Știri
Știri din categoria Mărfuri
Cotația BNR a aurului a urcat cu 4,84 lei/gram într-o singură zi, semnalând o accelerare a scumpirii metalului prețios la final de săptămână, potrivit Adevărul. Vineri, 4 septembrie 2026, Banca Națională a României (BNR) a anunțat un preț de 649,5183 lei pentru un gram de aur, față de 644,6814 lei în ședința precedentă.
Creșterea zilnică este de 4,8369 lei/gram, iar față de ultima ședință de tranzacționare din săptămâna anterioară (28 august), avansul ajunge la 20,4149 lei: atunci, gramul de aur era evaluat de BNR la 629,1034 lei.
În ședințele recente, evoluția a fost ascendentă, cu o urcare de la 629,1034 lei (28 august) la 644,6814 lei (3 septembrie) și apoi la 649,5183 lei (4 septembrie). Practic, în mai puțin de o săptămână de cotații, aurul a câștigat peste 20 de lei/gram, ceea ce contează pentru cei care folosesc aurul ca reper pentru economii sau investiții.
BNR indică pentru 2026:
La nivelul de 649,5183 lei, gramul de aur este cu 163,8781 lei sub maximul anual și cu 60,7812 lei peste minimul din 2026.
Cotația comunicată de BNR este exprimată în lei și se referă la un gram de aur fin, fiind actualizată în zilele în care banca centrală publică noile valori. Aceasta poate varia în funcție de prețul aurului pe piețele internaționale și de cursul valutar.
În același timp, cotația BNR nu este același lucru cu prețul efectiv la care o persoană fizică poate cumpăra sau vinde aur, care poate diferi în funcție de comerciant, forma aurului tranzacționat și condițiile operațiunii. Pentru context despre diferența dintre cotație și prețul efectiv din piață, publicația trimite la explicațiile din materialul dedicat „prețului la care aurul poate fi cumpărat sau vândut”.
Recomandate
Raliul aurului readuce în prim-plan pragul de 4.500 de dolari , un nivel tehnic care poate confirma sau infirma schimbarea de tendință după luni de presiune la vânzare, potrivit unei analize din Adevărul . Metalul prețios se tranzacționează din nou în jurul a 4.400 de dolari pe uncie troy (31,1034768 grame), după un avans de 7,7% într-o săptămână și de aproape 32% față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea săptămânală este cea mai puternică de la o săptămână la alta din martie 2020, după ce aurul trecuse printr-o perioadă dificilă și coborâse până în jurul a 4.000 de dolari pe uncie, nivel la care s-a conturat ulterior un suport tehnic. În ultima lună, aurul s-a scumpit cu aproximativ 9,7%, conform datelor citate. De ce contează pragul de 4.500 de dolari Următorul reper urmărit de piață este 4.500 de dolari pe uncie, zonă în care se află și media mobilă la 200 de zile, un indicator tehnic folosit de investitori pentru a identifica tendințe. Victor Dima, Manager de Trezorerie la Tavex România , avertizează că nivelurile de preț, luate izolat, nu sunt „garanții” pentru direcția viitoare. În evaluarea sa, testul din jurul a 4.500 de dolari ar trebui să arate dacă mișcarea recentă este doar o revenire pe termen scurt sau începutul unei schimbări mai durabile. „Zona din jurul nivelului de 4.500 de dolari este importantă deoarece aici piața va trebui să arate dacă evoluția recentă reprezintă doar o revenire pe termen scurt sau marchează începutul unei schimbări mai durabile de tendință.” Ce a alimentat revenirea: geopolitică, ETF-uri și Asia Analiza indică mai mulți factori care au susținut revenirea, între care speranțele privind un acord între părțile aflate în conflict, care ar permite reluarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz , și creșterea cererii prin fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri), mai ales pe piețele asiatice. „O creștere de 7,7% într-o singură săptămână reprezintă, fără îndoială, o mișcare semnificativă, însă procentul în sine nu este cel mai important semnal. Mai relevant este ceea ce se află în spatele acestei reveniri.” Contextul recent a inclus tensiuni în zona Golfului Persic, conflictul dintre Statele Unite și Iran și închiderea Strâmtorii Ormuz, cu efecte în lanț: șoc pe piața petrolului, așteptări mai mari privind inflația, randamente ale obligațiunilor la niveluri ridicate și episoade de vânzări de aur alimentate de nevoia de lichiditate. Băncile centrale revin în forță la cumpărare Un element cu miză mai mare pentru perspectiva pe termen lung este cererea băncilor centrale. Primul trimestru din 2026 a fost revizuit puternic în jos: de la estimări inițiale de aproximativ 244 de tone la doar 57 de tone, după includerea unor vânzări importante și a unor tranzacții ale unor bănci centrale. În trimestrul al doilea, achizițiile nete au urcat la 288,9 tone, de circa cinci ori peste nivelul revizuit din primul trimestru și cel mai ridicat nivel pentru un al doilea trimestru în seria de date disponibilă. „Băncile centrale nu cumpără aur cu un orizont de o săptămână sau de o lună. Pentru acestea, aurul face parte din gestionarea rezervelor, diversificarea acestora și consolidarea rezilienței financiare pe termen lung.” La ce se uită piața în continuare Pe termen scurt, atenția rămâne pe zona de 4.500 de dolari: o depășire susținută ar putea confirma schimbarea de tendință sugerată de raliul recent, însă direcția va depinde în continuare de condițiile financiare, evoluțiile geopolitice și cererea pentru metalul prețios. În același timp, analiza amintește că aurul rămâne volatil chiar și într-o tendință generală ascendentă: poate scădea rapid în funcție de dobânzi, dolar, randamentele obligațiunilor, inflație sau episoade în care investitorii caută lichiditate. Estimările anterioare ale lui Victor Dima pentru 2026 indicau un interval larg, de aproximativ 4.000–5.300 de dolari pe uncie, în funcție de scenariul economic și geopolitic. [...]
Aurul a revenit pe creștere, dar perspectiva rămâne apăsată de așteptările privind dobânzile din SUA , după ce petrolul s-a ieftinit pe fondul semnalelor de progres în discuțiile SUA–Iran , potrivit Reuters . Metalul prețios a recuperat după un minim de peste o săptămână atins vineri. Aurul spot a urcat cu 0,8%, la 4.194,99 dolari/uncie (aprox. 19.300 lei), la ora 06:08 GMT (09:08, ora României), după ce coborâse la cel mai scăzut nivel din 11 iunie. În același timp, contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în august, au scăzut cu 0,8%, la 4.213,10 dolari/uncie (aprox. 19.400 lei). Geopolitica a tras în sus aurul, dar dobânzile îl țin sub presiune Reuters notează că prima rundă de discuții la nivel înalt dintre oficiali americani și iranieni, desfășurată în Elveția, s-a încheiat luni, iar un purtător de cuvânt al ministerului iranian de externe a spus că s-au înregistrat „progrese bune”, potrivit Press TV. În plus, Qatar și Pakistan – țări mediatoare – au transmis într-o declarație comună că SUA și Iran au convenit asupra unei foi de parcurs către un acord final în 60 de zile. Analistul Edward Meir (Marex) a spus că piața va continua să tranzacționeze „pe ghidaj geopolitic” o perioadă, dar a avertizat că situația este „fluidă”. Pe de altă parte, scăderea petrolului a redus o parte din presiunea inflaționistă care, de regulă, alimentează cererea pentru active de refugiu. Contractele Brent au coborât cu peste 1% după anunțul privind progresele din discuții, iar prețurile ridicate ale petrolului tind să amplifice temerile legate de inflație și să împingă în sus așteptările de dobânzi mai mari. Piața pariază pe o majorare a dobânzii în SUA În paralel, semnalele „hawkish” (orientate spre înăsprirea politicii monetare) din partea Rezervei Federale au cântărit asupra perspectivei aurului, care nu oferă randament din dobândă și își pierde din atractivitate când ratele sunt ridicate. Reuters arată că accentul pus pe inflație de președintele Fed, Kevin Warsh, la conferința de presă de săptămâna trecută, fără detalii mai nuanțate despre condițiile care ar justifica o majorare, i-a făcut pe investitori să concluzioneze că o creștere a dobânzii ar putea veni curând. Nouă dintre cei 19 membri ai Fed consideră că va fi nevoie de o majorare a ratei de politică monetară în acest an. Potrivit instrumentului CME FedWatch, traderii văd o probabilitate de 89% pentru o majorare a dobânzii în decembrie, de la 61% înaintea ședinței Fed. Evoluția altor metale prețioase În același interval, și alte metale au urcat: argint spot: +2,4%, la 66,48 dolari/uncie (aprox. 306 lei) platină: +0,7%, la 1.675,91 dolari/uncie (aprox. 7.700 lei) paladiu: +1,8%, la 1.280,45 dolari/uncie (aprox. 5.900 lei) [...]
România își ține rezerva de aur neschimbată de 17 ani, în timp ce tot mai multe bănci centrale cumpără agresiv , pe fondul unei piețe care a avut atât maxime istorice, cât și corecții ample în 2025–2026, potrivit HotNews . Diferența de strategie contează pentru modul în care țările își construiesc „plasa de siguranță” financiară în perioade de volatilitate și tensiuni geopolitice. România: rezervă stabilă, fără achiziții sau vânzări Conform datelor BNR pentru aprilie 2026, România deține 103,63 tone de aur , echivalentul a 16,7% din rezervele internaționale și aproximativ 5,51 grame pe cap de locuitor . Cantitatea a rămas constantă în ultimii 17 ani , interval în care BNR nu a cumpărat și nu a vândut aur. Din rezerva totală, 61,2 tone sunt păstrate în custodie la Banca Angliei , iar restul se află în țară. La „actualul curs al aurului”, valoarea rezervei este estimată la peste 13,1 miliarde de euro (aprox. 65,5 miliarde lei). Bănci centrale în ofensivă: cine a cumpărat și de ce În 2025, mai multe state au crescut deținerile, pe fondul incertitudinii geopolitice și al repoziționării rezervelor. O analiză realizată de echipa BestBrokers, pe baza datelor Consiliului Mondial al Aurului , indică drept cei mai activi cumpărători: Polonia : + 102 tone în 2025 (creștere de 14% față de anul anterior), pe fondul incertitudinii geopolitice; în iunie 2026 ajunge la 595,647 tone , circa 29,70% din rezervele totale, urcând pe poziția 11 la nivel global (deținători oficiali). Kazahstan : + 57 tone în 2025, după vânzări nete în 2024, semnalând o revenire la aur ca activ de rezervă. Brazilia : achiziții totale de 42,8 tone în septembrie–noiembrie. China : + 26,8 tone în 2025, după +44,2 tone în 2024, ajungând la peste 2.307 tone (locul 6 global, potrivit materialului). Bulgaria : + 2,05 tone , în contextul pregătirilor pentru adoptarea euro în 2026; materialul leagă achiziția de cerințele de transfer al unei părți din rezerve către BCE. În același timp, unele state (Singapore și Uzbekistan) și-au redus deținerile pentru reechilibrarea portofoliilor și gestionarea lichidității. De ce a fost aurul atât de volatil în 2025–2026 Materialul descrie 2026 ca un an împărțit în trei etape: creștere puternică în ianuarie , corecție din februarie până în mai și tentativă de stabilizare în iunie . Aurul a atins un vârf de aproximativ 5.590 dolari/uncie la final de ianuarie, după care a urmat o inversare, pe fondul unei „aglomerări” a poziționării investitorilor. În 2025, Consiliul Mondial al Aurului indică peste 50 de maxime istorice , iar cererea de investiții a crescut cu aproximativ 84% de la an la an, susținută de intrări record în ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă) garantate cu aur și de achiziții de lingouri și monede. În 2026, însă, aurul a scăzut în pofida unor factori care, în mod normal, ar fi susținut activele „refugiu”, fiind influențat mai mult de inflația persistentă , dobânzi mai ridicate pe termen lung și un dolar american mai puternic . Contrastul: economii mari fără aur în rezervă HotNews notează și excepții: Canada și Norvegia raportează 0 tone de aur în rezervele oficiale, după vânzări integrale (Canada) sau aproape integrale (Norvegia). Aceste cazuri arată că, deși aurul revine în prim-plan pentru multe bănci centrale, nu există un consens global asupra rolului lui în administrarea rezervelor. Ce rămâne de urmărit În contextul în care unele bănci centrale își cresc rapid expunerea, iar prețul aurului rămâne sensibil la dobânzi, dolar și riscuri geopolitice, România rămâne, conform datelor citate, un deținător „mic, dar stabil”, cu o rezervă nemodificată de aproape două decenii. [...]
Aurul este pe cale să încheie a treia săptămână consecutivă pe minus , pe fondul întăririi dolarului și al semnalelor mai „hawkish” (orientate spre dobânzi mai mari) venite din partea Rezervei Federale, potrivit Reuters . Vineri dimineață, aurul spot a scăzut cu 0,6%, la 4.184,33 dolari uncia (aprox. 19.250 lei), iar contractele futures pe aur din SUA (livrare în august) au coborât cu 1%, la 4.202,10 dolari uncia (aprox. 19.330 lei). Pe ansamblul săptămânii, aurul spot era în scădere cu 0,9%. Dolarul puternic și așteptările de majorare a dobânzii apasă pe aur Dolarul a rămas aproape de un maxim al ultimului an, ceea ce face aurul denominat în dolari mai scump pentru investitorii care cumpără în alte valute. În paralel, piețele au reevaluat rapid traiectoria dobânzilor din SUA după mesajele Fed: nouă din cei 19 factori de decizie ai băncii centrale americane cred acum că va fi nevoie de o majorare a dobânzii de politică monetară în acest an, arată proiecțiile publicate miercuri, după ce Fed a menținut dobânda neschimbată la prima ședință condusă de noul președinte, Kevin Warsh. Tranzacționarea indică acum o probabilitate de 87% pentru o majorare a dobânzii în decembrie, în creștere de la 61% înainte de decizia Fed, potrivit instrumentului CME FedWatch . În mod tipic, aurul își pierde din atractivitate când dobânzile sunt ridicate, deoarece nu oferă randament (nu plătește dobândă). Băncile centrale și băncile de investiții își ajustează așteptările Reuters notează că presiunile inflaționiste generate de războiul cu Iranul au determinat tot mai multe bănci centrale să majoreze costurile de împrumut sau să semnalizeze astfel de mișcări, pentru a tempera creșterea prețurilor. În acest context, Goldman Sachs a redus ținta pentru prețul aurului în decembrie la 4.900 dolari uncia (aprox. 22.540 lei), de la o estimare anterioară de 5.400 dolari, argumentând că banca nu mai anticipează o reducere a dobânzii Fed în acest an. Și celelalte metale prețioase sunt pe minus Toate metalele prețioase erau orientate spre o scădere săptămânală, iar vineri: argintul spot a scăzut cu 1,5%, la 64,83 dolari uncia (aprox. 298 lei); platina a pierdut 1,3%, la 1.674,47 dolari uncia (aprox. 7.700 lei); paladiul a coborât cu 0,8%, la 1.268,65 dolari uncia (aprox. 5.840 lei). Piețele din China continentală și Hong Kong au fost închise pentru sărbătoarea Dragon Boat Festival, potrivit Reuters. [...]
Aurul a urcat cu 2% pe fondul scăderii petrolului și a dolarului, după ce SUA și Iranul au anunțat un acord preliminar de pace , mișcare care a redus temerile legate de inflație și de dobânzi mai ridicate, potrivit Reuters . Metalul prețios a fost susținut de două canale tipice pentru piață: ieftinirea petrolului (care poate tempera așteptările de inflație) și slăbirea dolarului (care face aurul mai accesibil pentru cumpărătorii din afara SUA). În acest context, investitorii au redus pariurile privind o nouă majorare a dobânzii de politică monetară în SUA. La nivel de cotații, aurul spot a crescut cu 2%, la 4.304,11 dolari pe uncie (aprox. 19.800 lei), la ora 01:22 GMT, atingând cel mai ridicat nivel din 9 iunie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în august, au urcat tot cu 2%, la 4.325,20 dolari pe uncie (aprox. 19.900 lei). De ce contează: legătura dintre pace, petrol, inflație și dobânzi Acordul preliminar anunțat de oficiali americani și iranieni vizează încheierea conflictului, oprirea blocadei SUA asupra Iranului și redeschiderea Strâmtorii Hormuz . Potrivit premierului pakistanez Shehbaz Sharif, pactul ar urma să fie semnat oficial vineri, în Elveția. Reuters notează că petrolul a scăzut cu peste 4%, iar dolarul american a coborât la un minim al ultimelor 10 zile. Tim Waterer, analist-șef de piață la KCM Trade, a explicat că reducerea riscului geopolitic și perspectiva redeschiderii Strâmtorii Hormuz „ajută la calmarea așteptărilor privind inflația”, iar combinația dintre petrol mai ieftin și dolar mai slab oferă aurului „cel mai bun vânt din spate din ultimele săptămâni”, cu mențiunea că efectul depinde de soliditatea acordului de pace. Reașezarea așteptărilor privind dobânzile în SUA După anunțul acordului, piețele au redus probabilitatea unei majorări a dobânzii în SUA în decembrie la 47%, de la 69% săptămâna trecută, potrivit instrumentului CME FedWatch, citat de Reuters. Aurul, activ fără randament (nu plătește dobândă), tinde să fie mai puțin atractiv când dobânzile sunt ridicate, deoarece crește costul de oportunitate al deținerii lui. În același timp, Reuters amintește că prețul aurului a scăzut cu aproximativ 20% de la începutul războiului SUA–Israel împotriva Iranului, la final de februarie, perioadă în care închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz a împins în sus prețurile globale la petrol, alimentând temeri de inflație și așteptări de dobânzi „mai sus pentru mai mult timp”. Mișcări și pe alte metale prețioase Pe lângă aur, au crescut și alte metale: argint: +3,1%, la 70,07 dolari pe uncie (aprox. 322 lei); platină: +3,1%, la 1.771,27 dolari pe uncie (aprox. 8.150 lei); paladiu: +3,3%, la 1.325,76 dolari pe uncie (aprox. 6.100 lei). [...]
Diferența de preț dintre benzină și motorină rămâne în favoarea dieselului la pompă , un semnal relevant pentru costurile de transport și bugetele șoferilor, în condițiile în care raportul dintre cele două carburanți s-a inversat față de acum circa 10 zile, potrivit Antena 3 . La 1 iunie, în unele stații din București , benzina standard era vândută cu 9,62 lei/litru, iar motorina standard cu 9,53 lei/litru. GPL-ul era la 4,40 lei/litru. Publicația notează că, până în urmă cu 10 zile, motorina era mai scumpă decât benzina „cu câteva zeci de bani”. Cum arată prețurile la sortimentele premium Pe segmentul premium, diferența dintre benzină și motorină dispare: o companie din România vindea ambele sortimente la 10 lei/litru, conform aceleiași surse. Context european: România, excepție la benzină, dar nu și la motorină Date Eurostat citate în material arată că, la nivelul UE, prețurile au crescut în aprilie față de luna precedentă cu 7,9% la motorină și cu 2,4% la benzină. În cazul benzinei, 23 de state membre au raportat creșteri, însă România a fost între puținele țări cu scădere în aprilie față de luna precedentă (minus 1,2%), alături de Spania (minus 4,6%) și Polonia (minus 6,1%). La motorină, Eurostat indică scumpiri în toate statele membre între martie și aprilie 2026; pentru România este menționată o creștere de 2,3%, printre cele mai reduse din UE. De ce contează Menținerea benzinei peste motorină, după o inversare recentă a raportului de preț, poate influența costurile curente pentru șoferi și pentru activitățile dependente de transport, în special în contextul în care, la nivel european, tendința din aprilie a fost de creștere a prețurilor la carburanți. [...]
