremlinul a negat aceste informații și a acuzat Occidentul. Poziția Poloniei: sprijin pentru Ucraina și accelerarea înarmării Polonia este prezentată ca unul dintre cei mai importanți susținători politici și militari ai Ucrainei. În paralel, Varșovia se consideră direct amenințată de Moscova și „se înarmează masiv”, pe fondul percepției de risc în creștere la granița estică a NATO. [...]
Republica Moldova își monitorizează spațiul aerian după survoluri neautorizate ale unor drone, pe fondul atacurilor Rusiei asupra Ucrainei , potrivit Biziday . Ministerul moldovean al Apărării spune că, în noaptea de 27 august, au fost identificate cinci drone care au intrat din Ucraina în spațiul aerian al țării, iar Ministerul de Externe condamnă incidentul și anunță și descoperirea unei a șasea drone prăbușite lângă Chișinău, a cărei origine nu este, deocamdată, cunoscută. Ministerul Apărării precizează că prima dronă a fost detectată la 03:56, în apropiere de localitatea ucraineană Beleaevka (regiunea Odesa), și ar fi rămas în spațiul aerian al Republicii Moldova aproximativ un minut. A doua dronă a intrat la 03:59 prin apropierea localității Căplani și a dispărut de pe sistemele de monitorizare la 04:10, în proximitatea localității Carahasani (raionul Ștefan Vodă). A treia dronă ar fi traversat frontiera la 04:09 pe direcția Palanca – Crocmaz – Olănești – Purcari – Rășcăeți, iar la 04:24 a dispărut de pe radare în apropierea localității Pervomaisk, în sectorul transnistrean, aproape de frontieră. A patra dronă a intrat la 04:16 pe direcția Palanca și a revenit la scurt timp în Ucraina. Totodată, ministerul menționează un survol în zona punctului de trecere Săiți (Republica Moldova) – Lesnoe (Ucraina): o dronă a traversat ambele teritorii, apoi la 06:02 s-a deplasat spre Lesnoie, părăsind spațiul aerian al Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău leagă aceste survoluri de atacurile aeriene ale Federației Ruse asupra Ucrainei și spun că monitorizarea spațiului aerian continuă. Ministerul Afacerilor Externe condamnă „cu fermitate” încălcarea spațiului aerian și anunță separat un incident privind o dronă prăbușită în apropierea capitalei, pe traseul Chișinău–Basarabeasca, fără ca originea acesteia să fie clarificată. Incidentele au loc chiar de Ziua Independenței Republicii Moldova, când sunt programate vizite la Chișinău, inclusiv ale lui Nicușor Dan și Volodimir Zelenski . Conform agendei președintelui României, Nicușor Dan ar urma să ajungă în capitală în jurul orei 14:00, iar până atunci are programate vizite la Cahul. [...]
Zelenski își întărește comanda defensivă în Donețk prin numirea a doi comandanți de prim-plan pentru a superviza apărarea „centurii de fortărețe” din est, într-un moment în care Rusia înaintează lent spre orașe-cheie, potrivit HotNews . Președintele Volodîmîr Zelenski, aflat într-o vizită pe linia frontului alături de șeful statului major, a anunțat că Andrii Bilețki (comandantul Corpului al Treilea de Armată) și Denis Prokopenko (comandantul Primului Corp „Azov”) vor conduce noile grupări menite să consolideze apărarea în zona Donețk, conform Reuters, citată de publicație. De ce contează: Donețk rămâne miza operațională imediată Trupele ruse avansează către așa-numita „centură de fortărețe”, o succesiune de orașe industriale din Donețk. În paralel, Kremlinul a cerut Ucrainei să cedeze întreaga regiune ca condiție pentru încetarea războiului, cerere respinsă de Kiev. În acest context, numirile sunt prezentate ca o încercare de a întări coordonarea apărării în jurul unor bastioane considerate esențiale, precum Kostiantînivka, Kramatorsk și Sloviansk, pe măsură ce forțele ruse se apropie de aceste orașe. Cine sunt comandanții și ce rol primesc Cei doi sunt descriși ca parte a unei generații noi de comandanți de teren, cu experiență, care conduc unele dintre cele mai capabile și mai bine instruite forțe ale Ucrainei. Unitățile lor sunt deja implicate în luptele din est, iar comandanții au fost apreciați pentru eficiență și capacitate de planificare, potrivit materialului. Publicația notează și câteva repere despre profilul lor: Andrii Bilețki a fondat Batalionul „Azov” în 2014 și ulterior a înființat Corpul al Treilea de Armată, considerat una dintre unitățile ucrainene cele mai căutate de noii recruți. Denis Prokopenko a comandat „Azov” în timpul asediului de la Mariupol și, după revenirea din captivitate în Rusia, a contribuit la transformarea unității într-o structură de „zeci de mii de trupe”, conform textului. Ambele unități sunt asociate cu adoptarea doctrinei de tip NATO și a noilor tehnologii. Legătura cu reorganizarea conducerii militare Potrivit analistului militar ucrainean Mikola Bielieskov, citat în articol, aceste numiri ar urmări să îi ofere noului șef al statului major, Mihailo Drapatîi, mai mult spațiu pentru planificare strategică. În oglindă, predecesorul său, Oleksandr Sîrski, fusese criticat pentru micromanagement și pentru încercarea de a gestiona inclusiv sectoare mai mici ale frontului. Separat, comandantul forțelor ucrainene de drone, Robert Brovdi, a salutat numirile, considerându-le un pas către „războiul centrat pe rețea” (concept care pune accent pe conectarea unităților și a senzorilor într-un sistem comun de comandă și lovire). „Asta este exact ceea ce înseamnă «Războiul Inteligent»”, a scris el pe rețelele sociale. [...]
Incidentul din Vaslui arată o vulnerabilitate operațională în gestionarea căderilor de drone : un localnic a intervenit direct asupra unei drone cu explozibil înainte ca autoritățile să securizeze zona, potrivit HotNews . Drona detonată marți în județul Vaslui ar fi fost descoperită întâmplător de Marcel Bogos, cioban din localitatea Viișoara. Acesta le-a spus jurnaliștilor că nu a văzut drona căzând, dar a observat dimineața, pe câmp, o mașină din care au coborât două persoane necunoscute, care „au analizat zona” aproximativ o jumătate de oră, apoi au plecat. După aceea, ciobanul s-a apropiat cu oile și a găsit drona. În relatarea sa, bărbatul spune că nu știa ce este obiectul și a chemat un tânăr din sat, iar înainte să vină poliția a scos „rotundul și firele”, după ce ar fi observat că „țiuia” și „se aprindeau becuri”. „Eram cu oile. A venit o mașină albă drept acolo unde era drona căzută. N-am știut ce-i. Au coborât două persoane, au stat acolo vreo juma de oră. (…) Țiuia, se aprindeau becuri. Ce să facem? Am scos rotundul și firele și s-a oprit.” Întrebat dacă nu i-a fost teamă, ciobanul a răspuns că nu a știut ce este și că, dacă exploda, l-ar fi putut omorî. După ce a scos firele, tânărul chemat în ajutor ar fi anunțat poliția. IPJ Vaslui a precizat pentru publicație că unul dintre cei doi localnici a sunat polițistul din comună pentru a semnala prezența dronei. Ce au făcut autoritățile și cine investighează Prefectul județului Vaslui, Andrei Șerban, a declarat că drona a fost detonată „în condiții de siguranță” de echipa pirotehnică a Serviciului Român de Informații, după ce în zonă a fost adus un excavator pentru săparea unei gropi în care să fie detonată. Cercetările au fost preluate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași , care urmează să stabilească proveniența dronei și împrejurările în care a ajuns în zonă. Comuna Viișoara este la aproximativ 30 km de granița cu Republica Moldova. Context: al doilea incident de acest tip în Vaslui Acesta este al doilea caz de dronă căzută în județul Vaslui, după un incident din noiembrie, când o dronă ar fi survolat mai multe ore teritoriul României și s-a prăbușit în curtea unei familii din Puiești. Atunci, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că radarele au depistat o dronă care a încălcat spațiul aerian național și că au fost ridicate aeronave de luptă de la Baza 57 Mihail Kogălniceanu și baza aeriană 86 Fetești. [...]
