Știri
Sorin Grindeanu susține că documentul invocat nu aprobă vânzarea companiilor de stat , ci descrie pași tehnici și filtre pentru o eventuală listare la bursă, în contextul unui jalon din PNRR, potrivit Mediafax . Replica liderului PSD vine după ce vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a publicat un document despre care afirmă că ar arăta că, anul trecut, Grindeanu – atunci ministru al Transporturilor – ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, între care TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Aeroportul Timișoara, Administrația Porturilor Maritime și Carpatica Feroviar. Grindeanu spune că acuzațiile sunt „greșite” și că documentul nu aprobă vânzarea companiilor de stat. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că Gheorghiu ar fi confundat „propunerea” cu „aprobarea” și susține că memorandumul ar fi fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, despre care spune că este coleg de partid cu Ilie Bolojan. Ce spune Grindeanu că include, de fapt, memorandumul În explicațiile sale, Grindeanu afirmă că documentul are „trei liste distincte”, nu una singură: o listă de „propuneri brute” primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea; o listă intermediară rezultată după ședințe de lucru, cu 6 companii; o listă finală propusă Guvernului spre aprobare, cu trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime și Societatea Carpatica Feroviar România. Liderul PSD mai susține că TAROM, Compania Națională Aeroporturi București și Aeroportul Timișoara nu se regăsesc în lista finală și că mai multe entități (CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank) ar fi fost „propuneri respinse”. Miza: diferența dintre listare și „vânzare” și legătura cu PNRR Grindeanu afirmă că avizul său a vizat „un memorandum tehnic” care analizează cadrul legal pentru o eventuală listare, inventariază propuneri, le filtrează și propune o listă scurtă Guvernului. El insistă că „listare la bursă” nu înseamnă automat „vânzarea companiei” și enumeră mecanisme precum majorarea de capital cu aport privat (cu statul rămas acționar majoritar) sau vânzarea unor pachete minoritare. Totodată, Grindeanu leagă discuția de „Jalonul 443” din PNRR, care ar viza „cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate” în energie și transporturi, și susține că acesta ar fi o obligație asumată de România și o condiție pentru aderarea la OCDE în 2026. În argumentația sa, el mai afirmă că memorandumul nu ar promova o privatizare rapidă și indică exemple din document privind condiționări și avize suplimentare (inclusiv CSAT și hotărâre de guvern separată pentru anumite societăți considerate strategice). [...]
