Știri
Știri din categoria Bursă

Un document avizat de Ministerul Transporturilor pentru listarea la bursă a unor companii de stat readuce în prim-plan riscul de blocaj politic asupra unei măsuri legate de PNRR și OECD, după ce vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a publicat memorandum-ul și susține că acesta poartă avizul lui Sorin Grindeanu, potrivit G4Media.
Documentul prezentat de Oana Gheorghiu arată că, „anul trecut”, ministrul Transporturilor de atunci, Sorin Grindeanu, a avizat listarea la bursă a mai multor companii din subordinea sau coordonarea ministerului. În același timp, Gheorghiu afirmă că Grindeanu ar fi susținut recent, în Parlament, oprirea listării companiilor de stat.
În postarea citată, Oana Gheorghiu enumeră companiile pentru care susține că există avizul ministrului Transporturilor pentru listare:
Potrivit aceleiași surse, în document sunt propuse pentru listare la bursă și alte companii de stat, din mai multe sectoare, între care:
Oana Gheorghiu spune că a verificat autenticitatea documentului și că ar fi primit confirmarea că este „original”, precizând că include „lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune”, toate avizate de Sorin Grindeanu.
În document, listarea companiilor de stat este prezentată ca:
Tot acolo sunt menționați pași operaționali precum selectarea unor intermediari autorizați, adoptarea de hotărâri de guvern și pregătirea ofertelor publice (vânzări de acțiuni către investitori pe bursă).
Gheorghiu afirmă că Sorin Grindeanu „l-a dat jos pe Ilie Bolojan” pentru că acesta ar fi vrut listarea companiilor de stat, deși, susține ea, Grindeanu avizase anterior o astfel de listă. În același timp, potrivit declarației citate, Grindeanu ar fi „propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru”.
Articolul nu include, în acest material, o poziție a lui Sorin Grindeanu pe fondul documentului publicat de Oana Gheorghiu.
Recomandate

Fondurile de pensii cer vot cumulativ la Hidroelectrica, un pas care poate schimba echilibrul de putere în Consiliul de Supraveghere și care testează, în premieră, capacitatea administratorilor de Pilon II și III de a acționa coordonat într-o companie de stat listată, potrivit Ziarul Financiar . Hidroelectrica (H2O) a transmis Bursei de Valori București că a primit pe 6 noiembrie o notificare privind intenția unor acționari minoritari de a solicita aplicarea metodei votului cumulativ. Cererea se bazează pe art. 29 alin. (2²) din OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, prevedere introdusă prin Legea 158/2025, care permite acționarilor ce dețin împreună cel puțin 5% din capital să ceară acest mecanism. Cine sunt fondurile și ce urmăresc În notificare apar șapte fonduri de pensii din grupurile NN, Allianz-Țiriac, BCR și Vital: Pilon II (obligatoriu): NN, AZT Viitorul Tău, BCR și Vital Pilon III (facultativ): AZT Moderato, AZT Vivace și BCR Plus La finalul lunii septembrie, cele patru fonduri de Pilon II menționate administrau active de 169,5 mld. lei (31,7 mld. euro) , adică 71,6% din Pilonul II (care totaliza 236,8 mld. lei (44,3 mld. euro) ), conform datelor ASF citate de publicație. Metropolitan Life, Aripi și Pensia Noastră nu apar în notificare. Miza este influențarea componenței Consiliului de Supraveghere, în contextul în care AGOA din 23 octombrie a aprobat declanșarea procedurii de selecție pentru cinci membri ai Consiliului, conform OUG 109/2011. De ce contează votul cumulativ în cazul Hidroelectrica Votul cumulativ schimbă „aritmetica” din adunarea generală: fiecare acționar își înmulțește voturile cu numărul de locuri scoase la vot (în acest caz, cinci) și le poate concentra pe un singur candidat. Un candidat își asigură mandatul dacă strânge peste o șesime din voturile exprimate. Totuși, potrivit calculelor prezentate, toate fondurile de pensii la un loc ar fi sub acest prag , ceea ce înseamnă că, pentru a-și impune un reprezentant, au nevoie de sprijinul altor minoritari. În același timp, statul, cu o participație de circa 80%, și-ar putea împărți voturile pe cinci candidați și ar putea ocupa toate locurile. Structura acționariatului indicată în articol arată că statul român, prin Ministerul Energiei, deținea 80,06% din Hidroelectrica (la 31 decembrie 2025), persoanele juridice 16,8% , iar persoanele fizice 3,1% . Context: guvernanța companiei și ponderea fondurilor în acționariat Hidroelectrica este administrată în sistem dualist: Consiliul de Supraveghere are șapte membri și numește/revocă Directoratul (conducerea executivă), condus în prezent de Iulius-Dan Plăveti. Mandatele actuale expiră în martie 2027, iar în Consiliu există deja un reprezentant venit din zona minoritarilor: Ana-Barbara Bobircă a intrat în decembrie 2023 ca membru provizoriu și a fost confirmată în ianuarie 2024, candidatura fiind propusă de fondurile de pensii administrate de Allianz-Țiriac. Hidroelectrica este și cea mai mare investiție în acțiuni a Pilonului II. La 30 iunie, fondurile de Pilon II aveau acțiuni Hidroelectrica de circa 10,8 mld. lei (2 mld. euro) , iar cele de Pilon III încă 0,4 mld. lei (67 mil. euro) . Raportat la capitalizarea de la acel moment, pachetul cumulat era de aproximativ 13% din companie, față de 9,7% în 2023. La IPO, fondurile au subscris 46,85% din ofertă, adică acțiuni de 4,4 mld. lei (822 mil. euro) . Ce urmează și ce semnal dă piaței Demersul este prezentat ca primul „front comun” al administratorilor de pensii într-o adunare generală , într-un moment în care se pregătește selecția pentru cinci poziții în Consiliul de Supraveghere. Pentru piață, testul real nu este doar activarea mecanismului, ci dacă fondurile reușesc să coaguleze și alți acționari minoritari (care, cumulat, au aproape 20%) pentru a obține efectiv un loc în board. Pe bursă, acțiunile Hidroelectrica se apreciau cu 0,3% , la 187,6 lei , pentru o capitalizare de 84,1 mld. lei (15,7 mld. euro) , iar compania urmează să publice rezultatele pe trimestrul III pe 16 noiembrie , conform articolului. [...]

Aproape tot lanțul gazelor din România este „investibil” la BVB , de la producție și transport până la o parte din furnizare, ceea ce pune în prim-plan expunerea investitorilor la un sector esențial înainte de intrarea gazelor din Neptun Deep , potrivit Ziarul Financiar . România intră în sezonul rece cu depozitele de gaze umplute „în proporție de aproape 90%”, iar din prima jumătate a lui 2027 ar urma să intre în sistem și primele gaze din Neptun Deep, proiect din Marea Neagră care „poate aproape dubla producția țării”, notează publicația. Cine sunt jucătorii pe drumul gazelor până la consumator ZF descrie un traseu în patru etape, cu companii diferite și reguli diferite pe fiecare segment: Extracție: Romgaz și OMV Petrom extrag gazele. Transport: Transgaz le transportă. Distribuție (până în case): Distrigaz Sud Rețele și Delgaz Grid duc gazele către consumatori. Furnizare (vânzarea către clientul final): Engie, E.ON și Premier Energy cumpără gazele și le vând consumatorilor, cu mențiunea că producătorii pot vinde și direct. Ce companii sunt listate la Bursa de Valori București Patru companii din acest lanț sunt listate la Bursa de Valori București, iar „oricine poate cumpăra acțiuni printr-un broker”, conform ZF: Romgaz (SNG) OMV Petrom (SNP) Transgaz (TGN) Premier Energy (PE) În același timp, „la București lipsesc doar marii distribuitori și furnizori Engie și E.ON”, ale căror grupuri-mamă sunt listate în afară: Engie la Paris, iar E.ON la Frankfurt. Contextul de producție și controlul acționariatului România produce „în jur de 9 miliarde metri cubi de gaze pe an”, iar cea mai mare parte vine de la doi producători, potrivit calculelor ZF. Romgaz, controlată de stat cu 70%, a produs anul trecut „aproape 5 miliarde metri cubi”, adică aproximativ jumătate din total. OMV Petrom este controlată de grupul austriac OMV, iar statul are „aproximativ 20%”. Împreună cu Black Sea Oil & Gas, Romgaz și OMV Petrom asigură „în jur de 95–98% din producția internă”, conform calculelor publicației. [...]

Rezultatele slabe din tehnologie au declanșat o rotație spre defensiv , iar Nasdaq Composite a ajuns să scadă cu peste 3% vineri la New York, în ceea ce se conturează drept cea mai slabă ședință din iunie, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea vine după raportări trimestriale dezamăgitoare la Amazon și Intel, care au pus din nou presiune pe acțiunile asociate temei inteligenței artificiale. S&P 500 cobora cu 1,9%, în timp ce Dow Jones, susținut de acțiuni defensive, pierdea 0,9%. Ce a declanșat vânzările: Intel și Amazon Acțiunile Intel se depreciau cu 29%, după ce compania a anunțat estimări slabe pentru trimestrul al patrulea, pe fondul încetinirii pieței de PC-uri. Amazon scădea cu 2%, după ce veniturile și profitul din trimestrul al treilea au fost sub așteptări, iar fluxul de numerar liber a fost negativ, la 42,4 mld. dolari (aprox. 202 mld. lei). Contagiune în semiconductori, dar bani mutați în consum de bază și sănătate Presiunea s-a extins asupra întregului sector de semiconductori: AMD: -11% Broadcom: -5% Nvidia: -4% În paralel, investitorii s-au orientat către sectoare considerate mai defensive, precum consumul de bază și sănătatea; Walmart și Coca-Cola urcau cu aproape 2%. Un factor suplimentar de sentiment și ce arată luna octombrie Sentimentul pieței a fost afectat și de o informație publicată de Financial Times, potrivit căreia Blackstone le-a transmis investitorilor că obligațiunile Anthropic ar putea să nu primească un rating investițional după listare. În acest context, Nasdaq se îndreaptă spre o scădere de 5% în octombrie, în timp ce Dow Jones ar putea încheia luna cu un câștig de 2%, conform datelor prezentate în articol. [...]

Valul de vânzări din tehnologie a șters masiv din capitalizare , iar indicele Nasdaq 100 este pe cale să piardă peste o mie de miliarde de dolari (aprox. 4.600 miliarde lei) din valoarea de piață, pe fondul temerilor că investițiile uriașe în inteligența artificială nu vor aduce profituri pe măsura așteptărilor, potrivit Biziday . Vineri seara (ora României), acțiunile americane au scăzut abrupt, iar Nasdaq a ajuns la cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Toți cei trei indici principali din SUA au fost pe minus: Nasdaq a pierdut 3,4%, iar indicele cu pondere mare în tehnologie a ajuns la o scădere de peste 8% față de maximul istoric de închidere din 6 octombrie. Ce a declanșat corecția: rezultate slabe și îndoieli despre „randamentul” investițiilor în AI Scăderile au fost alimentate de rezultatele trimestriale dezamăgitoare ale Intel și Amazon, publicate joi seara, care au amplificat îngrijorările legate de cheltuielile masive pentru infrastructura necesară inteligenței artificiale și de momentul în care acestea se vor vedea în venituri și profituri. În piață, presiunea s-a văzut și în sectorul semiconductorilor și al furnizorilor de infrastructură: acțiunile Intel au scăzut cu aproape 30% (în material este menționat și -30,9%); acțiunile Amazon au fost în scădere (în material apar două repere: -2,1% și „aproximativ 3%” în primele ore de tranzacționare); indicele sectorului cipurilor (.SOX) a pierdut 8,7% și se îndrepta către o pierdere lunară; Dell a scăzut cu 12,5%, iar HP cu 10,8%. Efect de contagiune: Asia și Europa, afectate, dar fără retragere generalizată din piață După scăderile de joi, declanșate de rezultatele Alphabet (compania-mamă a Google), vânzările s-au extins vineri în Asia, Europa și SUA. În Asia, Nikkei 225 a închis cu -2,1%, SoftBank a pierdut 6% (acțiunile fiind cu aproximativ 48% sub maximul din iunie), iar în Coreea de Sud Samsung Electronics a scăzut cu 3% și SK Hynix cu 7,1%, contribuind la un minus de 3,5% al indicelui Kospi. În Europa, ASML a coborât cu 4,5% în primele ore de tranzacționare. Totuși, materialul arată că nu se conturează, deocamdată, o fugă generalizată din acțiuni: o parte din bani se mută către sectoare considerate mai stabile (energie, utilități, bunuri de consum de bază). În octombrie, nouă dintre cele 11 sectoare din S&P 500 au avut creșteri, iar energia a fost printre cele mai performante, susținută și de scumpirea petrolului. De ce contează pentru investitori: piața cere rezultate, nu doar promisiuni Mesajul dominant al mișcării de piață este o reevaluare a „poveștii AI”: după ani în care entuziasmul a împins evaluările în sus, investitorii încep să ceară dovezi concrete că sumele uriașe alocate (centre de date, cipuri, modele AI) se transformă în venituri și profituri care să justifice cheltuielile. În acest context, volatilitatea poate rămâne ridicată în jurul raportărilor financiare și al ghidajelor privind investițiile (cheltuieli de capital) ale marilor companii tehnologice. [...]

Alphabet a pierdut într-o singură zi peste 500 de miliarde de dolari din capitalizare , după ce investitorii au penalizat combinația dintre cheltuieli masive pentru infrastructura de inteligență artificială (IA) și un flux de numerar liber puternic negativ, potrivit WinFuture . Acțiunile au scăzut cu până la 13,5% joi, în ceea ce publicația descrie drept cel mai mare declin bursier din istoria companiei. Căderea a venit după publicarea miercuri seară a rezultatelor pentru trimestrul al treilea din 2026. Declinul ar depăși, ca amplitudine, episoadele de stres din martie 2020 (debutul pandemiei) și din septembrie 2008 (criza financiară), conform aceleiași surse. Cheltuielile pentru IA au împins cashflow-ul în teritoriu negativ Deși veniturile totale au crescut în ritm anual, iar divizia de cloud și-a dublat veniturile la 30,71 miliarde dolari (aprox. 141 miliarde lei), piața a reacționat la deteriorarea fluxului de numerar liber: -9,1 miliarde dolari (aprox. -42 miliarde lei), față de o așteptare a analiștilor de -2,7 miliarde dolari (aprox. -12 miliarde lei), notează WinFuture . Publicația citează Business Insider pentru explicația principală: investițiile foarte mari în infrastructura de IA. În trimestrul raportat, Alphabet ar fi investit 51,3 miliarde dolari (aprox. 236 miliarde lei) în active (cheltuieli de capital), finanțând parțial efortul prin: datorii noi de 29 miliarde dolari (aprox. 133 miliarde lei); vânzări nete de acțiuni de 12,4 miliarde dolari (aprox. 57 miliarde lei). În paralel, costurile cu dobânzile au crescut puternic: de la 143 milioane dolari (aprox. 658 milioane lei) în trimestrul similar al anului anterior la un nivel de aproape șapte ori mai mare, potrivit datelor prezentate. Presiune suplimentară: depreciere pe SpaceX și publicitate în căutare sub așteptări Rezultatul a fost afectat și de o depreciere a participației la SpaceX de 8,7 miliarde dolari (aprox. 40 miliarde lei), menționează WinFuture. Separat, segmentul de bază – publicitatea asociată motorului de căutare – a ratat estimările analiștilor: veniturile din „search ads” au fost de 63,35 miliarde dolari (aprox. 291 miliarde lei), aproape neschimbate față de trimestrul anterior. Philipp Schindler , Chief Business Officer la Google, a spus că monetizarea în „AI Mode” este, deocamdată, mai redusă; compania extinde internațional reclamele în rezumatele generate de IA („AI overviews”) pentru a compensa. Ce urmărește piața mai departe Miza pentru investitori rămâne dacă investițiile în IA se vor transforma suficient de repede în venituri și marje care să justifice efortul de capital. Potrivit WinFuture, managementul ar indica pentru 2027 cheltuieli de capital de încă aproximativ 300 miliarde dolari (aprox. 1.380 miliarde lei), ceea ce sugerează că presiunea pe cashflow și finanțare ar putea continua. [...]

Statele UE au agreat întărirea ESMA ca supervizor bursier, mutând putere de la autoritățile naționale potrivit news.ro , care relatează pe baza AFP. Compromisul, aprobat vineri la reuniunea miniștrilor de Finanțe de la Luxemburg, deschide calea către un „super-jandarm” european al piețelor de capital, cu miză directă pentru modul în care vor fi supravegheați marii actori financiari în UE. Acordul a trecut cu o cvasi-unanimitate, Belgia fiind singura țară care s-a abținut. Irlanda, care deține președinția semestrială a Consiliului UE, a anunțat adoptarea compromisului. Ce se schimbă: ESMA primește atribuții mai puternice Reforma vizează consolidarea puterilor Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), cu sediul la Paris. În prezent, ESMA are în principal un rol de coordonare, iar supravegherea efectivă revine autorităților naționale (de tipul BaFin în Germania sau AMF în Franța). Prin acordul politic, ESMA ar urma să capete mijloace de decizie mai clare și o relație mai bine definită cu supraveghetorii naționali, inclusiv pentru a putea interveni mai eficient în situații de criză financiară. Franța a susținut explicit întărirea ESMA și ideea ca instituția să supervizeze „marii actori” din sector. Compromisul politic: Deutsche Börse , în afara perimetrului ESMA Un element cheie al acordului este excluderea Deutsche Börse, operatorul Bursei de la Frankfurt, din aria de supraveghere directă a ESMA, așa cum a cerut Germania. Berlinul a argumentat că, spre deosebire de Euronext (care operează mai multe piețe, inclusiv Paris și Milano), Deutsche Börse nu are o anvergură transnațională care să justifice supravegherea la nivel european. Acordul stabilește că ESMA va acoperi, în schimb, o plajă largă de infrastructuri și actori, inclusiv: platforme bursiere; camere de compensație; depozitari de titluri; actori din sectorul criptomonedelor (pe baza unor criterii stabilite). Unii membri ai Eurogrupului critică însă faptul că excluderea ar putea slăbi reforma, prin menținerea fragmentării în zona euro. De ce contează: piesă din „Uniunea Economisirii și Investițiilor” Comisia Europeană a prezentat reforma la finalul lui 2025 și o consideră un pas necesar către „Uniunea Economisirii și Investițiilor” – un plan care urmărește mobilizarea economisirilor de „mii de miliarde de euro” care, în prezent, stau în depozite și produse bancare, pentru finanțarea companiilor și stimularea economiei. Ministrul german al Finanțelor, Lars Klingbeil, a descris acordul drept „un pas foarte important și semnificativ” pentru investiții și crearea de locuri de muncă în Europa. Ce urmează: negocieri cu Parlamentul European Acordul dintre statele membre nu închide dosarul. Urmează negocieri pentru un text final cu Parlamentul European, care încă nu și-a stabilit poziția. Potrivit informațiilor din articol, la Bruxelles există demersuri ca proiectul să fie validat până la finalul acestui an, în cadrul foii de parcurs „One Europe, One Market”, care vizează accelerarea integrării pieței unice. [...]