Știri
Știri din categoria Externe
O posibilă relaxare a sancțiunilor SUA asupra Belarusului, legată de eliberarea de prizonieri politici, poate redesena fluxuri comerciale sensibile pe piața îngrășămintelor și, implicit, echilibrul de aprovizionare al Washingtonului, potrivit Digi24, care citează o relatare The Times despre „dezghețarea” relațiilor dintre administrația Trump și regimul lui Aleksandr Lukașenko.
Miza imediată este potasiul (materie primă folosită în îngrășăminte), unul dintre principalele produse de export ale Belarusului. În acest context, SUA au ridicat parțial sancțiunile din 2021 asupra a trei companii belaruse care produc și distribuie potasiu, după ce Minsk a eliberat în decembrie 123 de prizonieri politici, inclusiv pe Ales Bialiatski, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, și lideri ai protestelor din 2020.
Ridicarea parțială a sancțiunilor ar putea permite reluarea livrărilor de potasiu din Belarus, iar Digi24 notează că acest lucru ar ajuta SUA să-și reducă dependența de importurile din Canada. În același timp, un astfel de pas poate avea efecte în lanț asupra pieței îngrășămintelor, unde accesul la potasiu influențează costurile din agricultură.
În paralel, analiști citați în material avertizează că o relaxare suplimentară a restricțiilor americane asupra exporturilor belaruse ar putea avantaja indirect Rusia, prin creșterea tensiunilor dintre Washington și statele UE, ale căror sancțiuni rămân în vigoare.
Potrivit materialului, atmosfera dintre SUA și Belarus s-a schimbat anul trecut, când administrația Trump a început să-l trateze pe Lukașenko drept o posibilă punte către Vladimir Putin. Acordul ar fi fost negociat după eforturile lui John Coale, trimisul lui Trump și fost avocat al acestuia.
Coale a fost în Belarus luna trecută la eliberarea a încă 250 de prizonieri politici și a spus că SUA iau în calcul invitarea lui Lukașenko la o întâlnire cu Trump la Casa Albă sau la Mar-a-Lago. Un eventual acord Minsk–Washington „ar include probabil” o nouă eliberare de prizonieri și ridicarea altor sancțiuni americane, conform aceleiași relatări.
Pe fondul acestor discuții, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia încearcă din nou să folosească Belarusul ca platformă pentru un atac asupra Ucrainei, invocând informații ale serviciilor de informații despre lucrări de infrastructură și poziții de artilerie în zona de frontieră.
În plus, opoziția belarusă are o evaluare prudentă asupra ideii că Lukașenko s-ar putea desprinde de Kremlin. Sviatlana Tsikhanouskaya, lidera opoziției în exil, a declarat pentru France 24 că este „o iluzie” să se creadă într-o ruptură Minsk–Moscova.
Din informațiile prezentate, următorii pași depind de două variabile: dacă Minsk va continua eliberările de prizonieri politici și dacă Washingtonul va extinde relaxarea sancțiunilor. În plan economic, orice nouă decizie privind exporturile belaruse de potasiu poate influența atât aprovizionarea SUA, cât și raporturile cu UE, unde regimul de sancțiuni rămâne neschimbat.
Recomandate
Amenințarea Israelului de a lovi infrastructura energetică a Iranului ridică riscul unui nou șoc în Strâmtoarea Ormuz , cu efect direct asupra fluxurilor de transport maritim și, implicit, asupra piețelor de energie, potrivit Știrile Pro TV . În material se arată că președintele american Donald Trump nu a indicat o dată-limită pentru acceptarea condițiilor SUA de către Iran, dar a susținut că Statele Unite „controlează complet Strâmtoarea Ormuz”. În același timp, liderii iranieni au transmis că nu acceptă „pretențiile maximale” ale lui Trump. Într-o postare pe propria rețea socială, Trump a scris că „are tot timpul din lume” pentru a încheia conflictul și a avertizat că, dacă Iranul nu vrea un acord, îl va „termina tot militar”. El a mai afirmat că problema majoră este lipsa de claritate privind cine decide la Teheran, descriind conducerea iraniană ca fiind în „haos”. Pregătiri militare și ținte economice Potrivit presei din Tel Aviv, citată în material, în ultimele zile au ajuns în Israel zeci de avioane americane de alimentare și transport. În acest context, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , a declarat că țintele sunt „marcate” și că Israelul așteaptă „undă verde” din partea Statelor Unite. Katz a indicat explicit o direcție de escaladare cu impact economic, afirmând că Israelul vizează: bombardarea „instalațiilor centrale de energie și electricitate”; „zdrobirea infrastructurilor economice naționale” ale Iranului. „Ne propunem să readucem Iranul în epoca de piatră prin bombardarea instalațiilor centrale de energie și electricitate și prin zdrobirea infrastructurilor economice naționale.” Strâmtoarea Ormuz: trafic blocat și planuri pentru redeschidere Pe fondul tensiunilor, materialul notează că sute de nave cu aproximativ 20.000 de marinari sunt blocate de mai bine de o lună în Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transportul maritim. Din Cipru, unde participa la summitul informal al liderilor UE, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că 49 de state vor contribui la reluarea traficului în Strâmtoarea Ormuz după încheierea războiului și că „planificarea militară și tactică” este în curs pentru implementarea planului convenit. „Redeschiderea strâmtorii Ormuz trebuie să se facă în bune condiții și nu prin blocade țintite sau prin alte mijloace.” Poziția Iranului și incertitudinea negocierilor În replică la afirmațiile lui Trump despre divergențe interne, mai mulți oficiali iranieni au susținut public că la Teheran nu există facțiuni aflate în conflict. Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a vorbit despre „unitatea de fier” a națiunii și a guvernului și a spus că Iranul îl va face pe „agresor” să regrete acțiunile sale. Separat, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că Iranul acceptă încetarea focului doar dacă este „un prim pas” către încheierea războiului „pe toate fronturile”, menționând cerințe precum despăgubiri, controlul Strâmtorii Ormuz și ridicarea sancțiunilor. Materialul subliniază că nu este clar când vor fi reluate negocierile. [...]
Programul american de „gold card”, gândit ca o viză permanentă contra cost, a produs până acum un singur beneficiar , deși autoritățile spun că „câteva sute” de persoane au început procedura, potrivit Agerpres . Ritmul foarte lent de emitere ridică semne de întrebare asupra funcționării efective a schemei și asupra capacității administrației de a transforma rapid un instrument cu miză financiară și de control al imigrației într-un flux operațional. Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick , a declarat, la o audiere în fața unei comisii a Camerei Reprezentanților, că „o persoană a primit recent aprobarea” și că există „câteva sute de persoane” care au început procesul de obținere a vizei. Departamentul Comerțului este responsabil de emiterea acestei vize, în parteneriat cu Departamentul de Stat. Ce este „gold card” și cât costă „Gold card” este descris ca o viză permanentă pentru Statele Unite, creată după modelul „green card”. Conform informațiilor prezentate, programul a fost anunțat în iunie, inițial pentru persoane dispuse să plătească cinci milioane de dolari, dar forma finală a stabilit costul la un milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei). Programul a devenit realitate la mijlocul lunii septembrie, odată cu semnarea unui ordin executiv de către președintele Donald Trump, însă a intrat în vigoare abia de la sfârșitul anului 2025. Site-ul guvernamental dedicat menționează că viza permite rezidența permanentă după un proces de „câteva săptămâni”. De ce contează: implementare lentă și riscuri de control Faptul că a fost emis un singur „gold card” de la lansare sugerează fie un filtru administrativ foarte strict, fie o implementare încă nefuncțională la scară, în ciuda prețului ridicat și a interesului declarat (sute de aplicanți în proces). În paralel, există deja un program similar, EB-5 , destinat cetățenilor străini care fac investiții de o anumită sumă în SUA, însă guvernul american susține că acesta este afectat de „prea multe fraude”, în contextul în care combaterea imigrației ilegale este una dintre prioritățile administrației. Potrivit site-ului dedicat, „gold card” rămâne o viză și poate fi revocat din motive de securitate națională. [...]
Invitarea lui Vladimir Putin la G20-ul găzduit de SUA redeschide o miză de reglementare și politică externă : Washingtonul confirmă că Rusia, ca membră a grupului, va fi invitată la summitul liderilor din decembrie, iar faptul că SUA nu sunt parte la Curtea Penală Internațională (CPI) elimină obligația legală de a-l reține pe liderul rus dacă ar intra pe teritoriul american, potrivit HotNews . Statele Unite sunt gazda G20 în 2026, iar președintele Donald Trump a anunțat că summitul liderilor este programat pentru 14-15 decembrie, la complexul său National Doral din Florida . Un înalt oficial al administrației Trump a spus că „toți membrii G20 vor fi invitați” la reuniunile ministeriale și la summit, însă, deocamdată, invitațiile oficiale nu au fost trimise. Ce spune Trump despre o eventuală prezență a lui Putin Deși administrația confirmă invitația, Trump s-a declarat sceptic că Putin va veni. „Nu știu dacă va veni. Sincer să fiu, mă îndoiesc că ar veni.” În același schimb cu reporterii, Trump a adăugat că ar saluta totuși o astfel de vizită. „Dacă ar veni, probabil ar fi foarte util.” Trump a reluat și criticile la adresa fostului președinte Barack Obama pentru excluderea Rusiei din G8 în 2014, după anexarea Crimeei, afirmând că Putin „a fost foarte jignit” de acea decizie. De ce contează: CPI, statutul SUA și precedentul ultimilor ani Rusia nu a mai participat fizic la summituri G20 din 2019, inițial pe fondul pandemiei, apoi în contextul invaziei Ucrainei din 2022 și al mandatului de arestare emis ulterior pe numele lui Putin de Curtea Penală Internațională. În acest context, un element practic important este că SUA nu sunt membre ale CPI și, prin urmare, nu ar avea obligația de a-l reține pe Putin dacă acesta ar ajunge în Statele Unite, notează materialul. Poziția Kremlinului: decizia nu este luată Kremlinul a transmis anterior că Putin nu a decis încă dacă va participa la summitul din decembrie. Viceministrul rus de externe Aleksandr Pankin a indicat că Rusia ar fi fost invitată „la cel mai înalt nivel”, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că o decizie privind formatul participării va fi luată mai aproape de summit. Pentru context, HotNews amintește declarațiile Kremlinului într-un material separat, disponibil aici . [...]
Schimbarea de guvern la Budapesta deblochează dosarele de extindere ale UE , iar Republica Moldova și Ucraina ar urma să poată începe în curând negocierile de aderare, după ce Ungaria nu își va mai exercita veto-ul, potrivit Antena 3 . Opoziția Ungariei, sub conducerea lui Viktor Orbán , a „înghețat” practic procesul în ultimii patru ani, deși ambele state au primit statutul de țări candidate încă din 2022. Miza imediată este una de reglementare: fără acordul unanim al statelor membre, UE nu poate deschide capitolele de negociere, iar veto-ul Budapestei a funcționat ca un blocaj instituțional. Ce se schimbă după alegerile din Ungaria Conform a patru oficiali și diplomați europeni citați de Politico (menționat de Antena 3), după pierderea alegerilor de către Viktor Orbán și venirea la putere a lui Peter Magyar , negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina ar urma să fie inițiate „în următoarele săptămâni”. Un semnal al schimbării de poziție este renunțarea Ungariei la veto-ul împotriva împrumutului UE de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina, sprijin financiar descris ca vital pentru Kiev. Ambasadorul Ungariei la UE a anunțat că guvernul nu se mai opune inițiativei. Finanțarea fusese convenită în decembrie, dar fusese blocată în februarie, pe fondul unui conflict legat de livrările de petrol rusesc, oprite după avarierea conductei Drujba. Calendarul probabil și poziția noului premier Peter Magyar urmează să devină oficial premier luna viitoare. El a declarat că nu susține ideea unei „aderări rapide” a Ucrainei, însă nu se va opune aderării în sine, dacă procesul se desfășoară „în mod corespunzător”, adică în ritmul obișnuit, care presupune ani de reforme. „Budapesta va accepta țările care sunt gata de aderare, în loc să le facă să stea la coadă, deoarece asta nu ar fi în interesul popoarelor europene”, a spus Magyar. Comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a indicat că în iunie ar urma să înceapă negocierile pe primul „cluster” (un pachet de capitole de negociere), la scurt timp după tranziția guvernamentală de la Budapesta. Separat, lideri europeni – Volodimir Zelenski, președintele Consiliului European Antonio Costa și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen – au discutat subiectul la un summit UE în Cipru și au cerut, într-o declarație comună, deschiderea tuturor capitolelor „fără întârzieri”. Unde sunt Moldova și Ucraina în procesul de aderare Potrivit evaluărilor Comisiei Europene citate în material, Republica Moldova ar fi ajuns la o rată de implementare a reformelor de aproximativ 93%, iar Ucraina la 87%. Prin comparație, Serbia este menționată cu un progres estimat la circa 30%. Un element important pentru Chișinău este că aderarea Republicii Moldova a fost blocată și pentru că dosarul său a fost discutat „la pachet” cu cel al Ucrainei, fără „decuplare” pentru negocieri separate cu Bruxellesul. Un oficial de la Chișinău, citat sub anonimat de Politico, spune că guvernul anticipează deschiderea negocierilor „în următoarele săptămâni”, dar consideră important să existe progrese până la vară. Procesul presupune parcurgerea a șase clustere/capitole majore, iar primul – „Fundamentele” – este descris drept cel mai complex, incluzând statul de drept, administrația publică și funcționarea democratică. În cazul Ucrainei, un obstacol major rămâne relația Kiev–Budapesta, în special pe tema drepturilor minorităților. [...]
Două persoane cu cetățenie română au fost implicate în accidentul feroviar din Danemarca, dar sunt în afara oricărui pericol , iar autoritățile române spun că au ținut legătura cu partea daneză pentru clarificarea situației, potrivit Antena 3 . Informația mută atenția pe componenta operațională a intervenției consulare: verificarea rapidă a stării cetățenilor români și coordonarea cu serviciile locale de urgență. Accidentul a avut loc joi dimineață, 23 aprilie, între localitățile Hillerød și Kagerup , la aproximativ 40 de kilometri nord de Copenhaga, după ce două trenuri s-au izbit frontal la o trecere de cale ferată. Autoritățile daneze au raportat mai mulți răniți, dintre care patru în stare gravă. Ministra de Externe, Oana Țoiu , a declarat că cei doi cetățeni români implicați „sunt bine, în afara oricărui pericol” și că statul român a menținut contactul cu autoritățile din Danemarca pentru a obține detalii despre situația lor. „În accidentul feroviar care a avut loc joi dimineață, 23 aprilie, în Danemarca, între localitățile Hillerød și Kagerup, la aproximativ 40 de kilometri nord de Copenhaga, au fost implicați și doi cetățeni români. Sunt bine, în afara oricărui pericol. Transmitem autorităților daneze mulțumiri pentru modul profesionist în care au ținut legătura cu noi și însănătoșiri grabnice celor răniți.” Ce se știe despre intervenția autorităților daneze Conform informațiilor citate, serviciile daneze de urgență au trimis „resurse substanțiale” la locul accidentului, inclusiv vehicule de salvare, ambulanțe și medici din regiunea capitalei. Context: accidente rare, dar cu precedente Accidentele feroviare sunt descrise ca fiind rare în Danemarca. Antena 3 amintește însă că, în 2019, o coliziune în care a fost implicat un tren de pasageri s-a soldat cu opt morți și 16 răniți, iar în august 2025 o persoană a murit după ce un tren a lovit un vehicul agricol. [...]
Atacul rusesc asupra Odessei a lovit infrastructură civilă și a perturbat alimentarea cu energie, amplificând riscurile operaționale pentru un port-cheie la Marea Neagră , potrivit G4Media . Loviturile din noaptea de 23 spre 24 aprilie au vizat inclusiv clădiri medicale și educaționale, într-un oraș important pentru exporturile de cereale ale Ucrainei. Autoritățile ucrainene au anunțat cel puțin doi morți și peste zece răniți. Printre clădirile afectate se numără o maternitate și mai multe școli din centrul istoric al orașului; au fost distruse și locuințe, iar întreruperile de curent au afectat mii de persoane, conform Euronews, citat de material. Intervenție de urgență și apărare antiaeriană Peste 140 de salvatori au fost mobilizați pentru stingerea incendiilor și evacuarea locuitorilor, după ce serviciile de urgență au raportat focare în mai multe cartiere, inclusiv în zona portuară. Potrivit autorităților, apărarea antiaeriană din Odesa a interceptat majoritatea celor peste 40 de rachete și drone lansate în atac. Incident lângă port: navă comercială lovită de o dronă În apropierea intrării în port, o dronă a lovit o navă comercială sub pavilion Saint Kitts și Nevis, provocând un incendiu la bord. Cei 22 de membri ai echipajului nu au fost răniți. Atacul scoate în evidență vulnerabilitatea rutelor comerciale din Marea Neagră, descrise în material ca esențiale pentru exporturile de cereale ale Ucrainei. Președintele Volodimir Zelenski a condamnat loviturile și a cerut sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană. [...]
