Știri din categoria Mărfuri

Acasă/Știri/Mărfuri/Petrolul urcă puternic, aurul atinge noi...

Petrolul urcă puternic, aurul atinge noi maxime - șansele unei lovituri SUA asupra Iranului estimate la 90%

Portavion militar în apropierea strâmtorii Hormuz, simbol al tensiunilor internaționale.

Aurul se apropie de 5.000 de dolari pe uncie, iar petrolul înregistrează cea mai mare creștere din octombrie, după ce un consilier al administrației Trump a estimat la 90% șansele unei acțiuni militare împotriva Iranului în următoarele săptămâni, potrivit CNN. Piețele au reacționat rapid, investitorii orientându-se către active considerate sigure.

Cotația aurului a depășit 4.956 de dolari pe uncie, în creștere cu peste 1,6% într-o singură zi, apropiindu-se de pragul psihologic de 5.000 de dolari. Calculat în gram, prețul echivalează cu aproximativ 159 de dolari (o uncie are circa 31,1 grame). În paralel, petrolul West Texas Intermediate a urcat cu 4,6%, iar Brent a închis peste 70 de dolari pe baril pentru prima dată în mai bine de două săptămâni.

Concentrare militară fără precedent

Tensiunile sunt alimentate de acumularea de forțe americane în Orientul Mijlociu. Portavionul USS Gerald R. Ford se îndreaptă spre regiune pentru a se alătura USS Abraham Lincoln, ceea ce ar însemna două grupări de portavioane în proximitatea Iranului. Presa americană relatează despre zeci de zboruri militare de transport și desfășurarea suplimentară de avioane de luptă, inclusiv F-22 și F-35.

Surse citate de CNN indică faptul că armata SUA ar putea fi pregătită pentru o eventuală lovitură chiar în acest weekend, însă președintele Donald Trump nu ar fi luat o decizie finală. Casa Albă susține că diplomația rămâne opțiunea preferată, dar „toate opțiunile sunt pe masă”.

Negocieri fragile

Escaladarea are loc în timp ce la Geneva s-a încheiat o nouă rundă de negocieri indirecte SUA-Iran privind programul nuclear. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că s-a ajuns la o înțelegere asupra unor principii de bază, însă diferențe majore persistă.

Pentru piețe, principalul risc rămâne Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din consumul global de petrol. Orice perturbare ar putea amplifica volatilitatea prețurilor energiei și ar susține suplimentar cererea pentru aur.

În acest climat, creșterea simultană a aurului și petrolului reflectă revenirea unei prime de risc geopolitic, pe fondul incertitudinii legate de evoluția relației dintre Washington și Teheran.

Tag-uri:statele unitepetrolpiete financiaredonald trumpiranstramtoarea hormuzaur
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăcnn.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Scăderea prețului petrolului în urma declarațiilor lui Trump despre Iran.
Mărfuri02 feb. 2026

Cotațiile petrolului scad puternic după declarația lui Trump privind discuțiile cu Iranul - semnal de dezescaladare geopolitică și ajustări pe piața țițeiului

Cotațiile petrolului au scăzut semnificativ luni dimineața , după ce Donald Trump a semnalat o posibilă dezescaladare a tensiunilor cu Iranul, informează Biziday . Petrolul european (Brent) a pierdut peste 4% în deschiderea de luni, ajungând la 66 de dolari pe baril, după ce săptămâna trecută urcase la peste 71 de dolari. Traderii urmăresc cu atenție negocierile dintre SUA și Iran , iar declarația lui Trump de sâmbătă, conform căreia „Iranul s-a angajat în discuții serioase cu SUA”, a fost interpretată ca un semn de dezescaladare. Pe lângă petrol , aurul și argintul au suferit corecții masive, anulând bula speculativă formată în ultimele două săptămâni. Aurul a scăzut de la un vârf de 5.400 de dolari pe uncie, atins miercuri, la 4.500 de dolari, un nivel anterior Forumului de la Davos. Argintul a înregistrat o cădere de 35%. Doar luni dimineața, aurul a scăzut cu 7%, iar argintul cu 13%. Conform unui raport publicat de Financial Times , marile companii petroliere din Europa se pregătesc să reducă răscumpărările de acțiuni, semnalând o trecere la austeritate în contextul prețurilor mai mici la petrol. Cotațiile petrolului au scăzut cu aproximativ 20% anul trecut și se preconizează că vor continua să scadă în prima jumătate a anului 2026, din cauza creșterii ofertei de țiței care creează un surplus. [...]

Bucăți de aur pe fundal roșu cu steagul Chinei.
Mărfuri14 feb. 2026

Aurul atinge maxime istorice, apoi cade brusc - Speculațiile din China amplifică volatilitatea

Speculațiile investitorilor chinezi alimentează volatilitatea record a aurului , care a atins la final de ianuarie un maxim istoric de 5.594 dolari pe uncie, urmat de o scădere de aproape 10% într-o singură zi. Potrivit publicației elene Naftemporiki , analiștii indică o activitate speculativă intensă din China drept principal factor al fluctuațiilor recente, într-un context în care aurul se comportă mai degrabă ca un activ de tranzacționare agresivă decât ca un refugiu sigur. Datele Capital Economics arată că deținerile în fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri) legate de aur din China s-au dublat din 2025, în timp ce volumele contractelor futures au explodat. La Bursa de Futures din Shanghai, media zilnică a tranzacțiilor a ajuns la aproape 540 de tone în 2026, după un record de 457 de tone pe zi în 2025. Pentru a tempera volatilitatea, Shanghai Gold Exchange a majorat în repetate rânduri cerințele de marjă, însă utilizarea ridicată a efectului de levier continuă să amplifice mișcările bruște. De ce crește interesul pentru aur în China piața imobiliară este în recesiune; dobânzile la depozite sunt în jur de 1%; opțiunile de investiții pentru populație sunt limitate; percepția aurului ca „poliță de asigurare” financiară este în creștere. Potrivit ANZ Research, aurul reprezintă în prezent aproximativ 1% din activele gospodăriilor chineze, dar ar putea ajunge la 5% în următorii ani. Există și o dimensiune strategică. În paralel cu reducerea deținerilor de obligațiuni americane – scăzute la 682 miliarde de dolari în noiembrie 2025, cu 11% mai puțin față de anul anterior – Banca Populară a Chinei și-a majorat rezervele de aur timp de 15 luni consecutive, până la circa 2.300 de tone. Dezbaterea actuală nu mai vizează doar rolul aurului ca activ de refugiu, ci și riscul formării unei bule speculative alimentate de piața chineză. Dacă efectul de levier și intervențiile regulatorii se vor intensifica, următoarele mișcări ar putea fi la fel de abrupte, în sus sau în jos. [...]

Bara de argint cu inscripția 1000 g SILVER, simbolizând prăbușirea prețului.
Mărfuri06 feb. 2026

Argintul se prăbușește cu 45% de la vârf, în cel mai grav declin din ultimele decenii – scăderea e atribuită vânzărilor forțate, nu prăbușirii cererii

P rețul argintului a scăzut cu aproximativ 45% față de maximul istoric atins la 121,65 dolari pe uncie, în doar o săptămână , înregistrând astfel cea mai mare prăbușire de după anii 1980. Marți, 6 februarie 2026, metalul alb a coborât sub pragul de 75 de dolari pe uncie, ștergând complet câștigurile din acest an. Declinul nu este singular: aurul, petrolul, cuprul și criptomonedele au suferit corecții severe în aceeași perioadă. Explicația oferită de analiști indică un fenomen tehnic, nu o scădere a cererii sau deteriorare a fundamentelor: vânzări forțate, apeluri în marjă și reducerea pozițiilor supra-îndatorate. Practic, structura pieței a cedat sub presiunea lichidărilor automate. Potrivit Investing.com , această „resetare” a fost accelerată și de creșterea cerințelor de marjă anunțată de CME Group pe 2 februarie, care a forțat mulți traderi să-și închidă pozițiile. În paralel, numele vehiculat pentru conducerea Rezervei Federale a SUA, Kevin Warsh , cunoscut pentru pozițiile monetare dure, a transmis piețelor un mesaj de dobândă ridicată pe termen lung. Numirea sa de către președintele Donald Trump a fost percepută ca un semnal de înăsprire monetară, ceea ce a întărit dolarul american și a pus presiune pe activele fără randament precum aurul și argintul. Contextul economic mai amplu accentuează turbulențele din piețe : În ianuarie, angajatorii americani au anunțat peste 108.000 de concedieri – cel mai ridicat nivel pentru început de an din 2009. Cererile săptămânale de șomaj au crescut cu 22.000, ajungând la 231.000. Planurile de angajare au fost cele mai slabe înregistrate vreodată într-o lună ianuarie. De asemenea, potrivit Reuters , o altă lovitură pentru investitori a fost dată de declinul acțiunilor din sectorul tehnologic, declanșat de îngrijorările privind impactul noilor modele de inteligență artificială asupra pieței muncii. În același timp, Bitcoin a pierdut 40% față de maximul său din ianuarie, scăzând de la aproape 126.000 la sub 72.000 de dolari. De ce a căzut argintul mai abrupt decât aurul? Analiștii atrag atenția că argintul este un activ mai puțin lichid și cu o participare mai mare din partea investitorilor de retail, ceea ce îl face mai vulnerabil în fața volatilității. Aurul, în comparație, a înregistrat o scădere de „doar” 17% în aceeași perioadă. Structura prețului sugerează că nu ne aflăm într-un colaps fundamental, ci într-o reechilibrare cauzată de mecanismele de piață. Ce urmează? Unii analiști cred că, odată cu reducerea efectului de levier și normalizarea volatilității, metalele prețioase vor reveni la o dinamică influențată de factori macroeconomici clasici precum randamentele reale, cursurile valutare și riscurile geopolitice. [...]

Utilaje grele extrag minerale dintr-o carieră de piatră.
Mărfuri03 feb. 2026

SUA creează stocuri de pământuri rare și minerale strategice - răspuns la volatilitate și presiunea Chinei

Administrația Trump lansează o rezervă de minerale critice cu 12 miliarde de dolari , potrivit Economedia , care citează Bloomberg News, preluată de Reuters și Agerpres. Inițiativa vizează constituirea unor stocuri de pământuri rare și alte minerale considerate vitale pentru industrii precum vehiculele electrice și apărarea, într-un context de volatilitate a cotațiilor și tensiuni pe lanțurile de aprovizionare. Proiectul, denumit „Project Vault”, ar urma să fie finanțat în principal printr-un împrumut de 10 miliarde de dolari de la U.S. Export-Import Bank (agenția federală de creditare pentru export-import), la care se adaugă 1,67 miliarde de dolari de la investitori privați. Bloomberg indică faptul că au fost atrase companii mari, între care General Motors, Stellantis, Boeing, Corning, GE Vernova și Google, însă Reuters notează că nu a putut verifica independent aceste informații, iar Casa Albă nu a comentat. „U.S. Export-Import Bank – agenţia de creditare a guvernului federal de la Washington – va finanţa aşa-numitul Project Vault cu un împrumut de 10 miliarde de dolari, iar investitori privaţi vor contribui cu 1,67 miliarde.” Achizițiile pentru rezervă ar urma să fie administrate de firme de tranzacționare a materiilor prime Hartree Partners, Traxys North America și Mercuria Energy Group. Miza economică a investiției este dublă: pe de o parte, reducerea expunerii la șocuri de preț pentru minerale strategice; pe de altă parte, întărirea poziției SUA într-o piață în care, potrivit aprecierii Reuters, China ar influența prețurile unor materii prime precum litiul, nichelul și pământurile rare, cu efecte considerate negative de unii politicieni americani asupra companiilor miniere din SUA. Un pas procedural important era așteptat chiar pe 2 februarie 2026: consiliul băncii americane de export-import urma să voteze autorizarea creditului pe 15 ani pentru Project Vault , descris ca fiind un împrumut record, „de peste două ori mai mare decât al doilea acordat vreodată”. Dacă finanțarea este aprobată, proiectul ar putea accelera formarea unui „tampon” de securitate economică pentru minerale critice, într-o perioadă în care competiția pentru resursele necesare tranziției energetice și industriei de apărare se intensifică. [...]

Bucăți de aur și monede strălucitoare pe un fundal auriu.
Mărfuri03 feb. 2026

Aurul pierde peste 1.000 de dolari pe uncie în ultimele zile - cel mai abrupt declin din ultimii 40 de ani

Aurul se împarte între scenariul „bulă” și ținte noi de creștere , pe fondul unei corecții abrupte care a reaprins disputa despre direcția prețului, potrivit CNBC . Metalul prețios a prelungit o vânzare accelerată după ce Cathie Wood, director general al ARK Invest, a avertizat că aurul ar fi „adevărata bulă” a pieței, nu inteligența artificială. Aurul a pierdut peste 1.000 de dolari pe uncie după maximul istoric de 5.594,82 dolari atins pe 30 ianuarie, coborând spre 4.544 dolari luni, în a patra zi consecutivă de scădere începută vineri. Vineri, aurul a căzut cu aproape 10% în cea mai mare scădere într-o singură zi din 1983, iar argintul a pierdut 31%, cea mai severă zi de la episodul „Hunt Brothers” din anii 1980. „Probabilitatea este mare ca prețul aurului să se îndrepte spre o scădere”, a scris Wood pe X pe 30 ianuarie. „În opinia noastră, bula de astăzi nu este în inteligența artificială, ci în aur”, arată Finance Yahoo . Argumentele taberei prudente, care vede în raliul anterior un exces, se sprijină pe evaluări și pe contextul macroeconomic. Potrivit CoinCentral , ARK Invest indică un raport între capitalizarea aurului și masa monetară M2 din SUA de 170%, un maxim istoric, comparabil cu niveluri asociate cu episoade de stres economic din trecut. Wood mai susține că economia SUA „nu seamănă” cu inflația de două cifre din anii 1970 sau cu colapsul deflaționist din anii 1930, iar randamentele titlurilor americane pe 10 ani au coborât de la circa 5% la final de 2023 la aproximativ 4,2%, semnalând condiții financiare mai relaxate . În plus, fostul economist-șef al Institute of International Finance, Robin Brooks, a declarat că raliul aurului a fost „condus exclusiv de achizițiile de retail”, invocând date FMI care nu ar arăta o accelerare a cumpărărilor băncilor centrale. În contrapondere, există și o tabără care vede scăderea drept o corecție într-un trend încă favorabil. Potrivit Reuters , J.P. Morgan se așteaptă ca aurul să ajungă la 6.300 de dolari pe uncie până la finalul lui 2026, iar analiști de la CMC Markets descriu reculul ca „marcare clasică a profiturilor după un avans extraordinar”, nu ca o deteriorare a perspectivei pe termen mai lung. În esență, divergențele de opinie privind viitorul prețului aurului se grupează în jurul câtorva puncte-cheie, care vor conta și în următoarele săptămâni: dacă scăderea recentă este începutul unei corecții mai ample (scenariul „bulă”) sau o ajustare temporară după un raliu puternic; rolul dolarului și al așteptărilor de politică monetară în SUA, inclusiv percepția că o conducere mai „restrictivă” a Rezervei Federale ar putea susține dolarul și presa aurul; cine a alimentat raliul: investitorii de retail versus băncile centrale, în funcție de interpretarea datelor disponibile. [...]

Ministrul Energiei discutând despre procesarea pământurilor rare în România.
Mărfuri14 feb. 2026

Proiectul integrat de procesare a pământurilor rare la Feldioara - investiții majore în industria aerospațială și tehnologică

România ar fi pe primul loc în UE la minerale rare , iar pământurile rare extrase din Groenlanda ar urma să fie procesate la Feldioara, potrivit Financial Intelligence , care redă declarațiile ministrului Energiei, Bogdan Ivan. Miza, dincolo de mesajul politic, este una industrială: România încearcă să se poziționeze nu doar ca deținător de resurse, ci ca verigă de procesare într-un lanț de aprovizionare pe care SUA și UE vor să-l facă mai puțin dependent de China. În acest context, Feldioara este indicată drept punct de procesare (rafinare) pentru pământuri rare aduse din Groenlanda, într-un proiect descris ca „integrat”. „Cea mai mare provocare în materie de pământuri rare și materiale rare este rafinarea lor. Astăzi, Asia deține peste 80% din capacitățile de rafinare a pământurilor rare la nivel mondial.” Ministrul a spus că, în ultimele șase luni, a fost negociat un „protocol de cooperare” cu o companie americană „cotată la câteva miliarde de dolari”, prin care pământurile rare extrase din Groenlanda ar fi aduse în România pentru rafinare. Potrivit declarațiilor sale, materialele rezultate ar urma să fie destinate industriei aerospațiale, inclusiv SpaceX, ceea ce ar transforma proiectul într-un exemplu de „extracție, rafinare și consum” legate într-un singur flux. Bogdan Ivan a insistat că obiectivul nu este doar construirea unei rafinării, ci crearea unui ciclu complet care să facă din România un partener industrial „de încredere” pentru companii de tehnologie avansată. În argumentația sa, România ar avea un avantaj istoric în procesarea materialelor radioactive, experiență pe care ar putea-o valorifica în zona materialelor rare, unde rafinarea rămâne blocajul major la nivel global. În sprijinul ideii că România poate juca un rol de lider european, ministrul a invocat și portofoliul de resurse: grafitul este menționat explicit, iar România ar avea „16 din cele 32 de elemente critice” la nivel european, care s-ar regăsi „doar în țara noastră și maxim încă într-o țară membră UE”. Acesta este fundamentul afirmației că România ar fi „pe primul loc” în UE la resurse de subsol asociate mineralelor și materialelor rare. Contextul geopolitic este alimentat și de mesajele venite dinspre Washington. Financial Intelligence notează că președintele american Donald Trump și-a exprimat angajamentul de a colabora cu România pentru „aprovizionarea sigură cu minerale esențiale”, într-o postare publicată de Ambasada SUA la București, pe 5 februarie 2026. În paralel, la începutul lunii februarie, SUA și UE au anunțat un plan de acțiune pentru cooperare pe materii prime critice, cu obiectivul de a consolida securitatea lanțurilor de aprovizionare și de a contracara avantajul de preț al Chinei, inclusiv prin cooperare în reciclare și înlocuirea materiilor prime critice. Pentru România, semnalul principal este că „lider european” nu înseamnă doar existența resurselor, ci capacitatea de a le transforma în produse intermediare și finale, într-un cadru industrial și contractual credibil. Dacă proiectul de la Feldioara se concretizează în parametrii descriși de ministru, el ar putea muta discuția de la potențial geologic la investiții și capacități de rafinare, adică exact segmentul în care Europa este, în prezent, structural dependentă de Asia. [...]