Știri din categoria Apărare

Acasă/Știri/Apărare/Ucraina va deschide 10 centre de export...

Ucraina va deschide 10 centre de export de arme în Europa în 2026 - schimbare de politică pe timp de război

Președintele Zelenski discutând despre producția de drone în Germania.

Ucraina va începe, la mijlocul lui februarie, producția de drone în Germania, într-o linie de fabricație „pe deplin operațională”, potrivit The Kyiv Independent, care citează un anunț al președintelui Volodîmîr Zelenski din 8 februarie 2026.

Zelenski a afirmat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că va primi „prima dronă” rezultată din această producție și că tehnologiile folosite sunt ucrainene. El a adăugat că în Regatul Unit funcționează deja linii similare, prezentând extinderea producției în state partenere ca parte a unui efort mai larg de internaționalizare a industriei ucrainene de apărare.

Mutarea contează din două motive: pe de o parte, Germania devine o platformă industrială pentru tehnologii ucrainene într-un domeniu care a devenit central pe front, iar pe de altă parte, Kievul încearcă să își scaleze capacitatea de producție dincolo de constrângerile interne. În același mesaj, Zelenski a susținut că securitatea Europei „se construiește pe tehnologie și drone” și că proiectele în derulare se vor baza „în mare măsură” pe tehnologii și specialiști ucraineni.

Anunțul despre producția de drone în Germania vine în contextul unei schimbări de politică pe timp de război: Ucraina intenționează să deschidă în 2026 zece centre de export de armament în Europa, inclusiv în țările baltice și în state din nordul continentului. Exportul de tehnologii de apărare și deschiderea de linii de producție în țări partenere sunt prezentate ca instrumente pentru a extinde producția, în condițiile în care capacitatea de producție de drone ar depăși nivelul de finanțare disponibil.

În plan intern, Zelenski a indicat anterior că Ministerul Apărării trebuie să lanseze un mecanism de „export controlat” al armelor ucrainene, începând din noiembrie 2025, prin care echipamentele aflate în surplus ar urma să fie vândute, iar profiturile direcționate către achiziții urgente. Președintele a plasat această strategie pe fondul expansiunii accelerate a sectorului de apărare după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022, perioadă în care, potrivit publicației, au apărut peste 200 de companii de drone în Ucraina.

Recomandate

Articole pe același subiect

Zelenski și Macron semnează un acord militar important pentru Ucraina.
Apărare09 feb. 2026

Zelenski și Macron semnează un parteneriat militar major – 100 de avioane Rafale pentru Ucraina

Ucraina va achiziționa 100 de avioane de vânătoare Rafale din Franța, în cadrul unui acord major semnat de președintele Volodimir Zelenski și omologul său francez, Emmanuel Macron , menit să întărească apărarea aeriană a țării în fața intensificării atacurilor rusești , informează CBS News . Acordul, încheiat luni pe o bază militară de lângă Paris, prevede livrarea treptată a avioanelor de generație Rafale F4 până în anul 2035. Pe lângă avioanele de luptă, Ucraina va beneficia și de sisteme SAMP/T de apărare antiaeriană, radare de înaltă performanță, rachete aer-aer și bombe ghidate. În plus, părțile vor colabora în dezvoltarea și producția de drone de interceptare și tehnologii critice ce vor fi integrate în sistemele ucrainene. Zelenski a declarat că acest parteneriat reprezintă „ un moment istoric ” pentru relațiile dintre Franța și Ucraina și că „ va construi una dintre cele mai puternice apărări aeriene din lume ”. Pe fondul atacurilor continue cu rachete și drone lansate de Rusia – inclusiv 100 de lovituri aeriene doar în ultimele 24 de ore în regiunile Harkov și Odesa – Ucraina intensifică eforturile de a-și moderniza aviația militară și infrastructura de apărare. Detalii cheie ale acordului: 100 de avioane Rafale F4 livrate până în 2035 Colaborare industrială bilaterală în domeniul apărării Sisteme avansate antiaeriene : SAMP/T, radare, muniții inteligente Producție comună de drone de interceptare și componente tehnologice În paralel cu semnarea acordului, cei doi lideri au vizitat cartierul general al unei viitoare forțe multinaționale pentru reconstrucția postbelică a Ucrainei. Acest centru de comandă, aflat la Mont Valérian, va coordona operațiunile tactice și strategice în perioada de după război, fiind susținut de o coaliție de 34 de țări, printre care Marea Britanie și Franța. Zelenski urmează să se deplaseze în Spania pentru discuții suplimentare privind sprijinul internațional, în timp ce Kremlinul nu a emis încă o reacție oficială la acordul franco-ucrainean. [...]

Volodimir Zelenski salută soldați în timpul unei vizite oficiale.
Apărare03 feb. 2026

Statele europene și SUA au convenit intervenția militară în Ucraina - reacție coordonată în caz de încălcare a armistițiului de către Rusia

Statele europene și SUA au convenit să intervină militar în Ucraina în cazul în care Rusia va încălca în mod repetat un eventual acord de pace, informează Financial Times . Discuțiile preliminare sugerează un plan de acțiune în mai multe faze, care include un avertisment diplomatic în primele 24 de ore și o posibilă reacție militară coordonată după 72 de ore, cu implicarea directă a forțelor americane. Acest plan a fost discutat în decembrie la Paris și în ianuarie la Kiev și prevede un mecanism de reacție graduală. În prima fază, dacă Rusia ar încălca încetarea focului, Ucraina ar primi undă verde pentru a interveni punctual. Ulterior, dacă situația nu s-ar calma, ar interveni o "Coaliție de Voință", formată din state europene precum Marea Britanie, Franța, Norvegia, Islanda și Turcia. În cazul unei escaladări majore, SUA ar susține militar această intervenție. Planul detaliat al intervenției nu este încă public, dar oficialii au menționat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat concret despre acest subiect în timpul unei vizite în SUA. Marea Britanie și Franța s-au angajat să trimită trupe și armament, ca parte a unui acord de pace în 20 de puncte, care include măsuri de protecție aeriană, navală și terestră, susținute logistic și informațional de SUA. „Pentru prima dată, am putea avea vești bune”, a declarat Donald Trump, referindu-se la negocierile recente. Pentru a asigura respectarea încetării focului, SUA s-au oferit să furnizeze echipamente de monitorizare de înaltă tehnologie. Aceste măsuri sunt menite să evite eșecurile din trecut, când armistițiile au fost încălcate fără consecințe semnificative. Totuși, garanțiile de securitate depind de existența unui armistițiu real, care încă nu a fost stabilit. Administrația Trump a condiționat sprijinul american de acceptarea unui acord de pace care ar putea include cedarea regiunii Donbas către Rusia, o propunere respinsă de Zelenski. Rusia a respins ferm planurile de intervenție și a subliniat că nu va accepta prezența trupelor occidentale în Ucraina fără un acord de pace final. Moscova insistă că orice garanții de securitate trebuie să fie echitabile pentru ambele părți. Negocierile de pace continuă, cu întâlniri programate la Abu Dhabi, în timp ce Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii ucrainene, punând presiune pe discuțiile diplomatice. [...]

Donald Trump semnând un ordin executiv pentru strategia de apărare America First.
Apărare07 feb. 2026

Trump semnează ordin executiv pentru strategia «America First» în transferurile de arme - Prioritizarea țărilor cu cheltuieli militare ridicate și poziții strategice

Donald Trump a semnat un ordin care prioritizează vânzările de arme către state cu bugete mari de apărare , potrivit Anadolu Agency , într-o schimbare de politică ce poate avantaja în special aliați NATO aflați pe flancuri considerate sensibile din punct de vedere strategic. Ordinul executiv instituie „America First Arms Transfer Strategy” , un cadru care modifică regulile exportului de armament american și pune în față două criterii: țările care „au investit în propria apărare” și cele care ocupă regiuni cu importanță strategică. În practică, această prioritizare poate influența atât ritmul aprobărilor, cât și ordinea livrărilor, într-un context în care cererea externă a pus presiune pe capacitățile de producție ale industriei americane. „Ordinul executiv impune prioritizarea țărilor care «au investit în propria apărare și ocupă regiuni importante din punct de vedere strategic».” Din perspectiva „prioritizării țărilor cu cheltuieli mari de apărare”, mesajul este direct: Washingtonul semnalează că accesul mai rapid la echipamente americane va fi corelat mai strâns cu efortul bugetar al partenerilor. Administrația argumentează că politicile anterioare au permis ca cererea externă să influențeze deciziile de producție din SUA, ceea ce a dus la întârzieri și blocaje în livrări. În următoarele 120 de zile, Departamentele Apărării, de Stat și Comerțului trebuie să elaboreze un „catalog al vânzărilor prioritare de platforme” pe care SUA îl va promova către aliați, iar o grupare de lucru dedicată va monitoriza implementarea strategiei, consemnează Breaking Defense . Miza este dublă: accelerarea transferurilor către parteneri și întărirea bazei industriale de apărare americane, inclusiv printr-o mai bună aliniere între comenzi și capacitatea de producție. Deși ordinul nu nominalizează țări, Polonia este indicată ca posibil beneficiar, pe fondul nivelului ridicat al cheltuielilor sale militare și al poziției pe flancul estic al NATO. Conform datelor NATO citate în material, Varșovia ar aloca aproximativ 4,5% din PIB pentru apărare în 2025 și ar planifica o creștere la 4,8% în 2026, iar ministrul apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz a anunțat un buget de 200 miliarde zloți (circa 46,8 miliarde euro) pentru 2026 În paralel, Polonia a rămas un cumpărător major de tehnică americană (inclusiv F-35, tancuri M1 Abrams, HIMARS și Patriot), iar Departamentul de Stat a aprobat în 2025 o vânzare de 400 de rachete AIM-120D în valoare de 1,33 miliarde dolari. Schimbarea vine pe fondul tensiunilor persistente de pe flancul estic al NATO după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, menționează Kyiv Post , și se leagă de alte inițiative ale administrației Trump de a accelera procesele și de a proteja capacitatea industrială internă. În ianuarie 2026, Trump a semnat un ordin care cere contractorilor din apărare să prioritizeze capacitatea de producție în detrimentul răscumpărărilor de acțiuni. În acest cadru, statele care alocă procente ridicate din PIB pentru apărare și au relevanță strategică ar putea urca în „coada” de aprobare și livrare a echipamentelor americane, cu efecte directe asupra planificării bugetare și a programelor de înzestrare din Europa de Est și nu numai. [...]

Ministrul Apărării german pregătindu-se pentru o demonstrație militară.
Apărare03 feb. 2026

Germania trimite 40.000 de chestionare către tinerii de 18 ani; Bundeswehr începe selecția pentru serviciul militar din 2026

Germania a început evaluarea tinerilor pentru noul serviciu militar voluntar, trimițând 40.000 de chestionare către cei care au împlinit 18 ani , în cadrul unei campanii lansate în ianuarie 2026 pentru consolidarea forțelor armate. Potrivit Știrile ProTV , măsura face parte dintr-un nou program legislativ adoptat la finalul anului trecut de coaliția cancelarului Friedrich Merz , ce prevede o evaluare sistematică a tinerilor germani născuți începând cu anul 2008. Scopul acestei etape este identificarea tinerilor apți și dispuși să se alăture Bundeswehr-ului într-un format de serviciu militar voluntar. Chestionarele trimise sunt obligatorii conform legii și marchează prima fază a procesului de selecție. Ministrul Apărării, Boris Pistorius , a confirmat deja primirea unui număr considerabil de formulare completate, exprimând încrederea că sistemul funcționează și că poate produce rezultate rapide. Ce prevede legea noului serviciu militar? Legea presupune ca: Tinerii germani să fie incluși automat în procesul de evaluare la împlinirea vârstei de 18 ani. Chestionarele să ajute la măsurarea capacității fizice, motivației și disponibilității pentru serviciul militar. Inițial, participarea în armată va fi voluntară, însă în cazul unui deficit major de recruți, Bundestagul ar putea impune un serviciu obligatoriu. Germania are ambiția de a-și crește numărul militarilor activi de la aproximativ 180.000 la 260.000, plus cei circa 200.000 de rezerviști. În 2025, Bundeswehr-ul a recrutat deja peste 25.000 de soldați noi, cea mai mare cifră din ultimii 12 ani, marcând o creștere cu 23% față de anul anterior. Astfel, autoritățile speră să mențină acest ritm și în 2026, vizând încă cel puțin 20.000 de noi înrolări. Această reformă vine pe fondul tensiunilor tot mai mari din Europa, în contextul războiului din Ucraina și al cerințelor NATO privind întărirea apărării colective. Germania, ca principal motor economic al Uniunii Europene, își asumă astfel un rol mai activ și mai structurat în reconstrucția capacității sale de apărare. Deși inițiativa stârnește dezbateri privind drepturile individuale și natura voluntariatului în armată, autoritățile insistă că actualul context internațional cere o reconfigurare pragmatică a politicii de apărare. Urmează o etapă de analiză a datelor obținute, după care vor fi stabilite criteriile finale de selecție. [...]

Oficial european discutând despre fondurile SAFE și producția locală în România.
Apărare03 feb. 2026

Fondurile SAFE pentru România merg în mare parte către Franța și Germania - presiune pe offset și producție locală

O mare parte din fondurile SAFE alocate României riscă să ajungă la companii din Franța și Germania , în condițiile în care industria locală nu poate produce, deocamdată, o parte semnificativă din echipamentele vizate, potrivit Adevărul . Miza economică este directă: banii europeni pentru înzestrare pot finanța în principal capacități industriale din Vest, dacă România nu impune în contracte producție și transfer de capabilități în țară. Guvernul a publicat o listă de achiziții militare pentru Ministerul Apărării Naționale, în valoare de circa 9,53 miliarde de euro, parte din fondurile SAFE, care include 21 de proiecte majore. Lista acoperă de la platforme terestre și aeriene până la apărare antiaeriană, radare, nave și muniție, iar intenția declarată este ca achizițiile să fie făcute prin licitații transparente, inclusiv în comun cu alte state membre UE. În practică, criteriile de „origine europeană” (UE/Spațiul Economic European/Ucraina) și nivelul actual al industriei românești de apărare fac probabil ca o parte consistentă din contracte să fie câștigate de furnizori mari din Germania și Franța. Autoritățile române au transmis însă că vor să lege o parte din programe de producția în țară, pentru a susține relansarea industriei locale. Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT) afirmă, într-un comunicat citat de Adevărul, că „cele mai consistente programe ale României” ar urma să aibă o condiție de producție în țară de minimum 50%, iar în unele cazuri chiar 100%, din rațiuni de securitate și suveranitate asupra unor procese critice. CSAT nu a detaliat însă la ce programe se referă și nici nu este clar în ce măsură furnizorii externi vor accepta localizarea producției în România. Calendarul indicat în articol sugerează că urmează o perioadă de negociere până în luna mai, când ar urma să fie semnate contractele, iar „mare parte din bani” ar urma să fie primiți în intervalul 2027–2030. Într-un context european de creștere a cererii de armament, alimentat de războiul din Ucraina și de programe de achiziții derulate simultan de mai multe state, România ar putea avea o putere de negociere mai redusă, tocmai când încearcă să obțină producție locală și transfer de tehnologie. În discuția cu Adevărul, Aurel Cazacu (fost director Romarm și antreprenor în industria de apărare) descrie ce ar trebui să conțină contractele pentru ca o parte mai mare din valoare să rămână în România, inclusiv prin obligații de instruire, mentenanță și „offset” (compensații industriale, adică producție locală și transfer de capabilități în schimbul achiziției). În logica sa, fără astfel de clauze, banii SAFE se vor transforma în importuri, iar efectul asupra industriei românești va fi limitat. Elementele pe care Cazacu spune că România ar trebui să le ceară explicit în contracte, pentru a reduce scurgerea fondurilor către companii străine, includ: capitole de instruire pentru personalul operațional și tehnic (utilizare și întreținere); producție locală de piese de schimb, pentru a evita dependența de livrări externe în criză; clauze de offset care să ducă, în timp, la producție în România (inclusiv asamblare și fabricarea de componente); producția de muniție în România pentru echipamentele cumpărate prin SAFE, inclusiv dezvoltarea lanțului de aprovizionare (pulberi, materiale pentru tuburi etc.); dreptul de a produce și exporta după finalizarea contractului de furnizare, pentru a transforma achiziția într-o capabilitate industrială. În esență, discuția despre SAFE nu mai este doar una de înzestrare militară, ci și de politică industrială: dacă România nu reușește să lege contractele de producție și mentenanță locală, fondurile europene vor alimenta în principal fabrici și lanțuri de furnizori din Franța și Germania, iar industria autohtonă va rămâne, în mare parte, la rolul de beneficiar indirect. În perioada următoare, negocierile până la semnarea contractelor vor clarifica ce procent din valoarea programelor va fi efectiv „întors” în economie prin producție în România. [...]

Friedrich Merz discutând despre securitatea europeană în contextul tensiunilor geopolitice.
Apărare31 ian. 2026

Discuțiile Germaniei despre o umbrelă nucleară comună vin pe fondul tensiunilor geopolitice actuale - nevoia de răspunsuri comune în NATO

Germania ia în calcul o umbrelă nucleară comună cu aliații europeni , într-un demers aflat încă la început, pe fondul tensiunilor transatlantice, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Cancelarul german Friedrich Merz a indicat că ideea ar urma să completeze aranjamentele de securitate existente cu Statele Unite, fără ca Berlinul să anunțe un calendar de decizie. În declarațiile sale, Merz a încadrat subiectul ca pe o chestiune de opțiuni strategice pentru securitatea europeană, dar a subliniat că discuțiile nu sunt suficient de mature pentru o hotărâre rapidă. „Știm că trebuie să luăm o serie de decizii strategice și de politică militară, dar acum nu este momentul potrivit”, a mai spus el. Contextul este sensibil pentru Germania, care are interdicție de a dezvolta o armă nucleară proprie în baza acordului „Patru Plus Doi” (încheiat pentru reunificarea din 1990) și a Tratatului de neproliferare nucleară, semnat în 1969. Merz a susținut însă că aceste obligații nu blochează discuții despre soluții comune cu partenerii europeni, inclusiv Marea Britanie și Franța, singurele puteri europene cu arme nucleare. În același timp, cancelarul a încercat să evite impresia unei rupturi de arhitectura NATO, afirmând că discuțiile despre o formulă europeană nu ar contrazice partajarea armelor nucleare cu SUA, un mecanism prin care aliații europeni participă la planificarea nucleară a NATO , fără a deține focoase. Dezbaterea se suprapune peste creșterea cheltuielilor militare în Europa și peste criticile venite dinspre administrația Trump privind nivelul contribuțiilor la apărare, într-un climat politic marcat de episoade de presiune asupra aliaților. Pe plan intern, tema capătă și o dimensiune industrial-tehnologică: șeful comisiei parlamentare de apărare, Thomas Roewekamp , a afirmat că Germania ar avea capacități tehnice care ar putea conta într-o inițiativă europeană comună, chiar dacă nu deține rachete sau focoase nucleare. Pentru securitatea europeană, miza imediată este dacă aceste discuții se vor transforma într-un cadru concret de descurajare (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea unei riposte), sau vor rămâne, cel puțin pe termen scurt, un semnal politic de consolidare a autonomiei strategice în interiorul alianțelor existente. [...]