Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Testarea apărării cibernetice pe scenarii de infrastructură critică a devenit o miză operațională directă, după ce la București a avut loc exercițiul NATO „Locked Shields 2026”, în care au fost simulate în timp real aproximativ 8.000 de atacuri cibernetice asupra unei infrastructuri naționale fictive, potrivit Digi24, care citează Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Exercițiul s-a desfășurat în perioada 13–24 aprilie, la Biblioteca Centrală a Universității Politehnica din București, și este organizat anual de NATO Cooperative Cyber Defence Centre of Excellence (CCDCOE). Potrivit MApN, scenariile au urmărit situații de criză cibernetică de amploare, cu testarea capacităților tehnice, operaționale și decizionale „în condiții de presiune și incertitudine operațională”.
MApN precizează că exercițiul a inclus, pe lângă componenta tehnică, și elemente juridice și de comunicare strategică, cu obiectivul de a dezvolta o abordare comună de gestionare a incidentelor.
În scenarii au fost incluse infrastructuri critice simulate, precum:
În paralel cu apărarea împotriva atacurilor simulate, echipele au gestionat și incidente tehnice, provocări juridice și cerințe de comunicare strategică, conform MApN.
În ediția din acest an, echipa României a participat într-un format comun împreună cu experți din Ucraina și Republica Moldova, pe fondul obiectivului de consolidare a cooperării regionale în apărare și securitate cibernetică.
Au fost implicați specialiști din:
Echipa României a fost coordonată de Comandamentul Apărării Cibernetice din MApN.
MApN arată că ediția 2026 a reunit circa 4.000 de participanți din peste 40 de țări. În cadrul exercițiului, cele 16 echipe participante au acționat ca o forță multinațională de reacție rapidă, având misiunea de a apăra o infrastructură națională simulată împotriva a aproximativ 8.000 de atacuri cibernetice în timp real.
Ministerul susține că participarea României reconfirmă angajamentul pentru dezvoltarea capabilităților naționale de apărare cibernetică, creșterea rezilienței infrastructurilor critice și întărirea cooperării cu partenerii internaționali.
Recomandate
Amenințările Iranului privind cablurile submarine din Strâmtoarea Hormuz ridică un risc operațional direct pentru conectivitatea de date și pentru fluxurile comerciale digitale din regiune, într-un context de escaladare militară început în februarie, potrivit Tom's Hardware . Generalul Hossein Mohebbi, purtător de cuvânt al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), a declarat la un eveniment din această săptămână că mai multe cabluri submarine de fibră optică din zonă ar fi „ținte noi legitime” pentru atacuri viitoare, relatează The Telegraph . În aceeași relatare, Mohebbi susține că „șapte cabluri mari” trec pe sub Strâmtoarea Hormuz și că „toate datele de internet și comerciale” ar trece prin acestea. De ce contează pentru companii: un punct de vulnerabilitate pentru date și operațiuni Dincolo de dimensiunea militară, mesajul IRGC indică o posibilă extindere a conflictului către infrastructura critică de comunicații. În termeni practici, cablurile submarine sunt coloana vertebrală a traficului internațional de date, iar o întrerupere în Strâmtoarea Hormuz ar putea afecta conectivitatea și continuitatea operațiunilor pentru companii care depind de transferuri de date transfrontaliere (servicii digitale, plăți, logistică, comunicații corporative). Sursa nu oferă detalii tehnice sau un calendar privind un atac, iar afirmațiile despre volumul de trafic („toate datele”) nu sunt însoțite de date independente în textul citat. Ce semnal transmite IRGC: represalii dacă infrastructura Iranului este lovită Separat, un alt general IRGC, Yadollah Javani, adjunct politic al organizației, ar fi sugerat că, dacă infrastructura iraniană este atacată, Iranul ar răspunde prin atacarea cablurilor, potrivit unor comentarii relatate de Iran International . În acest stadiu, informația rămâne la nivel de amenințare și condiționare, însă include explicit infrastructura de telecomunicații ca posibilă țintă, ceea ce crește riscul perceput pentru operatori și pentru companiile cu expunere operațională în regiune. [...]
Atacul cibernetic a perturbat sisteme esențiale și a încetinit lucrările la tunelul Fehmarn Belt, unul dintre marile proiecte de infrastructură care ar urma să lege Danemarca de Germania, potrivit Antena 3 . Incidentul ridică un semnal de risc operațional pentru șantierele de infrastructură critică, unde dependența de sisteme digitale poate transforma un atac informatic într-o problemă de continuitate a lucrărilor. Firma vizată este Femern Link Contractors (FLC) , implicată în construcția tunelului Fehmarn Belt din Rødbyhavn, Danemarca. Conform informațiilor citate de The Copenhagen Post, ziarul danez Lolland-Falsters Folketidende susține că atacul a scos din funcțiune mai multe sisteme esențiale și a afectat „semnificativ” desfășurarea lucrărilor. Ce se știe oficial și ce rămâne neclar FLC a informat Sund & Bælt, compania de stat daneză care supraveghează marile proiecte de infrastructură de transport, în legătură cu incidentul. Directorul de comunicare al Sund & Bælt, Jens Villemoes, a transmis că instituția este în dialog cu FLC, dar că, la acest moment, nu are informații suplimentare. „Suntem în dialog cu FLC în legătură cu această situație și, în acest moment, nu avem informații suplimentare.” Sund & Bælt nu a oferit detalii despre ce sisteme au fost afectate, amploarea exactă a perturbărilor sau cine ar putea fi în spatele atacului. Context: proiect transfrontalier cu miză de conectivitate Construcția tunelului Fehmarn Belt a început pe partea daneză în 2020 și pe partea germană în 2021. Tunelul va conecta Rødbyhavn (Danemarca) de Puttgarden (Germania), iar după finalizare călătoria ar urma să dureze șapte minute cu trenul și 10 minute cu mașina. Proiectul este prezentat ca parte a unei rețele mai ample de tuneluri feroviare în Europa, menite să crească viteza și capacitatea de transport, inclusiv pentru marfă, pe coridoare feroviare vechi care traversează Alpii. În paralel, Danemarca are în derulare mai multe proiecte de legături rutiere-feroviare (tuneluri, insule artificiale și poduri) către Europa continentală și Suedia, cu un alt proiect sub Marea Baltică spre Germania vizat pentru începutul anilor 2030. [...]
Avertismentul SUA către Rusia privind un posibil atac la Moscova ridică din nou miza cooperării pe informații de securitate , într-un context în care astfel de alerte pot declanșa măsuri operative imediate și pot afecta activitatea în zone publice, potrivit HotNews . Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a transmis că a fost informat de Statele Unite despre „planuri pentru un atac terorist la Moscova” și că autoritățile ruse iau „măsurile corespunzătoare”, conform declarației citate de presa de stat. Informația este atribuită de HotNews agențiilor AFP și Reuters. Separat, Ambasada SUA la Moscova a emis o alertă de securitate urgentă, avertizând asupra posibilității unui „eveniment cu victime multiple” în capitala rusă. Potrivit The Moscow Times , misiunea diplomatică a indicat că are cunoștință de „o amenințare credibilă” pentru ziua de 31 octombrie, la Muzeul-Rezervație Țarițîno din Moscova, și a precizat că guvernul SUA se coordonează cu autoritățile ruse „competente” privind răspunsul. Ambasada a îndemnat oamenii să evite zona și să ia măsuri pentru siguranța personală. Context: precedentul din 2024 și problema „informațiilor prea generale” HotNews amintește că, în 2024, SUA avertizaseră Rusia despre o amenințare teroristă înaintea atacului de la Crocus City Hall din 22 martie, soldat cu 145 de morți și sute de răniți. După acel atac, șeful spionajului rus, Serghei Narîșkin, a susținut că informațiile primite de la partea americană au fost „prea generale” și nu au permis identificarea completă a autorilor. În acest cadru, noua alertă testează din nou cât de rapid și eficient pot fi transformate avertismentele externe în măsuri operative, mai ales când ținta indicată este un obiectiv public și intervalul de timp este foarte scurt. [...]
SUA iau în calcul o investigație cu miză de sancțiuni după furtul de 6,3 mld. dolari de la Binance (aprox. 28,4 mld. lei), în condițiile în care administrația americană spune că încearcă să stabilească dacă în spatele atacului s-ar afla hackeri nord-coreeni, potrivit news . Președintele SUA, Donald Trump , a declarat vineri că autoritățile „analizează problema”, întrebat fiind dacă atacul ar trebui atribuit unui grup de hackeri nord-coreeni. Formularea indică faptul că atribuirea oficială nu este încă stabilită. Cooperare cu FBI și Serviciul Secret, după un furt record Binance colaborează cu autorități de aplicare a legii din mai multe țări, inclusiv cu Biroul Federal de Investigații (FBI) și Serviciul Secret al Statelor Unite (USSS), după ce hackerii ar fi furat de pe platformă 6,3 miliarde de dolari, a declarat pentru Reuters o persoană familiarizată cu situația. FBI a transmis, într-un comunicat, că este la curent cu incidentul și lucrează cu parteneri din sectorul public și privat pentru a înțelege amploarea activității, a evalua impactul potențial și a coordona măsurile de investigație. De ce contează: riscul de escaladare pe zona de sancțiuni și conformitate Experți în securitate cibernetică citați de Reuters afirmă că hackeri nord-coreeni s-ar afla „probabil” în spatele furtului și că veniturile obținute din astfel de operațiuni contribuie la finanțarea programelor de înarmare ale Coreei de Nord. Dacă această atribuire va fi confirmată de autorități, cazul poate alimenta presiunea de reglementare și măsuri de conformitate mai dure în ecosistemul cripto. În paralel, firmele de investigații blockchain TRM Labs și Chainalysis atribuie jaful unui grup nord-coreean cunoscut sub numele „TraderTraitor”, denumire folosită într-o avertizare comună din 2022 emisă de FBI, CISA și Trezoreria SUA. Avertizarea descria utilizarea de programe malware și alte metode pentru a viza dezvoltatori de software și personal IT din companii de criptomonede. Ce urmează În acest moment, SUA spun doar că „analizează” responsabilitatea, fără o concluzie oficială. Următorul pas relevant pentru piață este dacă investigația va produce o atribuire formală și, implicit, măsuri asociate (investigații extinse, acțiuni de aplicare a legii și posibile consecințe de reglementare). [...]
Binance spune că a acoperit deja circa 80% din pierderea de 6,3 miliarde de dolari (aprox. 28,4 miliarde lei) după compromiterea unor portofele și retrageri neautorizate, iar restul îl cumpără din piață și prin tranzacții extrabursiere (OTC), potrivit Profit . Miza imediată pentru utilizatori este continuitatea operațională: compania afirmă că va compensa integral pierderile și că lucrează la reluarea retragerilor. Binance afirmă că portofelele i-au fost compromise, iar atacatorii au furat active token în valoare de aproximativ 6,3 miliarde dolari (aprox. 28,4 miliarde lei). Compania susține că a alocat peste 6,34 miliarde dolari din fonduri proprii pentru a gestiona incidentul, din care 5 miliarde dolari sunt deja deținute în aceleași tipuri de active afectate (de exemplu USDC, USDT, BTC, ETH, BNB), ceea ce ar acoperi aproximativ 80% din cantitatea afectată. Cum încearcă Binance să limiteze pierderile și să recupereze fondurile În primele 24 de ore de la identificarea incidentului, compania spune că a luat măsuri de limitare a riscului și de întărire a controalelor, inclusiv revocarea autorizațiilor afectate și implementarea unor controale suplimentare pentru a preveni activități neautorizate. Pe partea de recuperare, Binance afirmă că lucrează cu forțele de ordine, firme specializate în analiză blockchain, emitenți de active și parteneri din industrie pentru urmărirea și înghețarea fondurilor. Potrivit companiei, aproximativ 3 miliarde de dolari au fost „înghețate la lanț” până în prezent, iar alte eforturi de recuperare ar urma să continue. Separat, Tether și Circle ar fi înghețat împreună 1,79 miliarde de dolari în USDT și USDC care erau transferate din portofelele Binance, conform informațiilor redate de Profit. Ce spune compania despre cauza incidentului și ce urmează Investigația internă inițială ar fi indicat posibilitatea implicării unui laptop compromis, însă ulterior ar fi fost identificate „puncte suplimentare de încălcare”. În acest stadiu, Binance afirmă că nu a găsit dovezi că ar fi fost compromise cheile private ale portofelului, iar ancheta rămâne în desfășurare. Operațional, compania spune că urmărește reluarea retragerilor în aproximativ 34 de ore, condiționat de finalizarea controalelor de securitate, cu o repornire etapizată. Totodată, Binance afirmă că va face o revizuire completă a securității și va publica un raport tehnic detaliat, iar în aproximativ 48 de ore ar urma să comunice constatări tehnice suplimentare, după verificare și dacă divulgarea nu afectează investigația. În paralel, compania indică drept obiectiv verificarea publică a fondurilor utilizatorilor prin mecanismul de „Dovadă a Rezervelor” (Proof of Reserves), adică o metodă prin care o platformă încearcă să demonstreze că deține active suficiente pentru a acoperi soldurile clienților. Context: dimensiunea atacului și reacția pieței Profit notează că incidentul „se conturează” drept cel mai mare atac cibernetic din istoria pieței activelor digitale, depășind atacul de 1,5 miliarde de dolari asupra Bybit din 2025 . Companiile TRM Labs și Chainalysis ar fi atribuit atacul unei echipe de atacatori din Coreea de Nord, cunoscută drept TraderTraitor, potrivit BBC, menționează publicația. În același timp, Bitcoin se tranzacționa la aproximativ 78.030 de dolari (aprox. 351.000 lei), în scădere cu 2,4% în ultimele 24 de ore și cu 4,6% în ultimele șapte zile, conform datelor citate. [...]
Exploatarea „în lanț” a PHP2Shell cu o vulnerabilitate de escaladare de privilegii din Linux a permis atacatorilor să obțină acces „root” pe 25 de servere și să compromită firewall-uri asociate unor organizații afiliate guvernului SUA , potrivit TechRadar . Miza operațională este că atacul pornește de la o singură cerere HTTPS neautentificată către o interfață de administrare care „nu ar fi trebuit expusă la internet” și poate escalada rapid spre rețeaua internă. Conform publicației, confirmarea vine dintr-un raport al companiei de securitate cibernetică Dream , care susține că a observat primele compromiteri confirmate prin PHP2Shell, după o perioadă în care existau multe încercări și scanări, dar fără breșe reușite. Ținta: firewall-uri Palo Alto Networks cu PAN-OS învechit Dream afirmă că atacatorii – descriși ca actori de amenințare chinezi – au vizat firewall-uri Palo Alto Networks care rulau PAN-OS într-o versiune mai veche, vulnerabilă. Atacurile ar fi început la 23 octombrie 2026 și ar fi inclus sondarea unor organizații din SUA, Japonia, Taiwan și Coreea de Sud, înainte ca accentul să se mute pe aceste echipamente. În scenariul descris, atacatorii au „înlanțuit” (au combinat) PHP2Shell cu o vulnerabilitate de escaladare locală a privilegiilor numită Fragnesia, urmărită ca CVE-2026-46300, pentru a obține acces „root” (control complet) pe sistem. De la acces inițial la atacuri Active Directory, în minute După compromiterea dispozitivelor, atacatorii ar fi rulat aproximativ 40 de scripturi personalizate de post-exploatare, potrivit Dream. Raportul citat de TechRadar descrie o progresie rapidă de la acces inițial la mișcări laterale în rețea și atacuri asupra Active Directory (componenta folosită frecvent în organizații pentru administrarea identităților și accesului). „În câteva ore de la compromiterea unui firewall afiliat guvernului SUA, au tunelat în rețeaua internă, au compromis un al treilea server folosind același exploit PHP2Shell și au lansat o campanie completă de atac asupra Active Directory – totul printr-un lanț care a început cu o singură cerere HTTPS neautentificată către o interfață de management care nu ar fi trebuit expusă la internet.” Dream mai susține că întregul lanț – de la conexiune HTTPS neautentificată până la un webshell persistent cu privilegii „root” – se poate încheia în mai puțin de 15 minute și că atacatorii ar putea încă avea acces, deși cercetătorii nu au putut stabili obiectivul final pe baza artefactelor găsite. Identificarea țintelor: FOFA și indicii de utilizare a unor instrumente cu AI Incidentul nu ar fi fost „AI-powered” în sensul automatizării complete, potrivit evaluării Dream, deși ar fi existat indicii de utilizare a unor instrumente: ar fi fost găsite instalate Claude Code și o platformă de securitate ofensivă numită AIscan, configurată cu modele chinezești (DeepSeek și Kimi). De asemenea, ar fi fost identificate chei API pentru FOFA, un motor chinezesc de căutare a sistemelor expuse pe internet, similar cu Shodan. Cu ajutorul FOFA, atacatorii ar fi identificat aproximativ 19.000 de firewall-uri Palo Alto Networks conectate la internet, folosite ca punct de plecare pentru atacuri, mai notează TechRadar, citând Dream. [...]
