Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții

Romgaz a ajuns la un acord de principiu pentru cumpărarea Azomureș, iar tranzacția ar urma să lege direct gazele din Marea Neagră de producția internă de îngrășăminte, cu miză pe repornirea unei capacități industriale-cheie și pe reducerea volatilității costurilor pentru agricultură, potrivit G4Media.
Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că una dintre „negocierile importante din ultimele luni” a vizat „salvarea” combinatului de îngrășăminte din Târgu Mureș prin preluarea de către compania de stat Romgaz. În viziunea sa, mutarea este un pas pentru „a reporni industria de îngrășăminte chimice din România”, considerată esențială pentru agricultură și economie.
Bolojan a afirmat că Romgaz va folosi drept materie primă gaze naturale din Marea Neagră, proiect în care compania cu capital de stat are o participație de 50%, alături de OMV Petrom. El a susținut că „valorificarea” gazului în interesul economiei românești se poate face mai bine prin procesarea lui în industria națională, „începând de anul viitor”.
În postarea citată de publicație, premierul interimar a indicat trei efecte urmărite prin producția internă de îngrășăminte:
Potrivit lui Bolojan, acordul de principiu dintre Romgaz și Azomureș ar însemna menținerea în funcțiune a „celei mai mari capacități industriale din acest domeniu”, iar preluarea efectivă ar urma să se facă în următoarele 3–4 luni, după obținerea tuturor aprobărilor necesare.
El a mai declarat că, pentru Guvern, procesarea gazului din Marea Neagră în industriile naționale a fost o prioritate în ultimele luni și a mulțumit conducerii Romgaz pentru modul în care a derulat negocierile.
Recomandate

Romgaz estimează că poate semna până la final de mai preluarea operațiunilor Azomureș , o tranzacție care ar putea debloca repornirea singurului combinat din România care produce îngrășăminte pentru agricultură, într-un moment în care o mare parte din personal se află în șomaj tehnic, potrivit Agerpres . Romgaz a anunțat că a ajuns la un „acord de principiu” cu Azomureș privind principalii termeni comerciali ai tranzacției de preluare a activității operaționale a combinatului prin transfer de afacere (preluarea unei activități funcționale, cu elementele necesare continuării ei). Acordul acoperă structura tranzacției, prețul și mecanismele comerciale aplicabile între semnarea contractului și finalizarea efectivă a tranzacției, informația fiind transmisă Bursei de la București. Calendarul tranzacției și pașii rămași Compania estimează că finalizarea negocierilor și obținerea avizului Consiliului de Administrație pentru semnarea contractului vor avea loc cel mai târziu până la finalul lunii mai 2026. Finalizarea negocierilor este indicată, de asemenea, ca fiind așteptată până la finalul acestei luni. În ultimul an, Azomureș (deținut de grupul elvețian Ameropa ) a purtat discuții continue cu Romgaz privind o posibilă achiziție a platformei industriale de la Târgu Mureș. Miza operațională: activitatea combinatului și locurile de muncă Liderul Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș, Emil Almășan, a declarat recent că aproximativ 800 de angajați din totalul de 921 se află în șomaj tehnic. În acest context, sindicaliștii au cerut reluarea activității platformei sau o soluție care să protejeze locurile de muncă. Azomureș este prezentat ca singurul combinat din România care produce îngrășăminte pentru agricultură, ceea ce face ca o eventuală preluare a operațiunilor să aibă implicații directe pentru continuitatea producției și pentru forța de muncă. Context: profilul Romgaz SNGN Romgaz SA este cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, listat la Bursa de Valori București, cu statul român ca acționar principal (70%). În 2013, compania și-a extins activitatea prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind și producător, respectiv furnizor de energie electrică. [...]

Romgaz a ajuns la un acord de principiu pentru preluarea Azomureș , o mișcare care poate lega viitoarea producție de gaze din Marea Neagră de relansarea producției interne de îngrășăminte, potrivit Economedia . Tranzacția ar urma să fie semnată după finalizarea negocierilor și aprobarea Consiliului de Administrație al Romgaz, cel târziu până la finalul lunii mai 2026. Romgaz, producător național de gaze controlat de stat, negociază preluarea combinatului chimic Azomureș de la grupul Ameropa. Companiile nu au făcut public prețul, deși acesta a fost elementul care a întârziat discuțiile în ultimele luni, conform aceleiași surse. Ce include acordul și care este calendarul Acordul de principiu anunțat de Romgaz acoperă, potrivit companiei, elemente cheie ale tranzacției: structura tranzacției; prețul; mecanismele comerciale pentru perioada dintre semnarea contractului și finalizarea efectivă a tranzacției. „Părțile vor continua demersurile necesare pentru finalizarea negocierilor în vederea semnării unui contract aferent tranzacției, pe baza termenilor agreați în principiu.” Romgaz estimează că finalizarea negocierilor și obținerea avizului Consiliului de Administrație pentru semnarea contractului vor avea loc cel mai târziu până la finalul lunii mai 2026. De ce contează: gazul, costul îngrășămintelor și miza industrială Miza economică a tranzacției este legată de accesul la gaze și de costul producției de îngrășăminte. În industria chimică, gazul este o componentă esențială: 70% din costul îngrășămintelor este dat de gaz, potrivit informațiilor citate de Economedia. În paralel, Romgaz urmează să demareze în 2027 producția de gaze în Marea Neagră, în parteneriat cu OMV Petrom, ceea ce ar putea oferi României cantități semnificative de gaze disponibile pentru industrie printr-un producător de stat. Context: prețul a blocat discuțiile, iar Azomureș a început disponibilizări Negocierile au întârziat pentru că părțile nu s-au înțeles asupra prețului de vânzare. În acest context, Azomureș a declanșat disponibilizări și a suspendat contracte de mentenanță, invocând „incertitudini” din partea Romgaz. Ulterior, Romgaz a reacționat, invocând prețul achiziției și susținând că nu poate accepta „orice preț” pentru o astfel de tranzacție, iar anunțul Azomureș despre șomaj tehnic „nu duce la sensibilizare”, potrivit sursei. Pentru detalii despre disputa privind evaluarea activului, Economedia a relatat anterior pe acest subiect în articolul despre „prețul, mărul discordiei” dintre părți. Ce preia Romgaz: singurul producător major de îngrășăminte rămas în România Azomureș este principalul producător de îngrășăminte chimice pentru agricultură din România și singurul producător major rămas în funcțiune, parte din grupul elvețian Ameropa din 2012. Platforma industrială este în Târgu Mureș, pe 100 de hectare, și include instalații pentru îngrășăminte (NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată) și produse industriale (melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele). Capacitatea anuală de producție este de 1,8 milioane de tone, iar 75% din producție este livrată pe piața locală, către distribuitori din România. Exporturile pot viza piețe regionale precum Serbia, Ungaria, Bulgaria și Ucraina, potrivit informațiilor din articol. În România mai există alte șase fabrici de îngrășăminte care au aparținut anterior InterAgro, dar sunt nefuncționale; trei au fost cumpărate de Eusebiu Guțu (Pambac Bacău) fără a fi operaționalizate, iar alte trei sunt la vânzare prin lichidatorul judiciar, conform Economedia. [...]

Sindicaliștii de la Azomureș cer accelerarea unei decizii privind viitorul combinatului, pe fondul negocierilor de preluare cu Romgaz și al riscului de închidere , potrivit Adevărul . Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei, acuzând lipsa de reacție a autorităților în fața riscului ca singurul producător intern de îngrășăminte să fie închis definitiv. Miza imediată este una operațională și economică: repornirea activității sau, cel puțin, identificarea unei soluții care să protejeze locurile de muncă și să limiteze impactul social și economic asupra județului Mureș, potrivit Agerpres. Ce cer sindicaliștii și de ce contează Protestatarii solicită un „dialog real” cu Ministerul Energiei și măsuri de sprijin pentru familiile și comunitățile care depind de platforma industrială. În același timp, ei leagă degradarea situației de întârzierea unei decizii privind viitorul combinatului, cu efecte care ar putea depăși zona locală, inclusiv asupra agriculturii. Negocierile Ameropa–Romgaz și stadiul discuțiilor În ultimul an, Ameropa (companie elvețiană, proprietara Azomureș) a negociat cu Romgaz o posibilă preluare a combinatului. Potrivit declarațiilor secretarului de stat Cristian-Silviu Bușoi, discuțiile sunt într-un stadiu avansat, iar Romgaz a transmis deja o ofertă acționarilor. Presiunea concedierilor colective Cu o lună în urmă, combinatul a notificat oficial sindicatul privind inițierea unui plan de concedieri colective, conform unui material anterior din Adevărul. Reprezentanții angajaților au avertizat că situația a devenit critică din cauza prelungirii negocierilor pentru o eventuală preluare de către Romgaz, discuții care durează de peste un an, potrivit Digi24. „Vom folosi această perioadă pentru a identifica soluții reale. Întârzierea unei decizii poate duce la închiderea completă a platformei, cu efecte majore asupra agriculturii și economiei locale”, a avertizat atunci organizația sindicală. Sindicatul a cerut Guvernului o decizie urgentă, astfel încât procesul de achiziție să nu rămână blocat în proceduri și să existe un cadru predictibil pentru repornirea activității. În februarie, premierul Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții Ameropa și cu conducerea Romgaz despre stadiul negocierilor pentru o posibilă preluare. [...]

Încercarea GameStop de a cumpăra eBay pentru 56 mld. dolari (aprox. 252 mld. lei) ridică semne de întrebare privind finanțarea , în condițiile în care compania are, potrivit estimărilor, 6,3–9,6 mld. dolari (aprox. 28–43 mld. lei) în numerar și investiții lichide, la o capitalizare de piață de circa 10,86 mld. dolari (aprox. 49 mld. lei), relatează Notebookcheck . Episodul a fost amplificat de faptul că CEO-ul GameStop, Ryan Cohen , a fost suspendat temporar pe eBay după ce și-a creat un cont nou de vânzător pentru a-și promova demersul. Potrivit sursei, Cohen a depus o ofertă nesolicitată de preluare de 56 mld. dolari pentru platforma de comerț online. În paralel, el a deschis un cont de vânzător pe eBay, prezentat ca un gest de promovare, prin care a scos la licitație obiecte personale și suveniruri legate de jocuri video. Discrepanța dintre prețul propus și resursele GameStop Notebookcheck notează că nivelul de lichidități al GameStop și valoarea sa de piață sunt mult sub prețul propus pentru eBay, ceea ce pune în prim-plan întrebarea practică a finanțării unei tranzacții de asemenea dimensiune. În material nu sunt prezentate detalii despre o structură de finanțare (de exemplu, datorie, majorare de capital sau parteneri), iar seriozitatea demersului este descrisă ca fiind neclară. Cont suspendat pe eBay, apoi reactivat Cohen a folosit contul nou creat pentru a lista, între altele, semne din magazine GameStop, covoare vechi, carduri de baseball cu autograf, o statuie „Halo Master Chief” și o pereche de șosete listată la 1.000 de dolari (aprox. 4.500 lei). El a scris pe X că vinde „ca să plătească pentru eBay”, însă în aceeași zi contul a fost suspendat, conform unei capturi distribuite de el, cu mesajul că suspendarea ar fi fost permanentă din cauza unei activități considerate riscante pentru comunitate. Actualizarea inclusă de Notebookcheck arată că eBay a reactivat relativ rapid contul, explicând că fusese semnalat pentru activitate suspect de intensă, având în vedere că era un profil nou. Publicația mai menționează că o sursă apropiată situației a declarat pentru Business Insider că incidentul nu ar avea legătură cu oferta de preluare. În lipsa altor detalii în material, rămâne neclar ce pași concreți urmează în tentativa de achiziție și dacă oferta are susținere financiară. [...]

Rheinmetall ia în calcul doar o participație minoritară la Șantierul Naval Mangalia , semnalând că o preluare integrală a activelor aflate în faliment nu este, în forma actuală, o opțiune realistă pentru grupul german, potrivit Libertatea . Grupul german, unul dintre cei mai mari furnizori europeni de soluții de apărare, consideră că dimensiunea șantierului „depășește nevoile” sale. CEO-ul Rheinmetall, Armin Papperger , a indicat că interesul companiei s-ar limita la circa 10–15% din capacitatea șantierului, în timp ce restul ar urma să fie folosit pentru întreținerea navelor comerciale, într-o colaborare cu Mediterranean Shipping Company (MSC). Ce înseamnă „minoritar” în acest caz și de ce contează Mesajul Rheinmetall schimbă așteptările legate de o tranzacție de tip „salvare” prin vânzarea integrală a șantierului: o intrare minoritară ar presupune, în practică, o împărțire a activităților și a investițiilor între mai mulți actori, nu o preluare completă a riscurilor operaționale și financiare de către un singur cumpărător. În același timp, compania spune că are nevoie să-și crească capacitățile navale la nivel european, dar pleacă de la un calcul intern potrivit căruia, cu șantierele pe care le controlează deja, acoperă doar 50%–60% din necesar, motiv pentru care caută investiții suplimentare. Context: faliment, concedieri și blocaj la creditori Pe fondul discuțiilor despre investitori, Damen Shipyards Mangalia a notificat autoritățile locale privind concedierea a 1.011 angajați, măsură care urmează să fie aplicată în două etape, pentru finalizarea proiectelor curente și lichidarea activelor. Tot vineri, Adunarea Creditorilor a respins planul de scoatere la licitație a Șantierului Naval Mangalia, potrivit informațiilor citate în material. Ce urmează: negocieri fără acord și opțiunea parteneriatului public-privat Negocierile sunt în desfășurare, însă nu există un acord privind o achiziție. Papperger a menționat și posibilitatea unor inițiative de instruire pentru personalul rămas, în cadrul programelor interne ale companiei. Guvernul a inclus Șantierul Damen Mangalia pe lista companiilor de interes strategic la finalul lunii martie 2026, alături de Liberty Galați și Romaero. În paralel, autoritățile au discutat despre utilizarea unor sume din împrumutul de 16,6 miliarde de euro (aprox. 83 miliarde lei) obținut prin mecanismul SAFE, pentru construcția a patru nave militare, cu o valoare totală estimată la 920 de milioane de euro (aprox. 4,6 miliarde lei). Ministrul apărării, Radu Miruță, a confirmat că Rheinmetall este luat în considerare pentru preluarea activității din cadrul șantierului, într-un parteneriat public-privat cu statul român. În același context, ministrul a indicat o sumă de 760 de milioane de euro (aprox. 3,8 miliarde lei) justificată pentru șantier, menționând și o estimare de cost de 20% pentru operaționalizarea acestuia. Separat de cazul Mangalia, Libertatea notează, citând Profit.ro, că Rheinmetall a depus o ofertă neangajantă pentru achiziția German Naval Yards Kiel (GNYK) și așteaptă finalizarea procesului de due diligence (verificare detaliată înaintea tranzacției), urmând să depună o ofertă fermă în săptămânile următoare. [...]

STRABAG îşi extinde capacitatea pe segmentul feroviar din România prin preluarea BAWI Construction , o companie cu afaceri de 161 mil. lei în 2024, tranzacţie aflată încă în derulare procedurală, potrivit Ziarul Financiar . BAWI Construction este un furnizor de servicii complete pentru lucrări ce ţin de căi ferate. Compania a raportat în 2024 afaceri de 161 mil. lei şi un profit net de 26,6 mil. lei, conform datelor citate de ZF de pe mfinante.ro. Tranzacţia: confirmată, dar nefinalizată STRABAG a confirmat existenţa tranzacţiei, însă a precizat că procesul „rămâne supus anumitor etape procedurale şi contractuale” şi că va comunica ulterior, după finalizarea formalităţilor. „STRABAG este implicată într-o tranzacţie privind BAWI Construction din România. În această etapă, procesul rămâne însă supus anumitor etape procedurale şi contractuale. Vom comunica pe acest subiect după finalizarea tuturor formalităţilor relevante.” Cine este BAWI şi cum arată acţionariatul BAWI Construction a făcut parte din grupul german Wiebe şi are experienţă pe şantiere din România, dar şi din Ungaria, Bulgaria, Grecia, Germania şi alte pieţe, potrivit informaţiilor din articol. În acţionariat figurează, conform listafirme.ro (citat de ZF): Willke Holding – 56% Daniel Birşan – 22% Marco Alpert – 22% De ce contează: consolidare într-o piaţă împinsă de proiectele de infrastructură Miza operaţională a tranzacţiei este întărirea prezenţei STRABAG într-un segment – infrastructura feroviară – care se suprapune cu motorul de creştere al pieţei locale de construcţii, alimentat de proiecte de transport (drumuri, autostrăzi, modernizări de aeroporturi) finanţate prin PNRR şi alte programe europene, conform contextului prezentat. STRABAG este prezentă în România din 1991, cu sediul central în Bucureşti din 1994, şi activează în toate sectoarele de construcţii, cu accent pe infrastructură de transport, clădiri şi inginerie civilă, precum şi proiecte de mediu. Context: dimensiunea STRABAG pe piaţa locală ZF notează că STRABAG se află în topul celor mai mari constructori de pe piaţa românească, alături de jucători precum Spedition UMB, SA&PE Construct şi Tehnostrade (grupul controlat de Dorinel Umbrărescu) şi Construcţii Erbaşu. La nivel de activitate, STRABAG România a raportat pentru 2023 o creştere de 65% a volumului producţiei, de la 315,4 milioane euro în 2022 la 519,2 milioane euro în 2023, potrivit oficialilor companiei citaţi. Totodată, numărul de angajaţi a urcat cu 10%, de la 1.768 la 1.942 la finalul lui 2023. [...]