Știri
Știri din categoria Curs BNR

Presiunea pe leu se vede în piața interbancară, deși cursul BNR rămâne „ancorat”. În ultima săptămână, tensiunile politice au împins investitorii și băncile către o cerere mai mare de euro, iar cotațiile din piață reflectă deja acest lucru, potrivit unor surse din piața financiară consultate de Economedia.
Datele publicate de Banca Națională a României indică însă o volatilitate foarte mică a cursului oficial. În aprilie, euro a evoluat într-un interval de 5,0988 – 5,0924 lei, adică o amplitudine de circa 0,0064 lei (aprox. 0,12%), pe care publicația o descrie drept „extrem de mică” pentru un context de criză politică.
În piața interbancară, imaginea este diferită. Analiza Economedia arată indicii de presiune de depreciere: cotațiile de cumpărare (bid) pentru euro au scăzut de la aproximativ 5,049–5,050 lei/euro la începutul lunii aprilie la 5,032–5,040 lei/euro la 24 aprilie, ceea ce înseamnă că băncile oferă mai puțini lei pentru un euro.
În același timp, cotațiile de vânzare (ask) rămân ridicate și urcă punctual, frecvent în zona 5,150–5,160 lei/euro, cu vârfuri de 5,153–5,155 lei/euro. În termeni practici, asta înseamnă un euro „mai scump” la vânzare și o primă de risc cerută de piață, pe fondul incertitudinii.
Publicația descrie și un tipar intraday repetitiv: dimineața cotațiile sunt mai „strânse” (în jur de 5,045/5,145 lei/euro), iar după-amiaza bid-ul scade și ask-ul urcă. Interpretarea este că apar tentative repetate de slăbire a leului pe parcursul zilei, temperate însă de un contrabalans în piață.
Sursele Economedia „nu confirmă, dar nici nu infirmă” o intervenție a BNR pentru susținerea leului. În mod tradițional, banca centrală poate interveni discret pentru a limita volatilitatea, inclusiv prin vânzări de valută din rezerve sau operațiuni de lichiditate, fără comunicare în timp real.
Ca precedent, Economedia amintește că în martie BNR ar fi cheltuit echivalentul a peste 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) pentru a proteja leul de turbulențele globale generate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Bloomberg.
În minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie 2026 (anterioară escaladării crizei politice), membrii Consiliului BNR au arătat că riscurile la adresa cursului de schimb rămân ridicate. Ei au invocat atât creșterea volatilității internaționale și aversiunea globală față de risc, cât și „deficitele gemene” încă mari.
„Din această perspectivă, a fost reiterată importanța implementării consecvente a măsurilor fiscal-bugetare deja adoptate și a celor probabil aprobate în viitor (...) cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanțare a economiei”, au arătat reprezentanții BNR.
În esență, semnalul din piața interbancară este că tensiunile politice se traduc într-o cerere mai mare de valută și spread-uri mai largi (diferențe mai mari între bid și ask), chiar dacă în statisticile zilnice ale cursului oficial mișcarea rămâne, deocamdată, foarte limitată.
Recomandate

Leul s-a depreciat pe piața interbancară , iar cursul a ajuns să testeze pragul de 5,2 lei pentru un euro , într-o mișcare care poate alimenta rapid presiuni în economie prin scumpirea importurilor și prin costuri mai mari pentru companiile și populația cu plăți în valută, potrivit Profit . Banca Națională a României (BNR) descrie contextul drept „o zi agitată”, pe fondul unei „perioade de incertitudine”, dar transmite că situația „se va mai calma”, conform informațiilor prezentate de publicație. De ce contează pragul de 5,2 lei/euro Testarea acestui nivel pe interbancar este relevantă pentru că mișcările de curs se pot transmite în costurile din economie, în special acolo unde există expunere directă la euro. În practică, un leu mai slab tinde să însemne: prețuri mai mari la bunuri și servicii cu componentă de import; rate și costuri mai ridicate pentru debitorii cu obligații în valută; presiune pe bugetele firmelor care plătesc materii prime, echipamente sau chirii în euro. Ce indică mesajul BNR Mesajul BNR sugerează că volatilitatea este legată de incertitudinea din piață, iar banca centrală se așteaptă la o temperare a mișcărilor. Materialul citat nu detaliază însă cauzele exacte ale episodului de depreciere sau măsuri concrete care ar urma să fie luate, astfel că amploarea și durata corecției rămân, deocamdată, incerte. [...]

La o lună de la vârful de 5,2688 lei/euro, leul a recuperat doar 1 ban , iar cursul a rămas aproape de maximele istorice, potrivit unei analize Economica . Mesajul pentru companii și populație este că șocul din criza politică nu s-a „stins” în piața valutară: euro se tranzacționează încă la niveluri ridicate față de perioada de stabilitate din 2025. Cât a pierdut leul de la începutul tensiunilor politice Înainte de acutizarea crizei politice, BNR anunțase pe 28 aprilie 2026 un curs de referință de 5,0937 lei/euro. Ulterior, euro a urcat până la 5,2688 lei/euro pe 6 mai 2026, ceea ce înseamnă o creștere de 3,5% (17 bani) față de nivelul din 28 aprilie. Până la 3 iunie 2026, deprecierea cumulată a leului față de euro este de 3,4% (16 bani), conform calculelor din analiză. De ce contează: cursul rămâne aproape de record După recordul din 6 mai, leul s-a apreciat temporar, iar cursul a coborât la jumătatea lunii mai spre 5,20 lei/euro. Mișcarea nu a ținut: moneda națională „și-a reluat deprecierea”, iar pe 2 iunie 2026 cursul de referință a ajuns la 5,2556 lei/euro, „la doar un ban de cel mai ridicat nivel din istorie”. Cu alte cuvinte, la 30 de zile după căderea Guvernului Bolojan , leul recuperase doar un ban față de minimul istoric atins pe 6 mai. Context: de la stabilitate la salt peste 5,10 lei/euro Înainte de episodul politic, cursul se stabilizase în intervalul 5,08–5,09 lei/euro încă din octombrie 2025, fără variații semnificative. Tensiunile au început să crească la final de aprilie, iar euro a depășit 5,10 lei pe 29 aprilie, urcând apoi la 5,14 lei în ședința următoare. Deprecierea s-a accelerat în zilele următoare: în ziua moțiunii (5 mai 2026) euro a trecut de 5,21 lei la cursul BNR, iar pe interbancar a urcat în jur de 5,23 lei, înainte ca pe 6 mai să fie consemnat recordul de 5,2688 lei/euro. Repere recente din cursul BNR (euro/leu) 28 aprilie 2026: 5,0937 lei/euro 6 mai 2026: 5,2688 lei/euro (maxim istoric) 2 iunie 2026: 5,2556 lei/euro Datele sunt cele publicate de BNR ca „curs de referință”, menționează analiza. [...]

Deprecierea leului cu 2,7% în două săptămâni pune presiune pe „flotarea controlată” a BNR , într-un context în care criza politică reaprinde volatilitatea pe piața valutară, potrivit Profit . Leul a pierdut 2,7% față de euro în ultimele două săptămâni, inclusiv o depreciere de 0,8% marți, una dintre cele mai mari scăderi dintre monedele piețelor emergente, conform Bloomberg , citat de publicație. Mișcarea vine pe fondul tensiunilor politice interne, care „testează” din nou regimul BNR de flotare controlată a cursului. Deprecierea de marți este legată de adoptarea în Parlament a moțiunii privind înlăturarea guvernului condus de Ilie Bolojan . În urmă cu un an, banca centrală a permis, de asemenea, slăbirea leului în perioada turbulențelor din jurul alegerilor prezidențiale. Cursul în piață: peste 5,23 lei/euro În piața interbancară, cursul a debutat și miercuri peste 5,23 lei/euro, fiind la 5,2352 lei/euro la momentul publicării articolului, potrivit datelor prezentate. De ce contează: stabilitatea cursului, folosită ca „ancoră” antiinflație Spre deosebire de alte bănci centrale din regiune, care permit o flexibilitate mai mare a cursului, România menține leul într-o bandă de tranzacționare nespecificată față de euro, arată Bloomberg. Autoritățile consideră această stabilitate suplimentară o ancoră care a limitat presiunile inflaționiste anul trecut, într-un moment în care populația a resimțit măsuri bugetare adoptate pentru reducerea deficitului bugetar (cel mai mare din UE, potrivit sursei). În acest context, căderea guvernului, pe fondul problemelor de creștere economică și inflație, complică opțiunile băncii centrale în privința cursului. Pe termen scurt, „deprecierea monedei ar putea fi cea mai bună opțiune”, afirmă Piotr Matys, analist la In Touch Capital Markets, citat de Bloomberg. [...]

Criza politică a forțat BNR să folosească peste 2 mld. euro din rezervă pentru a tempera presiunea pe leu , iar scăderea se vede în datele lunare privind rezervele valutare, potrivit HotNews . România a intrat în luna mai cu o rezervă valutară de 64,83 miliarde euro, față de peste 67 miliarde euro la 1 aprilie, pe fondul renunțării investitorilor străini la expuneri pe leu și al deprecierii monedei naționale, ambele puse pe seama crizei politice. La final de aprilie 2026, rezervele internaționale (valute plus aur) depășeau 78 miliarde euro, în scădere de la 80,2 miliarde euro la 31 martie 2026. Rezerva de aur a rămas la 103,6 tone, evaluată la 13,17 miliarde euro. De ce contează scăderea rezervei: spațiu mai mic de manevră în episoade de volatilitate Datele sugerează o intervenție mai intensă pentru stabilizarea cursului, într-un context în care BNR nu comunică public nici frecvența, nici sumele cu care intră în piața valutară. Totuși, astfel de intervenții devin vizibile în statisticile lunare prin scăderi ale rezervei. Publicația amintește episoade recente de utilizare masivă a rezervei: în decembrie 2024, BNR ar fi cheltuit peste 7 miliarde euro, iar în aprilie 2025 încă 6,66 miliarde euro, conform datelor băncii centrale. Cum intervine BNR și ce urmează în luna mai Mecanismul descris este unul standard: BNR vinde euro din rezervă și încasează lei, ceea ce crește oferta de euro și cererea de lei, cu efect de stabilizare sau reducere a cursului euro/leu. În luna mai 2026, plățile scadente în contul datoriei publice în valută (directe sau garantate de Ministerul Finanțelor ) însumează circa 1.417 milioane euro, un element care poate influența, la rândul lui, dinamica rezervei. BNR nu comentează intervențiile punctuale, însă guvernatorul a admis că leul este supraevaluat „cu circa 5%”, potrivit informațiilor citate în articol. Pentru context despre ieșirile de capital menționate, HotNews trimite la un material separat: HotNews . [...]

Deprecierea leului riscă să se traducă rapid în costuri mai mari pentru credite și importuri , chiar dacă BNR vede o „calmare” pe termen scurt a pieței valutare, pe fondul crizei politice, potrivit Digi24 . Euro a urcat la un nou maxim istoric de 5,14 lei, iar banca centrală avertizează că liniștirea mișcărilor nu înseamnă dispariția incertitudinilor. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu , a descris ziua drept una „foarte agitată” pe piața valutară și a legat mișcarea de „perioadele de incertitudine” din zona guvernării. El spune că, pe baza datelor disponibile, în perioada imediat următoare piața este „în curs de calmare”, dar presiunile pot continua dacă tensiunile politice rămân ridicate. „Asta nu înseamnă că avem o risipire a incertitudinilor. Urmează câteva zile în care tensiunile politice sunt ridicate, incertitudinile sunt numeroase și asta înseamnă că pot continua presiunile eventuale pe curs.” Ce înseamnă cursul de 5,14 lei pentru economie Digi24 notează că un leu mai slab se poate vedea în costuri mai mari pentru populație și companii, prin mai multe canale: rate mai mari la bănci , prin efectul asupra dobânzilor; chirii mai scumpe ; produse de import mai scumpe , cu impact în prețurile din retail; posibilă creștere a datoriei externe , în condițiile în care România are un grad ridicat de îndatorare în euro; risc de inflație mai ridicată în perioada următoare, deoarece multe prețuri sunt influențate de curs. Contextul recordului și scenariile invocate Euro a urcat la 5,14 lei, cu 0,04 lei peste ziua precedentă, când fusese depășit pragul de 5,10 lei. Publicația amintește că în mai 2025 maximul fusese 5,12 lei, nivel depășit acum. În același timp, Digi24 menționează că „experții” au o perspectivă pesimistă: moneda europeană s-ar putea menține la acest nivel în următoarele șase până la doisprezece luni, iar într-un scenariu euro ar putea ajunge la 5,17 lei. Articolul nu precizează cine sunt acești experți sau metodologia estimărilor. [...]

Euro a coborât la 5,2386 lei, potrivit Profit , care citează cursul de referință publicat de Banca Națională a României (BNR) . Mișcarea contează direct pentru costurile companiilor și ale populației cu plăți în euro (importuri, chirii, rate), într-un context în care moneda unică a atins recent un maxim. Cursul BNR: principalele repere ale zilei Pe lângă euro, BNR a publicat și următoarele cotații de referință: 1 dolar american: 4,5315 lei 1 liră sterlină: 6,0664 lei 1 franc elvețian: 5,6904 lei aur: 630,8228 lei/gram Context: după un record la început de mai Într-un material anterior, Profit amintește că pe 6 mai euro a atins un record de 5,2688 lei . Față de acel nivel, cotația de 5,2386 lei indică o corecție în jos, relevantă mai ales pentru firmele cu expunere pe euro și pentru debitorii cu obligații denominate în moneda unică. Ce înseamnă pentru economie Cursul de referință al BNR este un reper folosit în contracte și în evaluări contabile, iar variațiile lui influențează: costul importurilor și al bunurilor cu prețuri legate de euro; serviciul datoriei pentru credite și plăți recurente în euro; calcule financiare în companii (reevaluări, bugete, prețuri). BNR publică zilnic cursul de referință, iar direcția din următoarele ședințe va arăta dacă scăderea actuală se consolidează sau rămâne o mișcare punctuală. [...]