Știri
Știri

Vicepremierul Tanczos Barna avertizează că o corecție bugetară făcută abrupt poate adânci criza , chiar dacă ar fi bine primită de piețe sau de Comisia Europeană , potrivit Mediafax . În opinia sa, „doar austeritatea” și tăierile de cheltuieli nu rezolvă o criză bugetară, iar ajustările trebuie calibrate gradual pentru a limita efectele negative în economie. Vicepremierul a spus, la Digi24, că actuala criză politică nu ar urma să genereze un „șoc” major în economie, însă „cu siguranță” nu ajută și afectează perspectivele de relansare. El a susținut că ar fi fost nevoie de „calm, de liniște și de reforme” și de măsuri economice care să sprijine revenirea. Mesajul pe deficit: austeritatea nu e suficientă Tanczos Barna a argumentat că austeritatea, în sine, nu a rezolvat crize bugetare „în nicio țară”, invocând inclusiv exemplul Greciei. În același context, a afirmat că reducerile de cheltuieli nu sunt o soluție, „mai ales dacă pornim de la 9,6% sau 9,3% deficit”, fără a detalia în material la ce perioadă se referă aceste valori. De ce contează ritmul ajustării Vicepremierul a insistat că „corecțiile majore se resimt în economie imediat” și a avertizat că măsurile luate „prea repede și prea abrupt” pot declanșa „o spirală de adâncire a crizei”. El a dat ca exemplu o corecție de 1,4% realizată în 2025, pe care a descris-o drept una „majoră”, ce ar putea fi evaluată de piețele internaționale sau de Comisia Europeană ca „un rezultat extraordinar”, dar cu riscul unor efecte economice adverse dacă este accelerată excesiv. Context politic și relația cu premierul Întrebat dacă declarațiile sale reprezintă o critică la adresa premierului Ilie Bolojan , Tanczos Barna a spus că, în primele luni, nu au existat alte opțiuni decât respectarea cerințelor Comisiei Europene. [...]

O posibilă relaxare a sancțiunilor SUA asupra Belarusului, legată de eliberarea de prizonieri politici, poate redesena fluxuri comerciale sensibile pe piața îngrășămintelor și, implicit, echilibrul de aprovizionare al Washingtonului, potrivit Digi24 , care citează o relatare The Times despre „dezghețarea” relațiilor dintre administrația Trump și regimul lui Aleksandr Lukașenko. Miza imediată este potasiul (materie primă folosită în îngrășăminte), unul dintre principalele produse de export ale Belarusului. În acest context, SUA au ridicat parțial sancțiunile din 2021 asupra a trei companii belaruse care produc și distribuie potasiu, după ce Minsk a eliberat în decembrie 123 de prizonieri politici, inclusiv pe Ales Bialiatski , laureat al Premiului Nobel pentru Pace, și lideri ai protestelor din 2020. Ce se schimbă economic: potasiul și dependența de importuri Ridicarea parțială a sancțiunilor ar putea permite reluarea livrărilor de potasiu din Belarus, iar Digi24 notează că acest lucru ar ajuta SUA să-și reducă dependența de importurile din Canada. În același timp, un astfel de pas poate avea efecte în lanț asupra pieței îngrășămintelor, unde accesul la potasiu influențează costurile din agricultură. În paralel, analiști citați în material avertizează că o relaxare suplimentară a restricțiilor americane asupra exporturilor belaruse ar putea avantaja indirect Rusia, prin creșterea tensiunilor dintre Washington și statele UE, ale căror sancțiuni rămân în vigoare. Condiționalități politice: prizonieri contra sancțiuni Potrivit materialului, atmosfera dintre SUA și Belarus s-a schimbat anul trecut, când administrația Trump a început să-l trateze pe Lukașenko drept o posibilă punte către Vladimir Putin. Acordul ar fi fost negociat după eforturile lui John Coale, trimisul lui Trump și fost avocat al acestuia. Coale a fost în Belarus luna trecută la eliberarea a încă 250 de prizonieri politici și a spus că SUA iau în calcul invitarea lui Lukașenko la o întâlnire cu Trump la Casa Albă sau la Mar-a-Lago. Un eventual acord Minsk–Washington „ar include probabil” o nouă eliberare de prizonieri și ridicarea altor sancțiuni americane, conform aceleiași relatări. Limite și riscuri: relația Minsk–Moscova și războiul din Ucraina Pe fondul acestor discuții, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia încearcă din nou să folosească Belarusul ca platformă pentru un atac asupra Ucrainei, invocând informații ale serviciilor de informații despre lucrări de infrastructură și poziții de artilerie în zona de frontieră. În plus, opoziția belarusă are o evaluare prudentă asupra ideii că Lukașenko s-ar putea desprinde de Kremlin. Sviatlana Tsikhanouskaya, lidera opoziției în exil, a declarat pentru France 24 că este „o iluzie” să se creadă într-o ruptură Minsk–Moscova. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorii pași depind de două variabile: dacă Minsk va continua eliberările de prizonieri politici și dacă Washingtonul va extinde relaxarea sancțiunilor. În plan economic, orice nouă decizie privind exporturile belaruse de potasiu poate influența atât aprovizionarea SUA, cât și raporturile cu UE, unde regimul de sancțiuni rămâne neschimbat. [...]